1,240 matches
-
ș.a.). Apar (frecvent fără semnătură) texte de Maxim Gorki, Maupassant, Verhaeren, G. Herwegh, Villiers de l’Isle-Adam, precum și din Nathaniel Hawthorne (versiuni de Emma Lăzăreanu și Eufrosina Dimitriu), F.W. Weber (transpunere de H. Frollo), N.G. Cernâșevski, Jean Richepin (în tălmăcirea lui Cincinat Pavelescu). Panait Mușoiu traduce un fragment din Lisistrata de Aristofan. O contribuție notabilă, Viața și opera lui Spencer, preluată din Franklin H. Gidding, în traducerea lui N. Finkelștein (2/1904), este un studiu monografic ce insistă pe raționalismul
REVISTA IDEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289217_a_290546]
-
populară Petre Alexe și Sabin Safta, publicându-se de altfel multe balade, colinde, strigături, la care nu se indică autorul culegerii. Și sub raportul traducerilor R.O. prezintă interes, deoarece selecția scriitorilor străini este, în linii mari, bună. Au apărut tălmăciri din Heinrich von Kleist, Lenau (poezia Vântul, adaptată de St. O. Iosif), Heine, Mérimée, Maupassant, Zola, Anatole France, Sully Prudhomme, Catulle Mendès, Lev Tolstoi ș.a. R.Z.
REVISTA ORASTIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]
-
îndeplinește totodată diverse funcții în forurile de conducere din cadrul Uniunii Scriitorilor. A călătorit în Iugoslavia, Mongolia, Grecia, Japonia, Franța, Italia, SUA, Elveția, participând la reuniuni literare. Prima carte, Mesteacănul, apărută în 1953, va fi urmată de numeroase volume de versuri, tălmăciri, însemnări de călătorie, eseuri și articole, memorialistică. Traduce din Antonio Machado, Gheorghios Seferis, Saint-John Perse, Konstantin Kavafis, precum și din numeroși poeți francezi. Versurile îi sunt transpuse în limbile maghiară, greacă, germană. A întocmit și prefațat ediții din Ion Pillat, Lucian
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
satirele lui), Șt. R. Michăiescu, N. G. Rădulescu-Niger, Ph. I. Gesticone, C. I. Lupu (Sovejenii, studiu privind obiceiurile și literatura populară), Gr. Crețulescu. Se fac și câteva traduceri din Musset (fragmente din La Confession d’un enfant du siècle, în tălmăcirea lui Șt. R. Michăiescu), Andersen (Mangu cel mare și Mangu cel mic, basm adaptat de Gr. Goilav), Paul Bourget (Amorul și Psycheea, poem al cărui traducător iscălește Chridest). Al. I. Șonțu (semna și Brutus) critică, uneori cu o ironie prea
REVISTA SOCIETAŢII „TINERIMEA ROMANA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289264_a_290593]
-
Revista mai cuprinde o suită de eseuri ale lui George Sbârcea (în cadrul rubricii intitulate „Răbojul meu”), Alex. Ștefănescu și Constantin Țoiu. Apar numeroase traduceri de poezie, proză și eseuri (Alexandr Soljenițân în transpunerea lui V. Loteanu, Rainer Maria Rilke în tălmăcirea lui George Popa, Baudelaire în versiunea lui Radu Cârneci, Chateaubriand, tradus de Ioan Dumitru Denciu), însoțite uneori de o scurtă prezentare critică. În numărul 2/1990 este inclus un eseu al lui Emil Cioran, Istorie și utopie, începând cu numărul
REVISTA V. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289272_a_290601]
-
Cronici, idei, fapte” și „Anexe” (până în 1982; lipsă în numerele 15-17, 1978-1980), consacrate activității Societății Academice Române. R.s.r. preia astfel atribuțiile Buletinului informativ al Societății, a cărui apariție încetase cu numărul 12, din octombrie 1961. Cu întreruperi, figurează rubricile „Tălmăciri”, „In memoriam”, „Pagini pentru Mircea Eliade” (24/1987) și „Așezăminte culturale românești”. Aici au fost prezenți aproape toți scriitorii aflați peste graniță, celor din primul exil alăturându-li-se, de-a lungul timpului, cei nou-sosiți. Dau versuri Al. Busuioceanu, N. I
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
traducere după Gordon Craig. Un repertoriu intitulat Piesele teatrale originale cari au apărut în decursul anilor 1848-1873 (în România) figurează în numărul ultim al R.t. Publicația găzduiește numeroase fragmente traduse și comentate din piesele Wilhelm Tell de Schiller, în tălmăcirea lui St. O. Iosif, și Înainte de răsăritul soarelui de Gerhart Hauptmann. Numărul final semnalează și detaliază subiectul unei comedii a lui Ioan Slavici, Toane sau Vorbe de clacă. Alți colaboratori: A. Ciortea, Ion Broșu. D.B.
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
refacerea acestor relații se va bucura de o justă apreciere”. Traduce o sumedenie de texte lirice (de V. Alecsandri, G. Coșbuc, O. Goga ș.a.), precum și din proza românească (I.L. Caragiale, I.A. Bassarabescu, I. Al. Brătescu- Voinești), multe dintre aceste tălmăciri având o circulație totuși restrânsă, în periodicele academice în care au fost incluse: „Revista germaniștilor români”, „Stimmen aus dem Südosten”, buletinul Comisiei pentru Sud-Est al Academiei Germane din München. A transpus pastelurile lui Vasile Alecsandri, Ion de Liviu Rebreanu (versiunea
RICHTER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
de versuri din Ion Pillat (1943). Punctul culminant al activității de traducător l-a atins cu versiunile la poezii eminesciene, strânse în 1937 în volum și premiate de Academia Română (Premiul „Constantin Hamangiu”). R. excelează - după aprecierea lui Harald Krasser - în tălmăcirea poemelor filosofice (Scrisori ș.a.), fiind mai puțin norocos în alegerea echivalențelor pentru versurile de inspirație folclorică. Traducerile lui și-au păstrat valabilitatea, la ele apelând frecvent cei care alcătuiesc antologii sau ediții în limba germană din lirica lui Eminescu. Traduceri
RICHTER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
de Al. Ciorănescu. Se publică numeroase traduceri, semnate de Al. Marcu, Emanoil Bucuța, Al. Popescu-Telega, N. Iorga, Alexandrina Mititelu, G. Călinescu, Elena Farago, G. Murnu, Al. Rally, Anita Belciugățeanu, Pimen Constantinescu, I.U. Soricu, Al. Busuioceanu ș.a. Uneori se reproduc tălmăciri mai vechi, semnate de Duiliu Zamfirescu, St. O. Iosif, Octavian Goga, Ovid Densusianu. După șase ani, când revista își micșorează formatul, redacția constată, pe bună dreptate: „Nu s-a întâmplat în Italia nici un eveniment cu adevărat demn de luat în
ROMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289298_a_290627]
-
înrâurire eminesciană, D. Karnabatt ș.a. Prozatorii gazetei sunt Alceu Urechia, Septimiu Sever Secula, Em. Grigorovitza și Al. Cazaban. Apar, în foileton, și traduceri din E. Marlitt, Victor și Paul Margueritte, R. Haggard, Ponson du Terrail, Mark Twain (Bărbierul anglo-saxon, în tălmăcirea unui A. Victor, probabil Victor Anestin). În R.j., ca și în alte periodice ale epocii („Epoca”, „L’Indépendance roumaine”), prin articolele politice ale lui A.C. Popovici, dar mai întâi prin colaborarea lui N. Iorga sunt susținute idei care, după
ROMANIA JUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
rubrică la care mai participă în anumite intervale și Teodor Scarlat, Mărgărita Miller-Verghy, Șerban Voinea, Mihail Ilovici. Un important colaborator este E. Lovinescu, care semnează un eseu intitulat Emoția estetică (1-2/1938), un portret al Mărgăritei Miller-Verghy, un articol despre tălmăcirea sa din Homer (Limba „Odiseiei” mele), precum și mici texte de apreciere a revistei, cu prilejul diverselor aniversări. Traducerile, destul de variate, merg de la poezia clasică chineză și japoneză (în versiunea lui Al. T. Stamatiad) până la lirica unor autori ca Giovanni Pascoli
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
creația unor poeți precum Maria Cunțan și Vasile Bogrea, iar Olimpiu Boitoș, care e și recenzentul principal al R.n., acordă o atenție aparte operei lui Lucian Blaga. Traducerile, în schimb, sunt mai rare: poezia Pilsudski a polonezului Julian Tuwim în tălmăcirea lui Aron Cotruș și câteva proze transpuse din limbile italiană și franceză. În seria din 1944- 1945 pot fi întâlniți Lucian Blaga cu articolul Amintiri despre Titulescu, Ion Pillat cu poezia Steaua, Radu Stanca (Sibiu - Cetatea umbrelor. Mic ghid literar
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
A. Philippide. Sunt consacrate capitole speciale Junimii și lui Titu Maiorescu, lui Mihai Eminescu, bogatelor traduceri de la sfârșitul secolului al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea, lui Lucian Blaga, care dă și una dintre cele mai strălucite tălmăciri din Faust. Istoricul literar stabilește paralelisme, efectuează analize comparate ale versiunilor românești, urmărește bibliografia până în periodice și înregistrează receptarea critică. Profund cunoscător al literaturilor din spațiul germanic, R. s-a afirmat, începând cu deceniul al șaptelea, ca excelent traducător al
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
literatura universală se desprinde, de asemenea, din abundentele traduceri, multe dintre ele foarte izbutite. Se disting versiunile lui Al. A. Philippide din creația poeților de expresie germană Hölderlin, Mörike, Rilke, ca și din aceea a lui Baudelaire, relevabile sunt și tălmăcirile din Racine, Dostoievski, Cehov, Nietzsche, Rimbaud, Tagore, Maiakovski, Oscar Wilde, Apollinaire, Kazantzakis ș.a. Originală și inspirată este ideea de a oferi simultan mai multe versiuni ale unor texte celebre, cum se întâmplă cu Prefața și Albatrosul, poemele lui Baudelaire, sau
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
A. Rosetti, Ion Ghica și V.A. Urechia. În fiecare număr apar traduceri din scriitori ca Horațiu, Lenau, Goethe, Heine, Ossian, Byron, Poe, Longfellow, Leopardi, Montesquieu, Hugo, Maupassant, O. Mirbeau, H. Lavedan, Elena Văcărescu, A. L. Kielland, Petőfi, Tolstoi. Cele mai multe tălmăciri, mai ales din limba franceză, sunt făcute de Gr. D. Pencioiu, din engleză transpune Dem. Moldoveanu, iar Ludovic Leist din limba rusă. Vintilă C.A. Rosetti studiază contribuția lui C.A. Rosetti la dezvoltarea literaturii originale, citând documente referitoare la
ROMANUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289357_a_290686]
-
rătăcitori) și manifestă o predilecție aparte pentru epigramă. Împreună cu criticul Vasile Coroban a editat, prefațat și comentat opera lui V. Alecsandri (I-IV, 1958-1959). Este și autoarea unei ediții de Opere alese din A. S. Pușkin (I-III, 1961). A realizat tălmăciri din mari scriitori clasici: Vergiliu, Eneida (în crestomația Literatura universală. Grecia și Roma antică), F. M. Dostoievski, A. P. Cehov, Maxim Gorki, Taras Șevcenko, Petőfi ș.a. Numeroase traduceri ale versurilor sale au apărut în limbile rusă, ucraineană, georgiană, estoniană, armeană, turcă ș.a.
ROSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
dovadă a deschiderii spre universalitate pe care o anunța programul inițial este și numărul impresionant de traduceri. Deși câteodată conjuncturale, impuse de diversele evenimente politice - de pildă, vizitele în străinătate ale dictatorului erau marcate în mod automat de publicarea unor tălmăciri din literaturile țărilor vizitate -, ele au avut meritul de a-l familiariza pe cititor cu spații culturale mai puțin cunoscute, de a-i propune noi nume din literatura lumii sau noi versiuni românești ale unor opere celebre (de exemplu, Faust
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
se publică un roman francez. În R. s-au tipărit traduceri din George Sand, Balzac, Jules Verne, Al. Dumas, Al. Dumas-fiul, A. Karr, Alphonse Daudet, Émile Zola, Anatole France, Ed. About, E. Souvestre, A. Achard. După 1877 multe dintre aceste tălmăciri sunt făcute de Frédéric Damé, care a fost un timp redactor, iar în primii ani de Gr. Serrurie și D.G. Negulici. Se mai traduce din Leopardi, Dickens, Turgheniev (prin intermediul limbii franceze), E.T.A. Hoffmann și Chr. Wieland. Printre scriitorii care
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
ton ditirambic, rămâne tot Festivalul Național „Cântarea României”. În ceea ce privește interesul pentru literatura lumii, în anii ’50 traducerile îi vizează cu predilecție pe scriitorii sovietici: Boris Gorbatov, Alexei Tolstoi, Mihail Șolohov, Aleksandr Fadeev, Arkadi Gaidar. Totuși, Victor Hugo este evocat prin tălmăcirile lui Ioan Botez, Eugen Jebeleanu și Mihu Dragomir. De asemenea, Mihai Beniuc dă versiuni din Pablo Neruda, George Lesnea din lirica lui Serghei Esenin, iar Eusebiu Camilar se oprește la poezia lui Ovidiu. Seria nouă a R.l. apare din 23
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
sa mijlocește cel mai bine muzicalitatea originalului” (Horst Anger). Varianta lui R. se apropie cel mai mult de originalul românesc, cu toate că traducerea nu este fidelă din punct de vedere metric. Trecut-au anii... și Mai am un singur dor, în tălmăcirea sa, răspund celor mai exigente cerințe, iar varianta realizată la Glossă este cea mai frecvent reprodusă versiune germană a acestei poezii. Traduceri: Aus grünen Wäldern weht der Wind. Rumänische Gedichte, îngr. trad., Viena, 1941 (în colaborare cu Arnold Roth și
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
sunt furnizate informații asupra începuturilor Tipografiei Arhidiecezane de la Sibiu. Compartimentul de beletristică e reprezentat prin versuri de Mircea Ivănescu și Rodica Braga, un fragment din romanul Lupul și Catedrala de I. D. Sîrbu, pagini memorialistice de Titu Popescu. Se alătură câteva tălmăciri din creația poetei americane Judith Viorst (în românește de D. Ciocoi-Pop), dar și versiuni în engleză din Mihai Eminescu. În deschiderea numărului următor Ion Dur semnează articolul Rezistența la cultură sau Intelectualizarea kitschului, în care stabilește o diferență între „rezistența
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
excurs intitulat Viziunea lumii la poeții englezi, Edgar Papu se arătă interesat de „temele existenței” la Georg Büchner, iar Victor Iancu de „depășirea estetismului” la Ștefan George. Mai sunt discutați Claudel, Rimbaud, Rilke, Gide, Valéry, Verlaine. Se publică și câteva tălmăciri din lirica universală, datorate lui Blaga: Laudă femeilor de Ștefan George și Cântecul soartei, Menon plânge după Diotima, Amiază vieții de Hölderlin, cu prilejul centenarului morții poetului, considerat, într-un cuvânt introductiv al traducătorului, „cel mai înalt și mai pur
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
Leconte de Lisle, Charles Baudelaire, Paul Verlaine ș. a. Transpunerile, pentru care i s-a acordat și un premiu al Institutului de Literatură în 1925, sunt publicate în periodice sau în volumul Flori de mare. De prețuire s-au bucurat și tălmăcirile în franceză ale unor capodopere folclorice - Miorița, Meșterul Manole - sau culte - Luceafărul (tipărită în revista pariziană „Revue de l’ACILECE”, 1972), precum și alte versiuni după Vasile Alecsandri, Perpessicius ș.a., rămase în periodice. SCRIERI: Flori de mare, Constanța, 1928; Fierbea az-noapte
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
cărți bisericești, cărora le întocmește prefețe, manuale pedagogice. Între 1856 și 1858, sub privegherea și cu o frumoasă prefață a lui Ș., se tipărește Biblia. Va urma, în această chestiune, o înfruntare cu I. Heliade-Rădulescu, care începuse la Paris o tălmăcire a Bibliei, contestată de clericul ardelean pentru incompetență teologică și pentru întrebuințarea unei exprimări artificiale în locul limbajului bisericesc și a graiului popular. În manuscris i-a rămas o gramatică (Grammatica valachica), redactată în latinește (cu echivalențe românești), inspirată din lucrarea
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]