3,992 matches
-
tu, femeia aia e o chestie absolut neinteresantă, atunci de ce o lași să te enerveze? Ridică-te deasupra. Ușor de zis, greu de făcut. Julia a scos o perie din geantă și-a început să se pieptene, ignorând faptul că Susan încă mai mânca din aperitiv. Nu cred nici o secundă că s-ar întoarce la ea, dar contactul ăsta permanent e foarte subminant. Totuși, e inevitabil. Atunci când sunt implicați și copii. Alison a vorbit din nou, iar celelalte au avut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cafenelei, asemenea unei persoane care ține un moment de reculegere la funeraliile rațiunii. Însă efectul s-a disipat din cauza zgomotului de farfurii ciocnite care o însoțea pe chelnerița care adusese felurile principale. —Pește? a întrebat fata ridicând farfuria în aer. Susan, Alison și Fiona au clătinat toate din cap în semn că nu. —Pește? a repetat fata mai tare, țintindu-și cuvintele către tâmpla Juliei. —Ai comandat pește? a întrebat-o și Alison, bătând-o pe umăr. Julia s-a trezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
s-a focalizat asupra ofrandei care-i era prezentată. Am comandat calcan Dover. —Cum am zis, a rostit chelnerița cu aroganță. Pește. Apoi fata a așezat farfuria în fața Juliei și s-a întors pe călcăie îndreptându-se înapoi, către bucătărie. Susan s-a uitat după ea stupefiată, după care a revenit cu fața către masă. —Fiona, la tine cum stau lucrurile? —Eiiii, asta da întrebare, a exclamat Fiona făcând o ușoară grimasă. De fapt, nu am așa de multe de raportat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
de multe de raportat, decât că Jake aproape c-a omorât-o pe Jessica. Remarca ei nonșalantă a rămas plutind în aer preț de câteva secunde, până când toate au computerizat-o, după care s-a risipit instantaneu la aterizare. —Cuuuuuum? Susan era îngrozită. —Glumești, nu-i așa? Fiona a ridicat din umeri. —Oarecum. În următoarele cinci minute, Fiona le-a pus la curent cu evenimentele petrecute după întoarcerea de la nunta lui Alison și a lui Luca, până în punctul în care ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
alt dormitor. —Dumnezeule, a murmurat Julia când și-a dat seama că povestea Fionei se încheiase. Și eu care credeam că eu am probleme. Slavă Domnului că nenorocitul de James nu are copii. —Ai mai vorbit cu Jake de atunci? Susan și-a extras o bucățică zdravănă de friptură dintre cei doi dinți din față. Fiona a clătinat din cap. Nu, încă nu mi-am călcat pe inimă. David a vorbit, dar el nici măcar nu s-a certat cu el. Presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Atunci când să-l pocnești - în ziua de Crăciun, când îți mulțumește pentru cadouri? Fiona a oftat. —În orice caz, nu cred c-o să primesc vreo scuză din partea lui, așa că la un moment dat va trebui s-o las baltă. Nici Susan și nici Julia n-au contrazis-o, fiindcă amândouă știau, din conversațiile anterioare, că Jake reprezenta o lege în sine. E ciudat, nu? a meditat Fiona cu voce tare. Ne petrecem primii doi ani din viața copiilor noștri învățându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
avea? Una mult mai sigură și mai fericită, după cum se pare, i-a răspuns Julia în timp ce-și mesteca ceaiul de mentă. Eu l-aș expedia pe căcăciosul ăla mic undeva, în sălbăticie. —Așa grăi mama pământ, a râs Susan. Celelalte au început să ele să râdă. Inclusiv Julia. Da’ serios acum, a revenit Fiona uitându-se la Alison. Tu trebuie să insiști pe ideea ca Luca să-i țină piept Sofiei și să-i ceară să lase băieții să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
și și-au strâns mâinile în semn că au căzut de acord. Alison era pe cale să devină un personaj clișeistic: secretara care ajunge să se mărite cu șeful. Rudele îndepărtate sunt cele mai bunetc " Rudele îndepărtate sunt cele mai bune" Susan era îmbrăcată într-o fustă albă, lungă, model țigănesc și o bluziță albă de bumbac. Sânii dezlănțuiți arătau magnific în vreme ce femeia alerga prin lanul de porumb. Părul strălucitor reflecta ultimele vestigii ale luminii portocalii a soarelui. Denzel Washington, care arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
strălucitor reflecta ultimele vestigii ale luminii portocalii a soarelui. Denzel Washington, care arăta deosebit de puternic, în tricoul alb, cu mâneci scurte și perechea de jeanși decolorați, tocmai o prinsese din urmă și-și înlănțuise brațele în jurul taliei subțiri a lui Susan. În ochi i se citea dorință, apoi bărbatul a gemut „Doamne, te vre -“ însă ultimul cuvânt a fost înecat de chirlăiala sonoră care a izbucnit de undeva, din dreapta. —Mamiiiiiiii! Mi-e sete! Tresărind, Susan a deschis un ochi și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
brațele în jurul taliei subțiri a lui Susan. În ochi i se citea dorință, apoi bărbatul a gemut „Doamne, te vre -“ însă ultimul cuvânt a fost înecat de chirlăiala sonoră care a izbucnit de undeva, din dreapta. —Mamiiiiiiii! Mi-e sete! Tresărind, Susan a deschis un ochi și-a descoperit-o pe Milly stând în picioare, lângă pat, cu credinciosul ursuleț Winnie într-o mână și cu o cănuță goală în cealaltă. Denzel trebuia să mai aștepte. Bine, iubita mea. Susan s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
sete! Tresărind, Susan a deschis un ochi și-a descoperit-o pe Milly stând în picioare, lângă pat, cu credinciosul ursuleț Winnie într-o mână și cu o cănuță goală în cealaltă. Denzel trebuia să mai aștepte. Bine, iubita mea. Susan s-a ridicat într-un cot și-a aruncat un ochi către ceas. Era 6:45 dimineața. —Stai doar să-mi iau halatul. Ca de obicei, Nick se prefăcea că doarme, cu toate că Susan știa că asta era imposibil. În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
trebuia să mai aștepte. Bine, iubita mea. Susan s-a ridicat într-un cot și-a aruncat un ochi către ceas. Era 6:45 dimineața. —Stai doar să-mi iau halatul. Ca de obicei, Nick se prefăcea că doarme, cu toate că Susan știa că asta era imposibil. În mod normal, bărbatul avea un somn atât de ușor, încât s-ar fi trezit și la căderea unui ac pe covor. Însă în fiecare sâmbătă dimineața lucrurile decurgeau la fel. Susan se trezea împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
că doarme, cu toate că Susan știa că asta era imposibil. În mod normal, bărbatul avea un somn atât de ușor, încât s-ar fi trezit și la căderea unui ac pe covor. Însă în fiecare sâmbătă dimineața lucrurile decurgeau la fel. Susan se trezea împreună cu Milly, amândouă se jucau vreo două ore, după care, pe la 9, Susan prăjea ceva pentru când Nick avea să coboare cu ochii cârpiți de somn, plângându-se cât e el de obosit. Dar Susan nu era foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
somn atât de ușor, încât s-ar fi trezit și la căderea unui ac pe covor. Însă în fiecare sâmbătă dimineața lucrurile decurgeau la fel. Susan se trezea împreună cu Milly, amândouă se jucau vreo două ore, după care, pe la 9, Susan prăjea ceva pentru când Nick avea să coboare cu ochii cârpiți de somn, plângându-se cât e el de obosit. Dar Susan nu era foarte deranjată de chestia asta. Nick avea defectele lui, dar, în esență, era un om bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
decurgeau la fel. Susan se trezea împreună cu Milly, amândouă se jucau vreo două ore, după care, pe la 9, Susan prăjea ceva pentru când Nick avea să coboare cu ochii cârpiți de somn, plângându-se cât e el de obosit. Dar Susan nu era foarte deranjată de chestia asta. Nick avea defectele lui, dar, în esență, era un om bun și un tată minunat. Numai la partea cu iubitul mai trebuia lucrat, s-a gândit Susan întristată. Femeia s-a ridicat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cât e el de obosit. Dar Susan nu era foarte deranjată de chestia asta. Nick avea defectele lui, dar, în esență, era un om bun și un tată minunat. Numai la partea cu iubitul mai trebuia lucrat, s-a gândit Susan întristată. Femeia s-a ridicat în capul oaselor, pe marginea patului și-a început să se frece la ochi ca să se trezească. Sau, mai curând, ca să-și revină din cauza lipsei de somn. Milly făcuse puțină temperatură, așa că Susan avusese o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a gândit Susan întristată. Femeia s-a ridicat în capul oaselor, pe marginea patului și-a început să se frece la ochi ca să se trezească. Sau, mai curând, ca să-și revină din cauza lipsei de somn. Milly făcuse puțină temperatură, așa că Susan avusese o noapte agitată, alergând, din două-n două ore, în camera fetiței ca s-o verifice și s-o liniștească. — Hai, dovlecel, hai să luăm niște suc! Luând mânuța copilului, Susan a coborât scările și-a intrat în bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
lipsei de somn. Milly făcuse puțină temperatură, așa că Susan avusese o noapte agitată, alergând, din două-n două ore, în camera fetiței ca s-o verifice și s-o liniștească. — Hai, dovlecel, hai să luăm niște suc! Luând mânuța copilului, Susan a coborât scările și-a intrat în bucătărie. Acolo a turnat niște Ribena în cănuța fetiței și-a dat drumul la ceainicul electric, după care s-a rezemat de masă încercând să-și pună creierul în mișcare. Așa... Deci, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
turnat niște Ribena în cănuța fetiței și-a dat drumul la ceainicul electric, după care s-a rezemat de masă încercând să-și pună creierul în mișcare. Așa... Deci, ce zi e? A, da, sâmbătă! Preț de câteva secunde fericite, Susan și-a simțit inima ușoară gândindu-se la ziua care-o aștepta. Afară era soare, așa că ea și Nick ar fi putut să meargă cu Milly în parc, după care să se oprească să mănânce la una dintre cafenelele alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
urmă, aia nu era o sâmbătă ca oricare alta, ci era o sâmbătă cu Tusea și Junghiul, așa cum îi numea ea pe părinții lui Caitlin: Jenny și Bill. Jenny era „Tusea“ din cauza obiceiului de a critica orice gest al lui Susan în legătură cu Milly, iar Bill era „Junghiul“ din cauza talentului de Repară-Tot pe care și-l cultiva. Sau, ca să fim mai exacți, de Strică-Tot. Cu ocazia fiecărei vizite lunare, fără nici o excepție, omul insista să execute o formă sau alta de reparație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Junghiul“ din cauza talentului de Repară-Tot pe care și-l cultiva. Sau, ca să fim mai exacți, de Strică-Tot. Cu ocazia fiecărei vizite lunare, fără nici o excepție, omul insista să execute o formă sau alta de reparație prin casă. Asta fie că Susan și Nick își doreau ceva reparat sau nu. În mod invariabil, reparația cu pricina era atât de prost executată încât cei doi erau obligați să plătească pe cineva care să vină și să repare „reparația“. Susan a oftat din rărunchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
casă. Asta fie că Susan și Nick își doreau ceva reparat sau nu. În mod invariabil, reparația cu pricina era atât de prost executată încât cei doi erau obligați să plătească pe cineva care să vină și să repare „reparația“. Susan a oftat din rărunchi. Lăsând-o pe Milly să se uite la una dintre emisiunile pentru copii, în care prezentatorul omniprezent urlă „înțelegeți?“ la fiecare trei secunde, femeia a tropăit în sus, pe scări, vrând să verifice starea dormitorului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
era căzută pe jos, iar pilota stătea prăbușită deasupra, ca un morman șifonat de material. Cearceaful se strânsese pe saltea, lăsând să se vadă o pată veche de sânge. Cui îi aparținuse sângele respectiv rămânea un mister. Strâmbând din nas, Susan s-a apucat să facă patul. Știa că ar fi trebuit să schimbe așternuturile, dar, sincer vorbind, nu avea nici un chef. În fond, cearceafurile arătau destul de curate. Doar nu dormise pe ele decât ginerele lor. În timp ce scutura pernele, Susan s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
nas, Susan s-a apucat să facă patul. Știa că ar fi trebuit să schimbe așternuturile, dar, sincer vorbind, nu avea nici un chef. În fond, cearceafurile arătau destul de curate. Doar nu dormise pe ele decât ginerele lor. În timp ce scutura pernele, Susan s-a uitat către noptiera unde era așezată o fotografie a lui Caitlin zâmbind. Poza aia fusese făcută cu un an înainte ca ea să moară. Caitlin arăta radiant de fericită, așa cum o ținea în brațe pe Milly. Cu toate că fantoma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
fotografie a lui Caitlin zâmbind. Poza aia fusese făcută cu un an înainte ca ea să moară. Caitlin arăta radiant de fericită, așa cum o ținea în brațe pe Milly. Cu toate că fantoma lui Caitlin o bântuia în atât de multe feluri, Susan tot se simțea copleșită de tristețe de fiecare dată când se gândea la cum o viață atât de vibrantă fusese curmată atât de rapid și de prematur. Și, cu toate că-i luase locul lui Caitlin și îi iubea pe Nick și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]