1,606 matches
-
aflăm vrute și nevrute de la corespondenții permanenți ai postului. Am vrea să mai știm ce se întîmplă și în lumea bună, cea a Vestului (unde Radio București trimite, cînd și cînd, cîte un corespondent). Degeaba; relatările bat tot înspre Răsărit. Cu tot tacîmul, adică și cu pronunția marcat rusească a numelor (Baris Elțîn). Simt un frison, frison vechi, pe șira spinării. Și, capac, ieșind pe bulivar, mai și văd plimbarea căciulilor cu urechi siberiene. Brrr! e chiar frig. În anii cînd era "salonard
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acolo, neclintiți nici de voința cutremurelor care ne-au vizitat în răstimpuri. Cine să-i dea jos? De asta-i arde unui rector acum? Nu vedeți ce...? Dar mozaicul de pe Prefectură (fost comitet județean de partid)? Ce emblemă luminoasă, cu tacîmul ei complet: steaua kremlinească, macaraua (muncă! muncă!), satelitul gagarinean, cartea, secera și ciocanul etc. ce emblemă, zic, pentru democratica postdecembristă instituție! Cine să radă scîrboșenia de pe perete? Cine-o mai vede? Prefectul, oricum, nu. Și cîte, cîte altele! Zorii suficienței
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu trebuie să mai îngăduie reapariția derapajelor. În fond, același lucru îl pot face și Juan Carlos, și Chirac, și Berlusconi, și Blair, dar asta, nota bene, în democrații durabile și consecvente cu ele însele. Să revin. Putea lipsi din tacîm omniprezentul Năstase? Nu putea. Îl aflăm în imaginea următoare, grimat ca o statuie impenetrabilă, flancat de un președinte de Uniune, încremenit și el în respect, și... și... de un Barbu Brezianu, seniorul întru spirit al breslei noastre, pliindu-se (cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
indicibil accent de dizident: "... în ultimă instanță expoziția ne oferă prilejul să ne întîlnim cu noi înșine într-o lume în care ne este din ce în ce mai greu să ne regăsim". Asta, probabil, datorită agresivilor sindicaliști de azi... Putea lipsi din același tacîm ministrul Culturii (și, mde, Cultelor) T(h)eodorescu? Nu putea. Și dacă președintele și premierul masivei restaurații de-acum sînt precauți în considerațiuni politice, graseiatul ministru Rrrrăzvan spune curajos lucrurilor pe nume: "Acum și aici asistăm la confruntarea dintre artiști
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
plastice pînă la faza... deșeurilor nu-i decît un pas. Pe care "oportunistul" César îl face cu franțuzească nonșalanță. Bîntuie, împreună cu echipa lui de zgomote, cimitirele mașinilor avariate, combină dadaist caroserii divers colorate între care își fac loc ibricele, cratițele, tacîmurile aferente călătoriilor auto totul supunîndu-se, în final, unor puternice prese mecanice. Încît produsul ultim ("artisticul" produs) e un coșcogea calup, numai bun să ajungă rapid în... Bienala de la Veneția. Unde și ajunge multiplicat conferind imensei săli César un aer de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
flori stilizate, imagini inspirate din scene din timpul expansiunii și cuceririlor lui Darius în Asia, Africa și Europa. Platoul fiind așezat pe covor la nivelul solului, erai obligat să stai pe vine, cu picioarele încrucișate (turcește) și să mănânci fără tacâmuri, apucând bucatele cu trei degete de la mâna dreaptă. Poziția incomdă (pentru nepersani) era deosebit de chinuitoare și strica farmecul savurării specialităților delicioase. Cu toate acestea, rezultatul obținut a justificat "sacrificiul" adus în detrimentul confortului. Iranul era o țară unde existau și "riscuri
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de un ritual de formă, fără fond. Mesele lunare erau activitățile cele mai "consistente" ale Comitetului. În glumă, se spunea că, dacă ar trebui să găsim o emblemă reprezentativă pentru Comitetul de dezarmare, aceasta trebuia să fie farfuria cu două tacâmuri încrucișate. La acea vreme, România era una dintre țările cele mai vocale, când venea vorba de cursa înarmărilor și de dezarmare. În afară de gravitatea în sine a fenomenului cu efectele lui, care nu puteau lăsa indiferent nici un stat responsabil, tema se
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
1. Lui i se datorează numele de „Silver Fork Society”, găsit cum nu se poate mai bine pentru high life din perioada regenței și a domniei lui George al IV-lea. Furculița de argint e mai mult decât un simplu tacâm de mâncat peștele ca la carte; ea devine emblema unei lumi care se distanțează indiferent și disprețuitor de restul muritorilor. Ceea ce, pentru Însetatul de dreptate socială William Hazlitt, este cu totul demn de ocară. O Lady În Clublandtc "O Lady
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Florin Feifer În Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, a făcut foarte mult pentru teatrul românesc), practica echitația la Șosea (y compris ceea ce el numea «le flirtage equestre»), era membru al mai multor cluburi selecte și, mă rog, tot tacâmul - cafenele, restaurante de lux, croaziere, vara la Veneția sau la Constanța, iarna la Paris ori la Sinaia...”1. Așa ne-ar plăcea să Îl ținem minte, nu cum Îl ridiculizează Caragiale În două dintre Momentele intitulate High life. O dată, În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Nici ducele de Brunswick nu face o figură mai bună atunci când năvălește ca un nebun la Horace Viel-Castel Îmbrăcat În husar, pomădat, fardat, Împopoțonat ca o marionetă. Și nici lordul Egerton, când pune zi de zi o masă cu 12 tacâmuri pentru cei 12 câini ai săi. Sau marchizul d’Anglesey, care organizează funeraliile propriului picior pierdut la Waterloo. Dar nici unul dintre aceștia nu figurează În marea paradă a dandy-lor pe care am imaginat-o. Pe bună dreptate, deoarece, deși se
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
este asociată diferențelor de statut social sau obligațiilor de a marca și exprima respectul pentru anumite persoane sau funcții ale Puterii. Întrebarea esențială pentru discuția noastră este dacă formele de etichetă, de la formulele de salut până la modurile de utilizare a tacâmurilor la un dineu oficial, de la rigorile militare până la cele ale protocolului diplomatic, ar fi compatibile cu - să spunem - pelerinajele, sacrificiile, vrăjitoria sau riturile funerare. Mi se pare că o asemenea operație conceptuală este excesivă, deoarece, chiar dacă riturile implică atribute precum
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu păsări, București, 1967; Corrida, București, 1968; Variațiuni pentru speranță, București, 1970; Canapeaua cu pisici, București, 1971; Să mai câștigi o zi, București, 1972; Ceasornicul de aer, București, 1974; Floarea de fân, București, 1977; Ceaiul de la ora cinci, București, 1983; Tacâmuri de argint, București, 1983; A treia repriză, București, 1988. Repere bibliografice: Dinu Flămând, Adrian Beldeanu, ST, 1969, 4; Dumitru Micu, „Corrida”, RL, 1969, 41; Ioan Neacșu, „Corrida”, ATN, 1969, 10; Valentin Pașcu, „Variațiuni pentru speranță”, TR, 1970, 49; Ilie Constantin
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
păr de lup, București, 1934; Cavalerii verticali (în colaborare cu Ionel Jianu), București, 1934; Rumba dragostei (în colaborare cu M. Toneghin), București, 1934; Tichia de mărgăritar, București, 1935; Cine a ucis? (în colaborare cu G. M. Amza), București, 1936; Paraziții tacâmului (în colaborare cu M. Toneghin), București, 1938; Vampirul (în colaborare cu G. M. Amza), București, 1938; Femeia din noroi, București, 1939; Dorel pleacă în lume, București, 1939; Vagabondul sentimental, București, 1939; Vitriol, București, 1939; Zoologice, București, 1941; Thalassa, București, 1941
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
B., „Omul liber”, 1931, 346; Al. Robot, Al. Bilciurescu - M. Toneghin, „Doamna Casanova”, RP, 1932, 4481; Petre Dinu, „Doamna Casanova”, „Azi”, 1933, 1; Romulus Demetrescu, Al. Bilciurescu, „Tichia de mărgăritar”, PLI, 1935, 8-9; G. Călinescu, M. Toneghin - Al. Bilciurescu, „Paraziții tacâmului”, ALA, 1938, 914; Bailli Jean Ursescu, Trei rapsozi ai mării, București, 1944, 19-31; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 597; Dicț. scriit. rom., I, 280-281. N.Bc.
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
viața de după război. A trăit mai puțin de un an... Iarna, s-au mutat în apartamentul în care, în copilărie, mergeam să o vedem pe Charlotte în fiecare vară. N-au mai avut timp să-și cumpere vase noi și tacâmuri. Fiodor tăia pâinea cu cuțitul adus de pe front - făcut dintr-o baionetă... Ascultând istorisirile celor mari, mi-l închipuiam astfel pe bunicul în timpul acelei revederi incredibil de scurte: un soldat urca treptele izbei, privirea i se pierdea în cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
te porți într-un fel deosebit. Dar cum? - Hai să mergem să mâncăm ceva, mi-a spus bunica, smulgându-mă din gândurile mele, și s-a îndreptat spre restaurantul plasat într-una din aripile gării. Sala era goală, mesele - fără tacâmuri. Ne-am instalat lângă fereastra deschisă, pe care se vedea o piață mărginită de copaci. Pe fațadele clădirilor se vedeau fâșii lungi de pânză roșie cu lozincile lor obișnuite în cinstea Partidului, a Patriei, a Păcii... A venit la noi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Florentina Nițu urmărește, din punctul de vedere al istoriei prețurilor, documentele din secolele XVI-XVII referitoare la podoabe, deși după criterii care ar fi trebuit să fie mai consecvente. Inventarul lui Sava Brancovici cuprinde și Îmbrăcăminte, dar n-avem de ce Înregistra tacîmurile de argint sau așternuturile. Ori sînt „podoabe”, ori sînt obiecte din metal prețios. Iar legile sumptuare sînt vechi (impozit pe vremea lui Augustus), n-au apărut la Cluj. O foarte bună lucrare publică Ramona Caramelea, despre arhitectura școlară bucureșteană la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În brațe În timpul contracțiilor și să țină departe de mine infirmierele pînă ce Paul va putea ajunge la spital. Acest bărbat, nu numai că nu era doctor, dar a apărut la spital in echipament de fotbal, cu crampoane și tot tacîmul. De fiecare dată cînd Începeau contracțiile, el mă ținea În brațe așa cum fusese instruit și de asemenea, În mod instinctiv, mă mișca conform figurii octogonale. Acest lucru Îmi crea o stare incredibilă de confort. Trupul meu se relaxa În mîinile
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
la masă? — Nimeni, doar eu și ea, ridică Luke din umeri. N-am cum să n-o ajut, sîntem prieteni vechi. N-am ce face. Suspiciunea Îmi crește În suflet ca lava. — Și... o să ai ședințe cu ea și tot tacîmul? Îmi șterg broboanele de sudoare de pe buza superioară. — Altfel cum? Luke mă privește Întrebător. O să-i transmit salutări de la tine, da? — Da! schițez un biet surîs chinuit. Neapărat! Luke se Îndepărtează cu cei doi bărbați, iar eu rămîn uitîndu-mă după
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Doina, În trecere de la Bancă spre liceul la care lucrează, mi-a lăsat două pungi cu «oase», cumpărate de ea «pe sub mână»1), fie pe calea oficială a cartelei: „Dus la Alimentara 8 să cumpăr salam pe cartelă, odată cu un «tacâm cu gheare bine ascuțite de pasăre» și un pachet și jumătate de margarină, cât se cuvin pentru trei persoane”2. Importanța cartelei este subliniată și de Stelian Tănase: „Un om are grijă de cartela lui ca de ochii din cap
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai degrabă blînde. Cel mai drăguț amănunt al verilor vieneze sînt vrăbiile. Zoologii ar putea nota apariția unei noi specii: vrabia domestică de restaurant. într-adevăr, în toate grădinile de vară există asemenea ființe mărunțele, care vin țopăind printre solnițe, tacîmuri, farfurii și pahare, considerîndu-se invitate la masă. Ciugulesc cîte un bob de porumb din salata pe care tocmai o mănînci, apoi se retrag mai încolo cu o scurtă mișcare de mulțumire. La proaspăt deschisul Leopold Museum - unde se află o
Vara prin Europa by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15006_a_16331]
-
sucne, ghiordii, brâe, zăvaste, pe toate strălucind aurul și pietrele prețioase), așternuturi (plăpumi, cearșafuri, perne, covoare etc.), fețe de masă, șervete, „o măhramă de mâini cu flori de fir și 3 măhrămi de mâini cusute cu flori”, veselă (tipsii, talere), tacâmuri („24 de linguri și 12 cuțite și 12 furculițe și o solniță tot de argint, taleri 150”), obligatoriile lighene cu ibricele lor pentru spălatul mâinilor, sfeșnice și, evident, „1 burduhan și 1 ghiuluptan de argint”. Stanca îi mai aducea beizadelei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mobile și imobile, inventariate la 1 noiembrie 1692, această dotă cuprindea așternuturi (plăpumi, cearșafuri, perne, covoare etc.), fețe de masă, șervete, „o măhramă de mâini cu flori de fir și 3 măhrămi de mâini cusute cu flori”, veselă (tipsii, talere), tacâmuri („24 de linguri și 12 cuțite și 12 furculițe și o solniță tot de argint, taleri 150”), obligatoriile lighene și ibricele lor pentru spălatul mâinilor, sfeșnice, „1 buhurdan și 1 ghiuluptan de argint”, „calul de ginere”, o caretă cu „6
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
am văzut mai sus) la 1 noiembrie 1692, impresiona prin numărul bijuteriilor (cunună, lifturi, cercei, brățări, inele cu pietre prețioase - având valoarea calculată cu grijă în taleri), al hainelor, al așternuturilor și fețelor de masă ori șervetelor. Nu lipseau vesela, tacâmurile, lighenele cu ibricele lor pentru spălatul pe mâini, sfeșnicele și, desigur (am mai spus), „1 buhurdan și 1 ghiluptan de argint”. Stanca îi mai aducea beizadelei Radu Ilaș (scoțându-l - remarca cronicarul - din starea de paupertate care îl apăsase la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aur, alți cercei făcuți în mangale, veșmintele - ii, chinteșe, nemteale, rochii, vitele - patru cai, patru iepe, patru boi, patru vaci, țiganii și moșiile date ca zestre fiicei ei, Vilaia; mai înainte, în 1573, un hrisov enumera valorile - multe bijuterii, veselă, tacâmuri etc. - primite ca dotă de Maria, văduvă între timp a postelnicului Dragomir), asigurată - prin „întăriri” - de unii soți grijulii, care bănuiau tracasările și abuzurile ce le așteptau pe văduve din partea rudelor defunctului, zestrea - recuperabilă, am văzut, sprijin pentru o eventuală
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]