944 matches
-
din alt motiv, firește: Sorina e bucuroasă că frățiorul ei nu-i mai pune nici o întrebare, iar lui Sorin îi plac giumbușlucurile surioarei lui. Dar, ce-i asta? De necrezut! În parcarea din fața blocului a apărut, din nou, Tinuța. Împreună cu tăticul lor. Sorina uită de jocul cu mingea și fuge înspre ei. Sorin, care n-a prea înțeles ce se întâmplă, vine după ea. Tata iese din mașină. Mai e bolnavă? îl întreabă cu voioșie în glas Sorina. Nici n-a
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Un gând poznaș își face, deodată, loc în mintea fetiței: ...să știi că am să chem broscuța de la lift, să te muște. Care broscuță? În lift nu-i nici o broscuță. Că, am văzut eu, azi dimineață, niște mecanici - așa spunea tăticul că-i cheamă - care lucrau de zor ca liftul nostru să înceapă să meargă cât mai repede. Da’ ce? Crezi că ei au montat broscuța ca să vezi tu? Da’ de unde! Au pus-o în lift, ca să vină i să-i
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Da’ de unde! Au pus-o în lift, ca să vină i să-i ciupească pe toți copiii răi și neascultători. Dacă ții cu tot dinadinsul, să mergem și ai s-o vezi! Așa să fie, oare? Că, nici el și nici tăticul nu i-au urmărit cu atenție pe mecanici. Poate nu e vorba de nici o broscuță. Dar, dacă există, într adevăr, una? Vreau. Hai, să mergem! A spus aceste cuvinte aproape fără să-și dea seama, de parcă gura ar fi vorbit
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
parter. Gata, a venit. Să deschidem ușa! Eu nu merg cu liftul. Mă duc pe scări - zice Sorin. Cum așa? - întreabă mama. Mi-e frică. Dacă ... De ce să-ți fie frică? N-o să se întâmple nimic, ai să vezi - insistă tăticul. Mi-e frică, v-am mai spus. Și, în timp ce ceilalți se pregăteau să intre în cabina ascensorului, încercând să-l ia cu ei și pe Sorin, băiețelul nu voia, în ruptul capului, să urce. Văzând că nu-i chip să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
gospodină trebuie să știe o sumedenie de lucruri: să îngrijească îmbrăcămintea tuturor celor din casă, să pregătească mâncăruri bune și gustoase, să facă prăjituri și plăcinte care-ți lasă gura apă doar când le privești... Nu-i vorbă că și tăticii au atâtea de făcut. Dar cine-a mai văzut fetiță care să se joace de-a tăticul?! Sau băiat care să fie... mămică?! Ce frumos e când Sorina se simte stăpână peste crăticioare, farfurii, străchini, cuțite, linguri!... Ca fiecare gospodină
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mâncăruri bune și gustoase, să facă prăjituri și plăcinte care-ți lasă gura apă doar când le privești... Nu-i vorbă că și tăticii au atâtea de făcut. Dar cine-a mai văzut fetiță care să se joace de-a tăticul?! Sau băiat care să fie... mămică?! Ce frumos e când Sorina se simte stăpână peste crăticioare, farfurii, străchini, cuțite, linguri!... Ca fiecare gospodină adevărată - chiar dacă are numai câțiva anișori - Sorina are toată trusa de bucătărie, începând să spunem, cu furculițele
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Nu-i acasă. Și n-are nici un fel de macaroane! a spus fetița. Nu-i acasă sau nu are macaroane? face mama, privind-o în ochi. Nu, nu-i acasă; că n-are macaroane de nici un fel mi-a spus tăticul lui Cătălin. Bine! răspunse mama privind-o - i s-a părut Sorinei - cam ciudat. După o vreme, fetița a întrebat: Mămico, pot să ies cu păpușica în fața blocului? N-a primit nici un răspuns, dar și-a spus că mama e
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
trebuie. Dar, când să răstoarne punga în coșul de gunoi, de cum a săltat capacul, ce să vezi? Acolo, la gunoi, se aflau un sandviș, un ou fiert și câteva bucăți de pâine prăjită. Cine să le fi pus, oare, aici? Tăticul își amintește că Sorin a mâncat împreună cu el și cu mămica. Dar Sorina? Ea s-a trezit mai târziu în această dimineață. Când ceilalți mâncau, ea era la baie. Pe urmă, a trebuit să se descurce singură. Tata îi arătă
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cumpărat turtă-dulce. Ochii mamei o privesc, țintă, spre Sorina. Fetița se face roșie ca focul. Lasă ochii-n jos. „Deci, nu e închis!” gândește mama. „Nu trebuia să spun nimic de Alimentară!” își zice, tot în gând, Sorina. Mămica și tăticul trebăluiesc pe la bucătărie. Copiii se joacă-n dormitor. Sorin! strigă mama. Vrei să te duci să iei o sticlă cu oțet? Băiatul lasă jucăriile și pleacă. Când vine de la magazin, mama îl roagă iar. Vrei să te duci până la etajul
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
jucărie. E și ceva care, nu se știe cum, “bate” și, ce păcat! Omoară. A văzut la băieții din cartier tot felul de puști, mitraliere și pistoale. Ce sunete ciudate scoteau! Și erau tare frumos colorate. L-a rugat pe tăticul să-i cumpere și lui. După ce se termină spectacolul o să arunce, rând pe rând, toate puștile. Toate! -...”O pasăre albastră zvâcnise dintre ramuri, Și viața căprioarei spre zările târzii Zburase lin, cu țipăt, ca pasările, toamna, Când lasă cuiburi sure
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
vorbă, nimic din toate astea nu se poate ierta. Mingea să se joace și el nu i-o mai dă, toate cărțile din biblioteca lor, a copiilor, sunt, acum, parcă, doar ale ei... Tot timpul îl minte că mămica și tăticul au spus ca Sorin să nu se joace cu mașinuțele, să nu ia bicicleta, să nu mai bată mingea. Ea, zice-se, are voie să facă totul, fiind mai mare, pe când Sorin, care e mai mic, n are voie să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
că poate i s-o fi făcut foame... Care noi? Eu și surioara mea, că noi am rămas ai casei în ogradă. Așa!? Face nenea Gheorghe și-l privește cu luare-aminte. Dar ceilalți unde-s? Cu treburi, fiecare. Bunicul și tăticul sunt duși la cosit, iar mămica și bunica sunt la oraș. Și, ce i-ați dat purcelului de mâncare? mai vrea să știe nenea Gheorghe. Între timp, el și băiețelul au sosit în ograda bunicului și, acum, se află chiar
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
faceți vreo poznă, spune tata și scoate cheia din contactul motorului. Au ajuns sus. Când ușa apartamentului s-a deschis, copiii s-au năpustit ca o furtună în balcon; acolo aveau pregătite trei pungi de plastic. Ce aveți acolo? Secret, tăticule. Sorin și Sorina se privesc unul pe celălalt și, deodată, izbucnesc: Am pregătit daruri pentru prietenii noștri din sat: bomboane pentru Cuțulache, pișcoturi pentru Motănel și grăunțe pentru Puiu... explică Sorina. Dar cum ați făcut voi rost de toate astea
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ar da pe derdeluș, ar merge la săniuș, ar face oameni de zăpadă, toată lumea să vină și să-i vadă. Iar când o să li se facă dor de bunici, vor porni către ei de zor. Așa că, într-o bună dimineață, tăticul Alinei și al lui Cristinel i-a luat în săniuță, cu el, pe Sorin și pe Sorina. Dar, pentru ca bunicii să nu se simtă singuri și părăsiți, cei patru nepoței vorbesc, din când în când, la telefon cu ei. Și
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
o mașinuță, un tractor, o betonieră, ba chiar și un clasor. Sorina și Alina au pornit la plimbare, dintr o zare-a satului în altă zare. Nici nu și-au dat seama când au ajuns în curtea Cooperativei de Producție. Tăticul Alinei - care-i inginer agronom - nu se afla nici de astă dată la biroul lui. Pe unde o fi? Pe la Căminul Cultural? Sau, poate, pe la vreo fermă. Cine știe? Dar căluțul și săniuța sunt în curte. Ce ar fi să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
-i inginer agronom - nu se afla nici de astă dată la biroul lui. Pe unde o fi? Pe la Căminul Cultural? Sau, poate, pe la vreo fermă. Cine știe? Dar căluțul și săniuța sunt în curte. Ce ar fi să-i facă tăticului o surpriză? În căpșorul Alinei a încolțit un gând: să se urce amândouă-n săniuță cât mai curând, și prin sat să pornească pentru ca pe tăticul mai repede să-l găsească. Ce-o să zică el când le va vedea? Fără
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
știe? Dar căluțul și săniuța sunt în curte. Ce ar fi să-i facă tăticului o surpriză? În căpșorul Alinei a încolțit un gând: să se urce amândouă-n săniuță cât mai curând, și prin sat să pornească pentru ca pe tăticul mai repede să-l găsească. Ce-o să zică el când le va vedea? Fără ndoială se va bucura. S-au urcat amândouă-n sanie, Sorina fiind mai mult ca sigură că Alina știe să mânuiască bine hățurile, în timp ce Alinei îi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
însă, se uită mai bine, Alina, Sorina și Alin observă că vietatea de care le fusese atât de frică nu era altcineva decât... bunicul. Ce-i cu voi? Încotro ați pornit-o? întreabă el. Am pornit să-l căutăm pe tăticul! încearcă să-i explice Alina. Și cine poate să ne ajute să-l găsim mai repede decât căluțul care-l poartă toată ziua de-a lungul și de-a latul comunei?! Dar de unde-ai știut că suntem noi? Păi, n-
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și se ivi băiatul crezut atâta vreme mort. Negură se trase câțiva pași înapoi, de mirare și de bucurie. Băiatul mai vorbi: Lăsați-l pe bătrân în pace, mulțumiți-i că m-o scăpat de la moarte! Dacă nu era el, tăticule, nu-ți mai vedeai băiatul niciodată. Și băiatul povesti tatălui său ce se întâmplase: Precum știi, mă afundasem în codru, la vânătoare, și am tras cu arcul într-o căprioară. Dar săgeata mi-a luat-o vântul și a zburat
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a apărut în Scânteia, un articol scris de Sorin A. Toma, care se numea “Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei”, articol, care a făcut la timpul respectiv, ca poetul Tudor Arghezi să dispară pentru ani buni din lumea literară a României. Tăticul lui Sorin A. Toma, „academicianul”, A. Toma avusese grijă în acele vremuri să-i treacă la dos mai pe toți marii poeți și scriitori români, cum ar fi Eminescu (!!!), Blaga, Rebreanu, George Călinescu și impusese în loc pe poetul cizmar Theodor
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
lui din lumea paralelă și coboară de pe scaunul pe care l-am pus la geam, ferind perdeaua. 1 an și 2 luni Povestea Brăduțului de Crăciun (variantă după Andersen?...) Ca niciodată, a fost un b'ăduț. Și a spus Copilul Tăticului 'ui să aducă un b'ăduț din pădu'e. Și l-a podobit f'umos; când nu mai avea nevoie de el, l-a pus în pod. Da, și pe u'mă a mu'it și l-a pus la
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
doamnă, Își drese glasul Ippolit, am Început să umblăm cu fofârlica...“ „Gheișa“ luă un aer cât se poate de spășit. „Acum, o mustră brigadierul, mai facem și pe mironosița...“ Șobolănița făcu semn din cap că nu. „Ia vino Încoace la tăticul tău“, continuă s-o cheme Ippolit, simțind o oareșicare afecțiune pentru această creatură ce apăruse În viața sa. Șobolănița, proptită pe picioarele dindărăt, Începu să lunece spre masă... „Ei, vezi că am prins curaj“, spuse brigadierul, mușcând dintr-un castravecior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
verde ca marea. O bucată de hârtie era atașată cu scotch. Trăgând-o la lumină, plimbând-o aproape de ochi, și cu buze ce silabiseau mut, amar, se forță să citească literele separate. Biletul era de la S (ori Shula, ori Slawa). „Tăticule: aceste prelegeri despre lună ale doctorului V. Govinda Lal sunt Împrumutate pe termen scurt. Au legătură cu Memoriile.“ Wells, desigur, scriind despre lună pe la 1900. „Este de ultimă oră. Fascinant, tăticule - trebuie să le citești. Trebuie! Ochi neochi. Și repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
separate. Biletul era de la S (ori Shula, ori Slawa). „Tăticule: aceste prelegeri despre lună ale doctorului V. Govinda Lal sunt Împrumutate pe termen scurt. Au legătură cu Memoriile.“ Wells, desigur, scriind despre lună pe la 1900. „Este de ultimă oră. Fascinant, tăticule - trebuie să le citești. Trebuie! Ochi neochi. Și repede, te rog! căci doctorul Lal e lector În vizită la Columbia. Îi trebuie Înapoi.“ Încruntându-se grozav, răbdare, stăpânire de sine duse cu totul, se umplu de repulsie la adresa obsesiei chitite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de doamne corupte, vedea Sammler, aveau averi din care să trăiască. Creaturi neghioabe sau, mai rău, care aruncau cu averea țării. Gruner n-ar fi suportat În veci amănuntele pe care Sammler le auzea de la Angela. Tot timpul Îl prevenea: „Tăticul ar muri să audă asta“. Sammler nu era de acord; Elya probabil că știa multe. Adevărul era, firește, cunoscut tuturor celor pe care-i privea. Totul se citea În pulpele Angelei, În croiala bluzelor, În mișcările vârfurilor degetelor ei, alama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]