806 matches
-
în spatele nostru, cât e de tîmpit? Și n-aveau dreptate? Oare n-aveau? - Trebuie să nu fii tâmpit, zâmbi Clestin și mângâie părul fetei. Uite, eu nu sânt tâmpit. Uită-te puțin la mine (fata se uita), eu nu sânt tâmpit. Nu sânt tâmpit chiar deloc. M-am mai liniștit... Ce crezi tu, șapte până la nouă tăieturi pe fiecare încheietură de la mână sânt acum, suficiente pentru o fată care vrea să se sufoce încă dinainte de-a te fi văzut? Fata
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe toată perioada liceului, toată lumea care a avut ocazia să-l vadă pe Constantin dormind - și-o putea avea într-o 224 DANIEL BĂNULESCU Toți cei care nu voiau să-și piardă viețile într-o facultate sau într-o întreprindere tâmpită, toți cei care se bănuiau c-ar avea o brumă de talent muzical, fuga la "nenea" Floyd să ne-nvețe el ce-i ăla griful. Să ne demonstreze chiar el, pe viu, cum se prăvălește Nick Mason înainte, la pasajele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
era momentul, deși poseda un cap cât banița de mare. - Îngeraș, uite despre ce e vorba, necheza Rolly, care, între timp, apăruse și cutremura un fotoliu. Era prea gras, nu putea fi, cu adevărat, un Stones foarte bun. - Două babe tâmpite au auzit despre noi și vor să ne urmărească- n concerte. N-au numit cu exactitate pe cine, oricum unul dintre ăștia mai buni, prima linie, monștrii sacri... Sânt bătrâne cuminți, au strâns o grămadă din discurile noastre, expediate din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
unui poet guraliv. De vreo 50 de ani. Cu barba și mustățile impunător de albe. Și care, pe motiv că publicase vreo 40 de volume de versuri, își petrecu întreaga după-amiaza distrîndu-se pe socoteala lor, recitîndu-le stihuri din lirica sa tâmpită și neascunzîndu-le încîntarea sa zgomotoasă sa că avea de-a face cu doi proști. Poetul impunător bău multă votcă, amestecată cu quik-cola, pe care, spre sfârșit, jumătate nu pregetă să o verse pe el. Nu se știa cum, dar, tupeist
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
noi în tramvai? - C-a fost născut pe-un rahat, d-aia are atât noroc!... În altă conjunctură, Onofrei, doar să-ți fi scos tu un sfert de șosetă neîncălțată în stradă, și erai conectat la toate conductoarele ce transmit tâmpiților șocuri electrice... Și erai externat, după 50 de ani, la cine știe ce coadă la salam. Fără a-ți mai aminti, în vecii vecilor, nici ce-i aia coadă, nici ce-i acela salam. Sinistratul îl privi, gândind că ăsta se întîlnise
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
i-e de șiac, e-ncins cu găitan alb, metaniile de lână spânzură c-un colț din sân, papucii de lemn se tîrie și clăpăiesc la fiecare pas. Barba albă i-e cam rară, ochii ca zărul neespresivi și cam tâmpiți; nimic resignat sau ascetic în el. Ajuns la poartă, trage clopoțelul, un frate îi deschide, el intră în curtea ce sămăna a părăsită a mănăstirei, cu pardosala ei de pietre pătrate printre cari creșteau în voie fire de iarbă naltă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-ntreagă cu rîzîndele ei chipuri și cu scenele-i de amor de asupra lor, cari, vinovați și ascunși sub o mantie neagră, pierduse memorie, strălucire, inocență, în acea elementară și întunecoasă plăcere care, asemenea nașterei și morții, sunt întunecoase și tâmpite momente de uitare, de neconștiință, de o viață vegetativă și fără înțeles. {EminescuOpVII 153} [X: MOARTEA CEZAREI] 2284 În sara aceasta se-nnourase și Cezara, închisă în chilia ei, plecîndu-și capul între oalele cu flori cum ședea lângă fereastă, își răzima
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Rasa i-e din șiac, e-ncins cu găitan alb, metaniile de lână spânzură c-un colț din sân, papucii de lemn se tîrîe și clăpăesc la fiecare pas, Barba albă i-e rară, ochii ca zărul neespresivi și cam tâmpiți; nimic resignat sau ascetic în el. Ajuns la poartă, trage clopoțelul, un frate îi deschide, el intră în curtea ce semăna a părăsită a mănăstirei, cu pardoseala ei de pietre pătrate pintre cari creșteau în voie fire de iarbă naltă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nu-mi încăpea creierii mei cei revoltați și sinistri. Să cuget nu mai puteam. Astfel, cu capul arzând, am vegheat noaptea aceea și, de-mi aduc aminte de ea, e că nu-mi aduc aminte de nimica, afară doar cumcă, tâmpit și nesimțitor, mă lăsasem prada acelei atonii care-nsoțea totdeuna durerile mele. A doua zi, când soarele de aur ardea din creștetul cerului, pe când voinicii, sculați demult, vegheau asemenea unor vulturi din vârful stîncelor asupra câmpiei, pe când ne-ncredințarăm ca eram
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-și genunchii la piept. — Oare în ce zi suntem astăzi ? întrebă, dovedind că doar ședea. Calu, din ce în ce mai prietenos, mai ales după ce pusese să-i buzunărească, râse, dezvelindu-și dinții. — Să mor io, Marchiză, dacă am auzit vreodată o întrebare mai tâmpită ca asta ! Ce importanță are dacă e joi sau duminică ? Pentru noi săptămâna are șapte mii de zile și în fiecare zi e duminică. Important e să nu plouă și să nu fie prea frig. Isaia trase o dușcă și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
folosit ca alibi pentru disidența lui. Poporul român nu are un glas de buhai cu care să-și acopere mereu interlocutorul și nici reaua credință necesară pentru a face imposibilă orice discuție. Poporul român nu recită, acompaniat la chitară, versuri tâmpite care să-i meargă la inimă poporului român educat în spiritul kitschului naționalist. Poporul român nu are resursele necesare pentru un război care se poartă cu tupeu. Și, mai ales, poporul român nu poate purta acest război pentru că nu mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să constați că virtualul a devenit mai real decât realul", îmi spune Monica. Într-adevăr, dacă ai fi văzut un film având ca scenariu story-ul de ieri, ai fi închis televizorul după o jumătate de oră spunînd: încă un film tâmpit american! Îngrozitor e tocmai faptul că istoria începe să semene, de ieri, cu un film tâmpit american. 13 septembrie Avea dreptate Noica să împartă lumea între cei care merită numele de "om" și "băcani" (restul omenirii)? Atunci când l-am auzit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ai fi văzut un film având ca scenariu story-ul de ieri, ai fi închis televizorul după o jumătate de oră spunînd: încă un film tâmpit american! Îngrozitor e tocmai faptul că istoria începe să semene, de ieri, cu un film tâmpit american. 13 septembrie Avea dreptate Noica să împartă lumea între cei care merită numele de "om" și "băcani" (restul omenirii)? Atunci când l-am auzit și apoi când l-am comentat în Jurnal, lucrul mi s-a părut semnificativ pentru felul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
el e liber, dacă vrea, să-și tragă un glonț în cap. sâmbătă, 29 septembrie Astăzi, Heidelberger Herbst. În timp ce căscam gura prin Flohmarkt (talcioc), întins prin toate străduțele laterale ale "orașului vechi", la tot felul de obiecte vechi, urâte și tâmpite, adevărate epave ale "ustensilității", împiedicîndu-mă la tot pasul în marea de oameni, simt cum îmi revine răul din luna mai, tristețea aceea infinită, gustul de vid și zădărnicie. Spaima că totul poate reîncepe, că pot reintra în coșmarul care m-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
formă de turn (blond), îmbrăcată fără gust, cu multe bijuterii ieftine, exagerat de machiată. MARIEDL: Este cel mai sărăcăcios îmbrăcată, cu părul pieptănat pe spate, în picioare are pantofi de alpinist mult prea mari, iar la început se poartă cam tâmpit. Mariedl e ceva mai tânără decât Erna și Grete, ceea ce se poate remarca și din mișcările ei agitate, în scena a treia un cântec original de jale al Alinătorilor de suflete din Hinterlader 3. Prima scenă În timp ce publicul încă își
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
un soare care coboară cu fereală și prietenos în spatele formelor rinichioase ori în inimioară ale contururilor munților. Asta produce echilibru ca frumusețe pe lume asta, ceea ce e firește e o greșeală de rațiune, lumea, vreau să spun... KARLI: Sunteți mai tâmpit decât mine, Karli. Deși toți învățații au stabilit mereu că sunt cel mai mare tâmpit, care poate pentru ca să existe pe lumea asta. Si eu a trebuit deseori să lovesc oameni din ăștia mai de soi, până le-am umplut cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
numai un om de pe margine. Dacă mă spânzur de ziua națională, asta nu o să bage, într-o țară ca a mea, nimeni de seamă. O să se spună, probabil, că nu m-am uitat în nici un calendar și că sunt prea tâmpită să descifrez un calendar. JÜRGEN (sare sus și se întinide): Stop, acum trebuie să mă ascultați. Acum trebuie să fie rândul meu. Acum trebuie să vă supuneți rândului meu. Acum o să ne apucăm să iertăm. Adevărul va intra în legătură cu noi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
apucat de febră): Asta-i, că veni vorba, Herta, noi ne-o tragem foarte des, noi.. (Herta îi arde o palmă) ducem o viață comună deplină. FOTZI: Eu sunt Fotzi, de fapt mă cheamă Marie-Luise, numele meu de familie sună tâmpit, de asta mai bine nu-l spun, pentru că îl am de la bărbatul meu care s-a accidentat mortal. Era fotograf, și de fapt m-a fotografiat tot timpul. EA: Îi auzi iubire, ce tâmpiți dumnezeiești. EL: Sunt oameni pur și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
le Schweinde-Porcuț1, pentru că voiam să-mi omor de tot mizeria mea pâinoasă. Pâinea este lupta de zi cu zi, acolo unde totul și nimic poate fi de temut, pentru că nimic nu poate exista acolo... în afară de o pâine. Un asemenea copil tâmpit am crescut eu pe o față de masă și aproape că am fost zdrobită de o asemenea porcărie de cocă de pâine. Uriașul corp al omului pâine s-a așezat pe corpul meu de copil și a mirosit al naibii de bine. Și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de antrenament. Cineva ca tine trebuie să fi învățat lumea să fie așa de plicitisitoare. Și drept mulțumire lumea știe, cine este ea, adică de joasă speță, și în împrejurările date plictisitoare în exclusivitate și pur si simplu, mai ales, tâmpită. (Vehiculul El face câțiva pași pe scenă, ținând pe cap o coroniță de lauri. Plin de sfiiciune dispare la iuțeală de unde a venit) EA: Nu-mi cunoașteți formele. Nici nu știi ce simplu e să fii așa cum sunt eu. Eu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ai mințit foarte. EL: Era încercarea să vă mintă pe d-voastră despre asta. Era o minicună, care a încercat să mintă fără răutate. EA: Acum va fi mai ușor, știi, pentru că s-a terminat. Deși trebuie spusă cea mai tâmpită propoziție: s-a terminat. Aproape că am trecut, nu a mai rămas decât ultima împușcătură. E aproape gata și din cauza asta aproape o posibilitate. V-ați împăcat cu lipsa de vorbire? EL: Nu mi-a fost prezentată nici o.. lipsă de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
e plin de scriitori ratați precum domnul D. din Patul lui Procust, un anume Petrică din Cel mai iubit..., ba chiar un secretar de primărie de la Titus Popovici, care scrie în registrele instituției un western: Aventurile lui Buffalo Bill. Roman tâmpit ca moartea, ne asigură autorul. Grobei al lui N. Breban scrie scrisori, opera lui e epistolară. Sculptorul Val al lui Marin Sorescu, în Trei dinți din față, nu apucă să termine nici o operă, în ciuda visurilor mărețe. Un prieten al său
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
te face (nu fi) Gheorghe”! Mai rău, diminutivul său semnifică opoziția obstinată și absurdă, împotriva evidenței: „Gică Contra”. Ion, în formula Nea Ion, este doar obtuz, opac, neinformat, simbol al mulțimii manipulabile. „Ce știe Nea Ion?” Gheorghe însă e chiar tâmpit și agresiv. În schimb, Vasile o duce mult mai greu. El e contribuabilul standard, căruia i se citează numele odios, antepus prenumelui, ca exemplu de formulare oficială: Căcat Vasile. Când e vorba de o formulă standard pentru un cetățean neprecizat
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Ion-Maria este familia standard de 2,4 membri care consumă zilnic 1,18 ouă. Ion nu apare în glumele autohtone fără Măria, cum nu există Ițic fără amicul lui Ștrul. Mai de curând au apărut bancuri cu Alinuța, fetița ușor tâmpită, victimă a violenței familiale, candidă din prostie. Numele a devenit rapid popular. O damă blondă care întârzie să demareze la stop e încurajată sarcastic de participanții virili la trafic: „Hai, Alinuțo, tată!” Numele proprii, adunate de la lume, se întorc la
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pustiu ! Dar TREBUIE CONTINUAT| fie și pentru că dă certitudini într-o muncă ingrată și deseori prost plătită, deși e frumoasă și de viitor ! Desigur, mă mâhnesc detractorii care sub acoperirea anonimatului (sub care vor tot rămâne) emit judecăți de... oameni tâmpiți ! Dar, Observ cu satisfacție că 90 % dintre nominalizați (cei care contează) mi-au fost elevi, activează sau au lucrat la acest grup de presă. 4 din 6 premii I, 3 din 6 la locul II, ș.a.m.d. arată că
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]