593 matches
-
fost epoca de aur și de glorie a orașului, că atunci a căpătat o aură legendară în istoria națională prin Lupta de la Vaslui (Podu Înalt 1475). În această perioadă s-au întărit Curțile Domnești ridicate anterior, s-au acordat privilegii târgoveților și țăranilor, s-au încheiat tratate comerciale, s-au emis numeroase zapise și urice de către Cancelaria domnească. Orașul Vaslui a avut o evoluție sinuoasă, în funcție de condițiile istorice: dacă în secolele XV-XVII asistăm la o perioadă de înflorire, în secolele următoare
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în continuare, pe dealul dantelat, urma un lung șir de case construite din pământ, acoperite cu șindrilă sau stuf, iar jos, la poalele dealului, se oglindea un heleșteu imens, între Valea Vasluiețului și apa Bârladului. Iazul avea mult pește și târgoveții nu mai așteptau carele măjerilor care aduceau pește de la Galați. În depărtare, pe culmea dealului, se profila moara de vânt cu paletele ei imense, ce se legănau în așteptarea vântului; în mijlocul târgului de vite se înălța turnul pojărniciei de unde se
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
dădea în oraș, numită Ulița Mare. Aceasta străbătea târgul de la sud la nord, trecând un mic pripor. Imediat în dreapta erau amplasate curțile domnești, ridicate în timpul lui Alexandru cel Bun și întărite de Ștefan cel Mare, acum numai ruine. Din ele târgoveții scoteau piatra și cărămida pentru construirea noilor case. Tot pe Ulița Mare, mai la deal, se ridica Biserica lui Ștefan cel Mare, cu turlele crăpate de cutremure, dar încă zvelte și impunătoare, amintind de trecutul de luptă al moldovenilor. Alături de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
situată la ieșirea din Vaslui spre Mărășeni. A stăpânit târgul (și moșia Vasluiului) din anul 1825 până în anul 1883, când a fost cumpărat de Gheorghe Mavrocordat (din altă familie mare de domni fanarioți). Documentele menționează nenumărate acte filantropice în folosul târgoveților, negustorilor și credincioșilor din Vaslui, împreună cu un alt boier filantrop - Neculai Hagi Chiriac. A donat terenul pentru înființarea primei școli (1842), a primului spital (1852), a locului unde s-a reconstruit. Biserica de zid "Adormirea Maicii Domnului” (1859 1860). Tot
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
să se stabilească la Vaslui. Au avut trei copii: Maria, Pavel și Olga. Toată familia Șubin rămasă la Vaslui a fost îngropată în cimitirul vechi din partea de est a Bisericii "Sfântul Ioan Botezătorul,,. Elena Șubin, în pofida unor îndelungate procese cu târgoveții vasluieni, rămâne o personalitate marcantă a vieții publice cale de aproape un secol, manifestând o largă deschidere spre reformele și transformările ulterioare ale orașului Vaslui. 4.ISTORICUL PRIMULUI AȘEZĂMÂNT SPITALICESC DIN VASLUI, FONDAT DE POSTELNICUL DIMITRIE DRĂGHICI, CUNOSCUT SUB NUMELE
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar - arată că ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari și târgoveți a condus la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi satisfăcuți de limba slavonă, "bună pentru momentele solemne ale rugăciunilor cântate în abur de tămâie" (Panaitescu, 1965, p. 7), dar
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ionescu, "A fi "bun român"" (1930). Exponent al autohtonismului românesc întemeiat în matricea ortodoxistă, Ionescu va delimita "bunul român" de "românul" per se. După criteriile de românitate postulate de Ionescu, Samuil Micu, Ion Brătianu tatăl, ca să nu mai vorbim de târgovețul Bercu Solomon, nu se califică drept "români", ci intră în categoria românilor de ordin secund, a cetățenilor de clasa a doua, a "bunilor români". Cărturarul ardelean este exclus din românitate în baza criteriului confesional, potrivit căruia a fi român este
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ublicat tot în 1976 în Editura Academiei.” III. ...” Hotarnica Bârladului de la începutul lunii ianuarie a anului 1495, redactată la Bârlad, în prezența lui Ștefan cel Mare, a fiilor săi Alexandru și Bogdan, a boierilor din sfatul Moldovei, a șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci aparținând de târgul Bârladului și de „ toate satele ce ascultă de acel târg și sunt așezați pe hotarul lui.” Data documentului se presupune a fi din anul 1495, judecând după componența sfatului țării și înainte de 10 ianuarie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Biblioteca Academiei Române, după care n‐a mai putut fi găsit. El a fost publicat pentru prima oară de Nicolae Iorga în 1906, iar ultima dată în 1980 la Editura Academiei. Documentul arată cu claritate că la cererea șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci s‐a cercetat „hotarul cel vechi, pe unde din veac a scultă de acel târg al Bârladului...” Trebuie precizat că, spre deosebire de situația actuală, în afară de orașul propriu‐ zis cu târgoveții, meseriașii și negustorii 276 săi, târgul Bârladului avea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
arată cu claritate că la cererea șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci s‐a cercetat „hotarul cel vechi, pe unde din veac a scultă de acel târg al Bârladului...” Trebuie precizat că, spre deosebire de situația actuală, în afară de orașul propriu‐ zis cu târgoveții, meseriașii și negustorii 276 săi, târgul Bârladului avea de jur‐ împrejurul său o ghirlandă de sate, care‐i procurau în primul rând hrana...”...” Sunt menționate sate dispărute sau încă existente ca: Dealul Mare, Lipenești (azi dispărut) lângă Zorleni, Făgetul Leahului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1495 prezenta, așadar o impor tanță deosebită pentru orașul Bârlad, atât prin prezența marelui voievod în oraș, cât și prin bogatul său cuprins de inform ații ca : întinderea teritorială, administrarea sa prin șoltuzi și p ârgari, componența socială a locuitorilor (târgoveți și oameni săraci) și dreptul de acciză, cu privilegiul de scutire, acordat bârlădenilor, după „legea lor veche”. În secolul al XV‐lea neexistând beton, pentru a se confecționa borne de hotar, iar piatra fiind de ficitară în regiune, hotărnicia se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
, Barbu Paris (1794, Slatina - 21.V.1836, București), poet. Provenea dintr-o modestă familie de târgoveți; copil încă, M. locuia în București. Va ajunge logofăt în casa boierului Constantin Filipescu, traducător al lui Byron. Cu înclinații spre lectură, își formează o cultură de autodidact: cunoștea Alexandria, scrierile lui I. Barac, V. Aaron, Petru Maior, Costache Conachi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
predilecte în care se cantonează diferitele etnii, arhitectura urbană, condițiile igienico sanitare, tendințele de modernizare citadină - infrastructura rutieră, transporturile, rețelele de canalizare și alimentare cu apă potabilă și electrificarea. Expansiunea teritorială de după anul 1823 - când Ioniță Sandu Sturdza a recunoscut târgoveților din localitate dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare și dreptul de a avea propriul buget - joacă un rol important în susținerea demersului nostru. Din acest motiv, pentru a nu lăsa izolat „cazul” Bacăului, am apelat la comparația cu evoluția altor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
libertăți posibile au fost cele venite cu a lui Vodă miluire. În privința libertăților, dar și a influenței pe care o puteau avea la nivel politic, locuitorii Bacăului nu seamănă nici pe departe cu cei ai orașului Lvov, de pildă. Spre deosebire de târgoveții băcăuani, libertatea orășenilor polonezi era neîngrădită, fapt ce rezultă cu claritate atât din procesele în care marii seniori din Moldova sunt chemați în fața judecătorilor din Lvov - cel mai cunoscut exemplu este cel din anul 1445, când magistrații polonezi au judecat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
proprietății a fost același pentru toate târgurile moldovenești, fapt ce decurge din calitatea lor de așezări întemeiate pe pământ domnesc. Astfel, chiar dacă locuitorii s-au bucurat de drepturile specifice oamenilor liberi, singurul proprietar asupra locurilor din interiorul târgurilor era domnul. Târgoveții, fie că vorbim de meșteșugari sau de negustori, dispuneau de locuințele și prăvăliile lor numai în calitate de embaticari - pentru folosința lor plăteau o dare către domnie (camenă sau bezmăn). În aceste condiții, este de presupus faptul că Bacăul medieval - punctul central
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dăruiește Vasluiul lui Costache Ghica hatmanul”ș.a. Efectele negative ale acestor practici vor fi resimțite pe parcursul întregii perioade moderne. Astfel, locuitorii orașului Roman au reușit, după numeroase procese, să răscumpere vatra orașului de la Episcopie abia pe 10 decembrie 1848, iar târgoveții din localitatea Adjudul Nou (înființată în anul 1795) au finalizat acest demers tocmai în anul 1911, „când s-a făcut act de cumpărare a vetrei târgului și imașului de către comuna Adjud de la moșia lui E. Lahovari”. Pe acest grafic al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
distinctă (Eforie și, ulterior, Primărie), în vreme ce în partea stângă a Cuejdiului, pe marile moșii boierești, se vor dezvolta mahalalele Mărăței și Poștei. Apariția acestora din urmă a fost posibilă grație locurilor de casă pe care marii boieri le-au oferit târgoveților în schimbul plății unei chirii (bezmăn), „care consista dintr-o dare anuală, stabilită după o clasificare a acestor locuri în mai multe categorii”. La sfârșitul anului 1867, aflându-se în imposibilitatea de a-și achita datoriile restante față de creditori, proprietara Ana
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a urmat mișcării revoluționare condusă de Tudor Vladimirescu, și, în special, modificările operate la nivelul titularilor de proprietăți imobiliare au stimulat tendințele de expansiune urbană - unul din momentele cheie ale dezvoltării orașului Bacău a fost recunoașterea dreptului de proprietate pentru târgoveți (1823). În plus, ritmul urbanizării a fost accelerat de creșterea semnificativă a numărului de locuitori evrei, în marea lor majoritate, emigranți din Galiția și Rusia stabiliți cu precădere în regiunea dintre Carpații Orientali și Prut, dar și în Basarabia. De
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor lua lemne de foc din pădurea de pe moșia târgului” ș.a. De-a lungul deceniului cinci al secolului al XIX lea, administrația locală a adăugat acestor venituri pe cele provenite din impozitarea sau arendarea altor activități: taxa
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
produs mulțumirea petiționarilor”. Situată în partea de Sud și Sud-Vest a orașului, moșia comunală (Țarina) se întindea pe o suprafață de aproximativ 300 fălci pământ arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul Ioniță Sandu Sturdza, prin hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea această danie, precizând foarte clar limitele folosirii sale: „(...) acest pământ să fie pentru folosința târgoveților români și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul Ioniță Sandu Sturdza, prin hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea această danie, precizând foarte clar limitele folosirii sale: „(...) acest pământ să fie pentru folosința târgoveților români și unguri din orașul Bacău, cu oprirea de a se face case”. Potrivit articolului 11 din hrisov, Eforia (Primăria) nu putea să vândă loturi din țarină și nici să le dea o altă destinație, „în afara consimțământului obștei orășenilor”. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a intereselor specifice ale localnicilor. Jurnalul boierilor și negustorilor poate fi echivalat cu un veritabil „manifest” de autoadministrare, sau, mai bine spus, de creare a unei instituții paralele Eforiei locale, un fel de „guvern din umbră”, menit să apere țarina târgoveților. Maniera de organizare, dar și nivelul de reprezentativitate, erau cât se poate de democratice. Astfel, pe lângă cei patru ocrotitori aleși, mai exista și un for de dezbatere, un fel de miniconsiliu, format din 18 membri - câte 6 aleși din fiecare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cea pentru regularisirea locurilor de hrană din țarină, cea pentru veniturile din taxele pentru cutia târgului și cea privind cheltuielile de la cutia târgului”. În privința modului în care loturile din țarină urmau să fie acordate s-au stabilit următoarele: „1. Tot târgovețul - român sau ungur - va avea dreptul de folosință la o parte din țarnă, dacă va fi proprietar de casă în oraș de cel puțin 10 ani; 2. Va pierde acest drept dacă și-a vândut casa, dacă a închiriat-o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aprilie 1907, semnată de aproximativ 100 de locuitori: „(...) după cum se urmează la Roman, așa să se permită și la Bacău: vitele noastre cu lapte să pască pe cele 160 hectare date din trupul moșiei către Ministerul de Război, pentru care târgoveții vor plăti statului o arendă pe cap de vită; la cele 160 hectare mai putem adăuga, conform hrisovului domnesc, pământul din țarina orașului, trecut pe numele unor persoane care au casă în oraș, dar nu mai locuiesc în Bacău de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nu mai avem; nu credem că e un alt oraș mai strâmtorat decât al nostru”. Cererile orășenilor au găsit ecou favorabil numai la Ministerul de Război, care, pe 12 aprilie 1907, a hotărât că „aprobă arendarea câmpului de exerciții militare târgoveților din Bacău, pe un an, cu începere de la 23 aprilie curent, cu o arendă de 904 lei”. Președintele Comisiei Interimare, Emanoil Neagu, a rămas consecvent refuzului de a facilita târgoveților înființarea unui islaz comunal. Mai mult, pe 27 aprilie 1907
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]