9,829 matches
-
Pe... cei de colo... pe dânșii. Dă-mi-i, Sfinte Pafnutie, să fac numai două-trei ocoluri cu ei, și ți-i aduc înapoi nevătămați... PAFNUTIE: Nici nu mă gândesc! SISOE (cu disperare): Rogu-mă sfinției tale... PAFNUTIE (ridică ochii de la tabla de țintar): Nu ți-i dau, Sisoe, că ești stătut. Dacă ți-i las pe mână, într-un ceas îi dai gata, trebuie să-i adun cu fărașul! (Sisoe își frânge mâinile, distrus. Pafnutie se întoarce la joc.) Bag samă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
fost una extrem de reușită, o experiență care merită reiterată. Și ne-am folosit de un pretext pe care nu l-aș numi neapărat religios, ci sărbătoresc, în sensul că era epurat de sacru. Cu o zi în urmă scrisesem pe tablă, mare, „Ziua femeii“, desenasem un soi de flori leșinate, adăugasem niște versuri care preamăreau femeia, mama și așa mai departe. Iar când intrase „tovarășa“, încercasem să o convingem că pe tablă se produsese o chestie irepetabilă și era un sacrilegiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de sacru. Cu o zi în urmă scrisesem pe tablă, mare, „Ziua femeii“, desenasem un soi de flori leșinate, adăugasem niște versuri care preamăreau femeia, mama și așa mai departe. Iar când intrase „tovarășa“, încercasem să o convingem că pe tablă se produsese o chestie irepetabilă și era un sacrilegiu să ștergem și să umplem cu fracții subunitare sau alte chestii de teapa asta. În ziua de „Măcinici“ încercaserăm să repetăm povestea de cu o zi în urmă. Și am umplut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
se produsese o chestie irepetabilă și era un sacrilegiu să ștergem și să umplem cu fracții subunitare sau alte chestii de teapa asta. În ziua de „Măcinici“ încercaserăm să repetăm povestea de cu o zi în urmă. Și am umplut tabla cu măcinici rotunzi, mici și făinoși, care parcă plouau, curgeau de undeva de sus, iar în centrul tablei am desenat o creatură umanoidă mică și caraghioasă, care mesteca într-un cazan unde se putea deduce că fierb niscai măcinici. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
alte chestii de teapa asta. În ziua de „Măcinici“ încercaserăm să repetăm povestea de cu o zi în urmă. Și am umplut tabla cu măcinici rotunzi, mici și făinoși, care parcă plouau, curgeau de undeva de sus, iar în centrul tablei am desenat o creatură umanoidă mică și caraghioasă, care mesteca într-un cazan unde se putea deduce că fierb niscai măcinici. Am reușit să umplem tabla cu tot soiul de grafii destul de penibile, încercând să ne convingem „tovarășa“ că „Măcinicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mici și făinoși, care parcă plouau, curgeau de undeva de sus, iar în centrul tablei am desenat o creatură umanoidă mică și caraghioasă, care mesteca într-un cazan unde se putea deduce că fierb niscai măcinici. Am reușit să umplem tabla cu tot soiul de grafii destul de penibile, încercând să ne convingem „tovarășa“ că „Măcinicii“ ar fi o zi mult peste Ziua Femeii și care trebuie sărbătorită printr-un chiul căruia tocmai ne scremeam să-i găsim o justificare superioară. În ciuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
sau cu pantaloni de atelier albaștri. De obicei, repetenți sau oameni care aveau nevoie de bani. Mergeau apoi în Câmpina printre blocuri și oamenii aruncau cu bani în ei de la balcoane. Mă mulțumeam cu un buhai dintr-o cutie de tablă din care ieșeau niște mațe, niște fire de care trăgeam până îmi rupeau mâinile și până la Sfântul Ion aveam bășici și mațe albe dintr-un material pe care l-am uitat, fire albe pe sub pielea degetelor care trebuiau să reînvețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Io scriu ceva la o masă și, pe podea, lângă mine, trei artiști plastici, trei tineri artiști plastici, trei tinere speranțe cum ar veni, colegi de serviciu de-ai mei bat niște ținte într-o bucată dreptunghiulară și cenușie de tablă. Io scriu acolo cu capul între umeri și nu prea mă interesează ce fac ei. Probabil, într-o criză de conștiință, s-au decis să repare un acoperiș prin care pătrunde ploaia, un gard prin care maidanezii intră ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
-i las în pace, de ce să-i deranjez? Totuși, la un moment dat mă intrigă pasiunea pe care o pun în ceea ce meșteresc, cam mult patos pentru repararea vreunei bude obscure. Așa că îi întreb ce e cu bucata aia de tablă pe care iete că lipesc o fotografie. Cică unul dintre ei are o expoziție și ăilalți doi îi ajută. Și plouă la expoziție, întreb? Nu e nici un muncitor competent care să repare acoperișul? Se uită la mine compătimitor, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
întreb? Nu e nici un muncitor competent care să repare acoperișul? Se uită la mine compătimitor, cu o milă definitivă și printre apropouri referitoare la precara mea educație plastică, aflu că aia e o operă de artă, băi, papleacă! Bucata de tablă pe care au lipit o poză în care se văd câțiva nori care cică sunt continuați de valurile de unduirile tablei și că așa combinație superbă, asemenea accepțiune a materialității mai rar. Și ce „intervenție“ să mâzgălești cu creionul trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
apropouri referitoare la precara mea educație plastică, aflu că aia e o operă de artă, băi, papleacă! Bucata de tablă pe care au lipit o poză în care se văd câțiva nori care cică sunt continuați de valurile de unduirile tablei și că așa combinație superbă, asemenea accepțiune a materialității mai rar. Și ce „intervenție“ să mâzgălești cu creionul trei norișori puchinoși pe tablă! În momente din astea devin puțin paranoic, mimez perplexitatea și le zic că toate ca toate, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
lipit o poză în care se văd câțiva nori care cică sunt continuați de valurile de unduirile tablei și că așa combinație superbă, asemenea accepțiune a materialității mai rar. Și ce „intervenție“ să mâzgălești cu creionul trei norișori puchinoși pe tablă! În momente din astea devin puțin paranoic, mimez perplexitatea și le zic că toate ca toate, dar după ce sfârșesc opera de artă s-o aducă acilea în zonă, o transformăm în măsuță sau i-o dăm lui nea Mihai, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în zonă, o transformăm în măsuță sau i-o dăm lui nea Mihai, că tot avea nevoie să astupe un perete pe unde-l trăgea curentul. Mă rog, cică mă credeau mai deschis la nou. Ce nou, bre, că e tablă ruginită, vai de capul ei! Nu, cică io sunt căpos, fac pe interesantul, dar lasă că o să mai mergem prin oraș, o să mai intrăm pe la expoziții și or să-mi explice ei cum stă treaba cu arta. Și câtă libertate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pe interesantul, dar lasă că o să mai mergem prin oraș, o să mai intrăm pe la expoziții și or să-mi explice ei cum stă treaba cu arta. Și câtă libertate, ce descătușare extraordinară de energii e în bucata aia nenorocită de tablă. Oricum, apropo de libertatea asta de care fac atâta caz artiștii ăștia plastici. Mă enervează la culme să aud patetisme de genul câtă libertate e în opera cutare, fiecare înțelege ce vrea din ea. Păi, de aicea rezultă că respectiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mai bine, jos într-un coșuleț, refuzase o monedă, probabil mai deformată. Hai să băgăm alta, haț s-a ridicat bariera, Doamne ce deștepți suntem! Mergeam pe autostradă pe partea proștilor, ne claxonau și tirurile. Mergeam de se zgâlțâiau și tablele de pe Dacie și era nouă. Aveam 140 liniștit. Mai încolo, altă barieră, pregătește banii, când, haț, îmi dă un tichet parcă-l văd și acuma. A, e bine, asta e fără bani! După n kilometri iar barieră, dar aici erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
niciodată în conflict. Contrariată, profesoara Marcu o întrebă: Ce-i cu tine, Beatrice? Doamnă profesoară... Fata lăsă capul în pământ, gata să pornească în plâns, și nu mai continuă. Era așa un lucru simplu pentru tine! Profesoara privi din nou tabla unde Beatrice greșise la calcule, lucru de mirare pentru un copil dotat ca ea. Poate m-am grăbit și eu cu notarea. Un duș rece însă nu-i strică!" își spuse ea, cu o oarecare părere de rău. Nu bănuise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
nu este indicat pe copertă Ø Autorul indicat pe verso paginii de titlu Ø Autorul indicat la începutul textului Ø Autorul indicat la pagina... Ø Autorul indicat la sfârșitul textului Ø Autorul indicat în nota tipografică Ø Autorul indicat la tabla de materii Ø Pe copertă titlul.. Ø Descriere după copertă Ø Fără copertă și pagina de titlu Ø Titlul indicat pe banderolă Ø Titlul original în limba... Ø Traducerea s-a făcut după versiunea în limba... intitulată... Ø Pagina și
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
limba... Ø Reproduce pagina de titlu a ediției apărute în... Ø Texte paralele în limbile Ø Ediție bilingvă (polilingvă) Ø Text și în limba Ø Bibliografie p. Ø Conține bibliografie Ø Bibliografie la sfârșitul capitolelor Ø Rezumate în limbile Ø Tabla de materii și în limbile... Ø Extras din catalogul editurii Ø Lucrare editată cu prilejul... Ø Supliment al revistei... Ø Ediție prescurtată Ø Ediție de lux Ø Ediție bibliofilă Ø Conține și.. Ø Exemplar cu autograful autorului Ø Legat împreună cu
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Împrejurimi ( monumente istorice și mănăstiri). Eu am fost aici! Sunt câțiva ani de atunci. N-am stat decât o jumătate de oră. Am vizitat biserica ridicată de Petru Rareș și am aprins lumânări, uite acolo, În acea cutie neagră, de tablă. Uitasem cu desăvârșire de această vizită până În momentul revenirii la Probota. Pe aleea de trandafiri, ne-a Întâmpinat o măicuță. Înlătura tija trandafirilor cărora li s-au scuturat petalele și, de asemenea, petalele uscate care umbreau frumusețea spectrală a acestor
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
fi atât de frig într-o încăpere, și totuși cu greu a adormit, zgribulindu-se în imensele falduri ale plăpumii de puf. Și aceasta mirosea cumva a stătut, deși învelitoarea era dintr-un damasc gros, apretată ca o foaie de tablă. S-a îmbrăcat la repezeală, s-a uitat în oglinda pișcată de rugină și nu i-a plăcut chipul de acolo, dar își zicea că și-l "reșapează" în cele zece zile de vacanță. Era trimisă de partidul comunist să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și-i ceru tatălui o explicație la matematică. - Nu-mi iese problema asta, tati, vrei s-o vezi și tu? Alex se uită peste maculator și descoperi imediat o greșeală de calcul. - Te rog să revezi totul. E vorba de tabla înmulțirii! Mihăiță plecă, dar numai după câteva clipe se întoarse în camera părinților vesel, fluturând maculatorul ca pe un steag al biruinței: - Mi-a ieșit! Mi-a ieșit, tati! Acum pot să trec problema pe caietul de curat? Primi o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Fiecare cântec de-al nostru e un bocet pe care numai noi avem urechi să-l auzim și să-l înțelegem. Și mai e ceva: voi trebuie să știți și să ascultați cu luare aminte fiecare lovitură de ciocan pe tabla de aramă. Ciocanul izvodește un cântec, o poveste, asemenea unui dangăt de clopot ce vine din vremea de dincolo de vremi a istoriei noastre pe care, deși nimeni n-a scris-o până acum, ea se păstrează vie și nemuritoare. Neamul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
câteva scule, puse nicovala în fața cortului și continuă să lucreze la o tingire începută cu o săptămână în urmă, ascultând fiecare bătaie a ciocanului ca pe un cântec ce voia neapărat să-i prindă zborul de pasăre măiastră. Bucata de tablă de aramă se supunea docilă, dobândind treptat forma dorită de tânărul meșter. Corbu, câinele lui drag, se apropie de el, se gudură, voind să-l distragă de la ale lui, lătrând ușor, alintat. - Mukh les1, măi frumosule, mai zise băiatul, dar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
vorba dulce a stăpânului său și nu se îndupleca să-l părăsească, cu toate insistențele băiatului. Văzând că patrupedul căuta hârjoană, Vișinel îl lăsă în plata Domnului și, apucând zdravăn ciocanul în mâna dreaptă, cu stânga ținând de un capăt tabla buclucașă, continuă să finiseze lucrul început. Cu fiecare lovitură, urma ciocanului înscria un cerculeț, creând un mic medalion strălucitor, ca la un moment dat, din sutele de cerculețe-medalioane să apară conturul unui chip. Voi să mai dea o lovitură de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
garoiului, care-l ținea cu o mână de o frânghie groasă, ce avea rolul de a asigura cât de cât siguranța celor din jur, iar în cealaltă ținea un băț cu care bătea în ritmul strigăturii într-o tingire de tablă neagră așezată direct pe trotuar, tingire în care unii trecători mai aruncau câte un bănuț: Joacă bine pui de urs Din pădure te-am adus, Te-am luat în pielea goală Și ți-am dat carne din oală, hopa! Pun
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]