1,881 matches
-
de ceva ce, de acum, era pentru el o datorie de căpătâi. „Vitalius!“ strigă el. Ordonanța sa fu imediat lângă el, gata la ordin. Fără să-l privească măcar, Sebastianus îi porunci cu un gest nervos al mâinii: — Ia o tăbliță, repede! Fugi! într-o clipă, Vitalius se repezi printre brazi, până în poiana unde ascunseseră caii, ceva mai sus de locul unde se aflau acum. Desprinse de la șa caseta cu cele necesare scrisului, o deschise febril, fără să ia seama la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
repezi printre brazi, până în poiana unde ascunseseră caii, ceva mai sus de locul unde se aflau acum. Desprinse de la șa caseta cu cele necesare scrisului, o deschise febril, fără să ia seama la sulurile de pergament, sticluțele cu cerneală și tăblițele de ceară pe care astfel le împrăștia prin iarbă. Culese, în schimb, o tăbliță și un stil; azvârli apoi caseta și se întoarse în goană la comandantul său. Sebastianus, încordat și întunecat la față, întinse degetul către tăbliță și îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se aflau acum. Desprinse de la șa caseta cu cele necesare scrisului, o deschise febril, fără să ia seama la sulurile de pergament, sticluțele cu cerneală și tăblițele de ceară pe care astfel le împrăștia prin iarbă. Culese, în schimb, o tăbliță și un stil; azvârli apoi caseta și se întoarse în goană la comandantul său. Sebastianus, încordat și întunecat la față, întinse degetul către tăbliță și îi porunci: — Scrie: „Către Eminentissimul etc. etc. Magister utriusque militiae Flavius Etius, de la Prefectul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cerneală și tăblițele de ceară pe care astfel le împrăștia prin iarbă. Culese, în schimb, o tăbliță și un stil; azvârli apoi caseta și se întoarse în goană la comandantul său. Sebastianus, încordat și întunecat la față, întinse degetul către tăbliță și îi porunci: — Scrie: „Către Eminentissimul etc. etc. Magister utriusque militiae Flavius Etius, de la Prefectul și Legatul Aulus Sebastianus“. Vitalius sprijinise tăblița pe coapsă, cu piciorul ridicat pe un trunchi bătrân și putred, și acum lucra sârguincios cu stilul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
caseta și se întoarse în goană la comandantul său. Sebastianus, încordat și întunecat la față, întinse degetul către tăbliță și îi porunci: — Scrie: „Către Eminentissimul etc. etc. Magister utriusque militiae Flavius Etius, de la Prefectul și Legatul Aulus Sebastianus“. Vitalius sprijinise tăblița pe coapsă, cu piciorul ridicat pe un trunchi bătrân și putred, și acum lucra sârguincios cu stilul pe tăbliță. îți scriu ca să-ți spun că aici situația e gravă. Augusta a fost predată gepizilor și hunilor de un principe burgund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și îi porunci: — Scrie: „Către Eminentissimul etc. etc. Magister utriusque militiae Flavius Etius, de la Prefectul și Legatul Aulus Sebastianus“. Vitalius sprijinise tăblița pe coapsă, cu piciorul ridicat pe un trunchi bătrân și putred, și acum lucra sârguincios cu stilul pe tăbliță. îți scriu ca să-ți spun că aici situația e gravă. Augusta a fost predată gepizilor și hunilor de un principe burgund trădător, iar Gundovek a fost înfrânt. Barbarii devastează Sapaudia: au luat Vesontio și amenință Lugdunum. Burgunzii se pregătesc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
primi această misivă, asta înseamnă că am fost înfrânți și trecătorile alpine sunt amenințate. După ce îi zise ordonanței să adauge obișnuitele formule de încheiere, Sebastianus îi spuse scurt. — Dă-mi-o încoace! Imprimă de îndată sigiliul inelului său pe ceara tăbliței; era conștient că ar fi fost mult mai oportun, ba chiar și mai elegant, să trimită un mesaj scris pe pergament, dar nu era vreme pentru finețuri. îi înmână din nou tăblița lui Vitalius. — Acum fii foarte atent: încalecă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Imprimă de îndată sigiliul inelului său pe ceara tăbliței; era conștient că ar fi fost mult mai oportun, ba chiar și mai elegant, să trimită un mesaj scris pe pergament, dar nu era vreme pentru finețuri. îi înmână din nou tăblița lui Vitalius. — Acum fii foarte atent: încalecă pe cal și îndepărtează-te de aici cât de repede poți. Alege un punct de unde să observi cum se desfășoară lucrurile și, dacă o să vezi că suntem înfrânți... — Să dea Domnul nostru să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să nu fie așa, Prefectule! — Dacă o să vezi că suntem înfrânți, reluă cu nervozitate Sebastianus, va trebui să o apuci pe drumul acela, să mergi în galop cum nu ai mai făcut-o niciodată, să treci pasul și să duci tăblița asta la Magister militum, la Mediolanum sau în oricare alt loc s-ar găsi el. Ai înțeles? — Da, am înțeles, Prefectule, dar e o călătorie de multe zile și... Sebastianus scutură din cap energic. — Cu nici un chip nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
lungă, într-o poziție bună, departe de fumul ce venea din bucătărie. Pentru lumină le adusese două lumânări de seu, înfipte în farfurioare de aramă. în vreme ce Vitalius, credincios însărcinării ce-o primise, își aștepta cina, scrijelind cu repeziciune pe o tăbliță de ceară o sinteză a acelei zile de călătorie, Sebastianus îl cerceta cu curiozitate pe Divicone. Cu surprindere, îl văzu cum se reculege cu mâinile împreunate, rostind o scurtă rugăciune de mulțumire, de îndată ce hangiul îi aduse la masă cana cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
tristețe apăsătoare. Prea mulți prieteni morți, prea mulți combatanți viteji pierduți. în desaga atârnată la oblânc avea două suluri de papirus pe care Vitalius transcrisese cu grijă, în timpul popasurilor zilnice ale armatei, însemnările scrijelite în grabă, în ultimele săptămâni, pe tăblițele sale de ceară. Relatarea campaniei, care avea să rămână incompletă, fără ultimul său - tragic - capitol. Nu avusese încă timpul să o citească, dar avea să o păstreze, desigur, în memoria acelui brav soldat. Cu siguranță, dacă Flavius Etius ieșise victorios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
trad.ă. Decumanus — în planificarea urbanistică romană, stradă orientată pe direcția est-vest, într-o tabără militară sau într-o colonie în. trad.ă. Stil — instrument de metal sau de os, ascuțit la vârf, cu care se scria în antichitate pe tăblițe cerate în. trad.ă. Tramontana — vânt rece și violent care suflă dinspre Alpi spre Mediterana în. trad.ă. Morra — joc foarte popular în lume; în varianta sa cea mai cunoscută, jucătorii îdoi sau mai mulțiă ridică pumnul strâns ori un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în cale, dar, în realitate, doar faptul de a-și da seama că avea puterea să schimbe totul - în bine sau în rău - i-a fost de-ajuns. Mary s-a dus în fața apartamentului și s-a uitat îndelung la tăblița pe care scria DE VÂNZARE și-a plâns nițel. Destul cât situația să capete forma unui fapt real. Apoi Mary s-a urcat în mașină și s-a dus acasă la Jina. Viitorul personal îi era neclar. Singura certitudine era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
să facă asta. Ăsta nu era însă un loc unde să-ncepi o nouă viață; ăsta era un loc unde să ți-o închei sau să-i dovedești valoarea. Nu era deal sau vale care să nu fie împânzite cu tăblițe de avertizare sau cu morminte de dimensiunile unui copil. Coy Lansbury era înmormântat la Lantz Bar, Rose Cook și copilul ei născut mort la Campbell’s Ferry și, doar un pic mai încolo, bietul Normal Wolfe, de cinci ani, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ac de perdea... Dar oare ce naiba? Iar i-am uitat chipul... Chiar dacă individul care se retrăgea era puțin aplecat În față, tot i se vedeau umerii țepeni ca un zid. Singurul lucru care lipsea era gaura neagră din pictura de pe tăblița de lemn... Aceeași zi, ora 11.05. Am vizitat Întreprinderea comercială Dainen. Am solicitat o Întrevedere cu persoana care răspunde de vînzări pentru a verifica unele amănunte privind conținutul documentelor pe care urma să le Înmîneze Nemuro unui subaltern la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
duceau serviete identice În mîini și discutau foarte aprins. Dincolo de ei curgea fără Întrerupere un șuvoi de mașini ... Măi Încolo, acel loc de parcare ce mi-a răscolit amintiri sicîitoare, ca un colț de măsea ruptă... Cifre... Cele din josul tăbliței de parcare... un rînd de șapte cifre... Numărul acela de telefon... Eticheta de pe cutia de chibrituri... localul Camelia ... rubricile din ziarul cel vechi... bucățica de hîrtie prinsă cu ac de colțul perdelei lămîiatice... Dintre toate, cel mai mult mă obseda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
universitari, un academician (pe istoricul David Prodan) și un sfânt (pe Șofronie de la Cioara, canonizat de ortodocși, cu cruce pe 21 octombrie). Strămoșii mei erau antropofagi și pe la 4000, înainte de Hristos, s-au apucat să scrie. Știu asta din niște tăblițe cu scriere ideografică găsite la Tartaria (un sătuc ce aparține de comuna noastră, pe malul Mureșului), iar acum sunt la British Museum, spre cercetare. Când mă pilesc, în nopțile târzii de vară, cu prietenii, încep să mă laud cu strămoșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
monitor și, după o vreme, am sunat-o pe Rachel. Mi-a trimis mama un mail. Oh, da? Dacă e vorba de mazăre dulce... — Nu. Despre Joey și... —Hristoase, a fost revoltător! Scria întruna cuvinte ca „sex“ și „fierbinte“ pe tăbliță, apoi se uita cu subînțeles la Jacqui. De când a început să-i placă de ea? Nu știu. Habar n-am! E prea ciudat. Mama zice că și-a băgat una din plăcuțele cu „A“ ale lui Jacqui în chiloți. —Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
evreiesc din Granada, hotărând-o în cele din urmă să aleagă calea bejeniei. Se spune că un înțelept din comunitatea noastră a așezat la fereastra casei sale trei porumbei. Unul era mort și jumulit; acestuia îi agățase de gât o tăbliță pe care scrisese: „Convertitul ăsta a plecat ultimul“; al doilea porumbel, jumulit, dar viu, purta de gât tăblița: „Convertitul ăsta a plecat ceva mai devreme“; al treilea își păstrase și viața și penele, iar pe tăblița lui se putea citi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
din comunitatea noastră a așezat la fereastra casei sale trei porumbei. Unul era mort și jumulit; acestuia îi agățase de gât o tăbliță pe care scrisese: „Convertitul ăsta a plecat ultimul“; al doilea porumbel, jumulit, dar viu, purta de gât tăblița: „Convertitul ăsta a plecat ceva mai devreme“; al treilea își păstrase și viața și penele, iar pe tăblița lui se putea citi: „Ăsta a plecat primul“. Sara și cu ai săi plecară așadar fără să se mai uite înapoi; era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
agățase de gât o tăbliță pe care scrisese: „Convertitul ăsta a plecat ultimul“; al doilea porumbel, jumulit, dar viu, purta de gât tăblița: „Convertitul ăsta a plecat ceva mai devreme“; al treilea își păstrase și viața și penele, iar pe tăblița lui se putea citi: „Ăsta a plecat primul“. Sara și cu ai săi plecară așadar fără să se mai uite înapoi; era scris că aveam să-i ajungem curând din urmă pe drumul risipirii. ANUL SĂRBĂTORII MIHRAJAN 896 de la hegira
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
atunci alte intrări. Focul se întinse repede. Spre cer se ridicau rotocoale de fum și scântei. Flăcările distruseră templul lui Jupiter Optimus Maximus, ridicat de strămoși, și continuară să se întindă, distrugând arhivele unde se aflau cele trei mii de tăblițe de bronz pe care, din vremuri străvechi, fuseseră scrise textele adunărilor senatorilor și ale plebiscitelor - într-un cuvânt, însăși istoria urbei. De la o fereastră a palatului, Vitellius contempla incendiul. Continua să mănânce, mereu hămesit, golind farfuriile pe care i le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
înseamnă „marionetă“. Korykos corespunde actualilor saci de box și de luptă, dar în Antichitate existau mai multe tipuri de saci, precum și săli special amenajate, numite korykeion. Lachesis: una dintre cele trei Parce. Lapis Niger: literal, „Piatră Neagră“. Astfel se numeau tăblițele din piatră neagră pe care au fost gravate primele legi romane. Legitimi: gladiatorii legitimi, sau morituri, luptau cu pieptul dezgolit, pentru ca rănile, asemenea așa-numitelor banderillas înfipte de picadori în corpul taurului în coridele spaniole, să altereze starea psihică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
nemuritoare este expusă de Platon în Phaidon. Tabernaculum: cort, pavilion. Teriac: puternic narcotic și analgezic extras din macul de opiu, floare cunoscută în bazinul mediteranean din cele mai vechi timpuri. Opiul era larg folosit de sumerieni, asirieni și egipteni. Pe tăblițele de argilă găsite în Mesopotamia de Jos, macul și bucuria, veselia sunt indicate cu aceleași caractere cuneiforme. Răspândit în Grecia și în Imperiul Roman, era utilizat nu doar în cultele misterice, ci și ca medicament împotriva durerilor fizice, dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
etnic bulgar sau doar un grădinar localnic, după cum Ion Neamțu, el și Merindi ar putea fi un ardelean venit din vreun oraș săsesc, sau, poate, un autohton din ținutul Neamț<footnote Ibidem, passim.. footnote>. Deosebit de interesante sunt datele oferite de „tăblița”<footnote Ibidem, Tr.1768, op.II 2018/887, “Tăblița” reprezenta un recensământ preliminar, în temeiul căruia comisia instituită elabora catagrafia. footnote> alcătuită în anul 1851, ca etapă premergătoare întocmirii catagrafiei din 1852, din care rezultă că și această etapă exista
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]