3,383 matches
-
alți bolnavi. Se urcă la volan și îngândurat fiind, era gata, gata să lovească un bătrân care traversa strada neregulamentar. Scrâșnește din dinți ca să nu-l înjure în timp ce frânează brusc, dar răbdarea ajungându-i la limită îl întreabă: Ce faci taică? Ți s-a urât cu viața? Bătrânul speriat, se dă repede la o parte și Matei își continuă drumul. Ajungând acasă, ai lui îl observă că nu este în toate apele. —Ai avut mult de lucru azi, doctore?îl întreabă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
fotbal, râd amândoi. —Viitoare mămică, o sărută Matei. —Să fi văzut unde dormim....... — Și unde facem dragoste..... — Și... — Nu mai continua cu drăgălășeniile tale că mă faci să nu mi respect ce mi-am propus și-ar fi păcat. Stai, taică! Acum eu ți-am promis și nimeni nu mă poate îndupleca. Atunci de ce lungești vorba? —Așa-mi place mie. Mă înnebunești cu ochii tăi frumoși, cu vorbele dulci, cu gesturile nevinovate, cu parfumul plăcut care mi-a inundat cabinetul și
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
zi al unei trupe condamnate la moarte care a dat În primire vânzându-și scump pielea, om după om, cu râul În spate și blestemând Într-o castiliană savuroasă. Deh, chestii de-ale războiului. Chestii de-ale Spaniei. În sfârșit. Taică-meu a fost celălalt soldat spaniol Întors În noaptea aceea. Se numea Lope Balboa și era originar din Guipúzcoa; tot un tip neînfricat. Se zice că Diego Alatriste și cu el au fost prieteni la cataramă, aproape ca doi frați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
aceea. Se numea Lope Balboa și era originar din Guipúzcoa; tot un tip neînfricat. Se zice că Diego Alatriste și cu el au fost prieteni la cataramă, aproape ca doi frați; așa trebuie să fi fost, pentru că după aia, când taică-meu și-a dat duhul dintr-un un foc de archebuză primit Într-un bastion de la Jülich - de aceea Diego Velázquez nu l-a putut picta mai târziu În tabloul lui cu luarea Bredei ca pe amicul și tizul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
lor de la Focșani. - În 1940. - Da, în 1940. - Cu ce mergeați în țară? - Cu trenul, nu cu mașina. Pe vremea aceea, nu se mergea cu mașini, nu se circula cu mașini. Erau trenurile foarte bune. Erau și vagon-lit și vagon-restaurant. Taică-miu avea o mare plăcere să stea la vagon-restaurant, nu-i plăcea să stea în compartiment. Și mi-aduc aminte o scenă foarte drăguță. Tata era un om foarte elegant. Și unde apărea, era înalt, subțire, frumos, provoca un fel
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
ei s-au stabilit la Cluj. Hop-hop la Cluj, cu tata! Am fost ... - ... cam în toată țara. - Da. Cam în toată țara! În Muntenia n-am prea fost. În Oltenia am fost în stațiuni: Govora, Olănești, Călimănești, toate stațiunile. Dar taică-meu pentru Ardeal avea o mare dragoste. Zicea: noi am câștigat Ardealul! Elvira și cu mine suferim îngrozitor pentru tata, săracul, el a murit aproape la 90 de ani. Și în vremea comuniștilor el nu a ieșit din subsol. A
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
casă au intrat oameni de mare calitate, în afară de faptul că ei au fost colegi, de pildă Nae Ionescu. Însă tata nu-l iubea, pentru că spunea: "Nae are o doză de fățărnicie în el, pe care eu nu i-o suport". Taică-miu era foarte direct. Și pe urmă Nae și-a lăsat nevasta cu cei doi băieți, doamna Fotino, care a fost colegă și prietenă cu mama. Și despre cei doi băieți nu mai știu ce s-a întâmplat, au murit
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
-i zic, mă îngrijora, eu care nu mă îngrijorasem pentru nimeni, mi-o imaginam ducându-se într-un motel mizerabil cu nenorocitul ăla, distrându-se pe seama mea și amuzându-se, "O servitoare, asta-i maică-mea", cred că zicea, "iar taică-meu un ticălos", fiindcă niciodată nu s-a înțeles maică-ta cu el, nu erau oameni răi, nu era vina nimănui, poate puțin a bunicului tău, dar de fapt a nimănui, nu-i vina nimănui, a nimănui, a nimănui...ť
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
din 1989 încoace. Cred că încep să înțeleg ce vrea să sugereze Ionel. Pe listă sau în colegii așa-zis uninominale, are dreptate... . De la prietenul Ionel, care la rândul lui a fost bine educat de anturajul în care se învârte taică-său, am învățat o altă vorbă înțeleaptă: banul vorbește. Tocilarul de Ionescu a râs ignorant, a zis că e doar figură de stil numită personificare. Așa o fi. Nu ne punem cu el, că are 10 pe linie și premiul
Partidul e-n toate by Nicolae MUNTEANU () [Corola-journal/Journalistic/7032_a_8357]
-
În timp ce tatăl era la serviciu, mama și copilul stăteau pe acasă și își vedeau de treburi. La un moment dat, mama dorește să vorbească la telefon cu tatăl, insă constată că a rămas fără credit. - Sună-l și tu pe taică-tu și vezi când ajunge acasă. După vreo 3 minute - Am sunat mama dar răspunde o tânți și nu vrea să mi-l dea la telefon. Se face seară și bărbatul ajunge acasă. Nevasta înfuriata la culme, se duce direct
BANCUL ZILEI: Ceasul lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/68561_a_69886]
-
În timp ce tatăl era la serviciu, mama și copilul stăteau pe acasă și își vedeau de treburi. La un moment dat, mama dorește să vorbească la telefon cu tatăl, insă constată că a rămas fără credit. - Sună-l și tu pe taică-tu și vezi când ajunge acasă. După vreo 3 minute - Am sunat mama dar răspunde o tânți și nu vrea să mi-l dea la telefon. Se face seară și bărbatul ajunge acasă. Nevasta înfuriata la culme, se duce direct
BANCUL ZILEI: Ce înseamnă soţia pentru un bărbat () [Corola-journal/Journalistic/67928_a_69253]
-
cu caimac"), a pliroforisi, sevas, stenahorie, zuliar... Un ultim argument pentru lectura acestei cărți cu adevărat indispensabile: în ea vor găsi răspunsul competent toți cei care s-au întrebat cândva ce înseamnă salutul sabalaerosu, rostit de cocoana Tarsița ("Ehei! sabalaerosu, taică părinte..").
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
ți se strâmbă, pleoapele ți se alungesc a dispreț, riduri batjocoritoare ți se ivesc de sub bretonul blond, așa că tac în cele din urmă, rușinat, așezând paharele, farfuriile și tacâmurile pe masa de prânz, în timp ce mătușa ta tușește în cămară și taică-tău butonează televizorul în căutarea stridențelor telenovelei. Și totuși, Iolanda, de îndată ce adormi, fața ta boțită în pernă își regăsește nevinovăția de la creșa de odinioară, așa cum te-am văzut, pentru prima dată, în patiseria de la colțul liceului, când degetele tale pătate
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
cartier cu ateliere și garaje care se înmulțesc pe maidane, și dezordinea revărsării cu asprimea și rezonanța sa de tunel, înaintând pe catran până pe pragul ușii. Și la fel cum aici, în Alcântara, în acest moment din noapte, în timp ce tu, taică-tău și mătușa ta dormiți în acele prăpădite paturi de săraci, la fel cum aici, Iolanda, îmi vine în minte gustul neplăcut al obiectelor din sală și arhipelagurile de umezeală de pe perete, tot așa, în timp ce aștept alt tren care să
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
rotunzi sub materialul ieftin al rochiei. La fund, îmbrăcămintea ei se plia dulce pe șanțulețul dintre fesele evidente ("cu prispă", cum se spune la țară), intra chiar între ele, obligînd-o să se oprească și să-și potrivească poalele, puțin rușinată. Taică-meu o alinta "Lizanka, hai, Lizanka!" și-o tachina că are nume de iapă! Nu mai țin minte cum s-a rezolvat nemernicia mea. Ratasem, oricum, grădinița. Tot la Florești; sînt într-o grădină publică, lîngă o fîntînă fără ghizduri
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
la suprafață, cu picioarele în sus, o apucă, haț!, salvator de unul și o scoate teafără. Mama fetiței, cam tembelă, mă ia la bătaie în loc să vadă dacă îi mai suflă copilul! Iarăși scandal în familie. Devin un mic asasin, declară taică-meu, un monstru ocolit de mămicile înspăimîntate. }ip noaptea prin somn, mama mă ia ocrotitoare în brațe să dorm cu dînsa; mi-a rămas în nări, pe viață, un miros parfumat, necunoscut, de cozonac crescut bine, sățios, sau poate de
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
mai jos decât aceea de demnitar. N-aș mai putea ține registre, dar aș putea fi academician, fie și onorific, dacă postul e tarifat. Îmi place parcul bine îngrijit, cu magnolii și catalpa, al Academiei Române, îl străbat adesea, scurtând drumul. Taica a fost academician, fiul meu ar putea să devină, după cum promite, o pauză de o generație aerisește locul. Cunosc aula Academiei, doar am văzut-o în atâtea rânduri la televizor. Cred că au și un bufet corespunzător, poate și un
În așteptarea creșterilor negative by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7587_a_8912]
-
mai multe lucruri decât putem explica." Fernando Larraz, El faro de las letras, 10.10.2008 Din această ultimă carte, Las manos pequeńas, a cărei versiune românească va apărea la Editura Vellant, vă prezentăm un fragment în cele ce urmează: Taică-su a murit pe loc, iar maică-sa în spital. "Taică-tu a murit pe loc, maică-ta e în comă", a fost fraza exactă ascultată de Marina, prima pe care a auzit-o. Mâna se poate odihni pe fiecare
Andrés Barba - Mâinile mici by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/7278_a_8603]
-
las letras, 10.10.2008 Din această ultimă carte, Las manos pequeńas, a cărei versiune românească va apărea la Editura Vellant, vă prezentăm un fragment în cele ce urmează: Taică-su a murit pe loc, iar maică-sa în spital. "Taică-tu a murit pe loc, maică-ta e în comă", a fost fraza exactă ascultată de Marina, prima pe care a auzit-o. Mâna se poate odihni pe fiecare modulație a frazei, pe acea frază încărcată, de neînțeles: "Taică-tu
Andrés Barba - Mâinile mici by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/7278_a_8603]
-
spital. "Taică-tu a murit pe loc, maică-ta e în comă", a fost fraza exactă ascultată de Marina, prima pe care a auzit-o. Mâna se poate odihni pe fiecare modulație a frazei, pe acea frază încărcată, de neînțeles: "Taică-tu a murit pe loc, maică-ta e în comă". Buzele o rostesc întruna. E o frază rapidă, seacă. Vine în mii de feluri, diferite și imprevizibile, ca și cum nimic n-ar fi putut s-o anticipeze. Cade așa, hodoronc, ca
Andrés Barba - Mâinile mici by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/7278_a_8603]
-
ca și cum nimic n-ar fi putut s-o anticipeze. Cade așa, hodoronc, ca în țărână. Marina a învățat s-o zică fără tristețe, ca pe un nume spus în fața străinilor, că și numele meu e Marina și am șapte ani, "Taică-meu a murit pe loc, maică-mea la spital." Buzele abia s-au mișcat, iar când a terminat de vorbit, s-au oprit, buza de sus un pic peste cea de jos. Dar nu-i o grimasă. Alteori fraza e
Andrés Barba - Mâinile mici by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/7278_a_8603]
-
o aleagă ea. E o stranie revenire acasă, la obiectele ce o alcătuiau. Miroase. Dimensiunea frazei o propulsează în sus și-n jur, îngroșând aerul. Se preschimbă în lucru. Dar un lucru interzis de-acum înainte, și atunci trebuie spus: "Taică-meu a murit pe loc, iar apoi maică-mea la spital", și gândul ăsta ducând la celălalt, cel adevărat și lent, al accidentului. Nimic mai fragil ca acea suprafață. Nimic mai lent și mai fragil. Mai întâi era zgomotul șoselei
Andrés Barba - Mâinile mici by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/7278_a_8603]
-
când s-a aplecat a văzut pentru prima oară mărimea rănii; brațul nemișcat, rana deschisă cu o tăietură curată, îndepărtând pielea ca un văl, coastele. Trebuia să ajungă la fraza care avea s-o închidă, fraza gata să dispară: "Marina, taică-tu a murit în accident, maică-ta tocmai a murit și ea." Și lângă ea, deja totul pregătit pentru un atac de panică, dar atacul nu s-a produs. Marina privea în continuare fraza ca pe un reactor; se zgâia
Andrés Barba - Mâinile mici by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/7278_a_8603]
-
cu Bănică jr. Așa că a trimis gărzile de corp, care au "rezolvat" situația. Securiștii lui Nicușor au venit peste Bănică jr și i-au dat o bătaie cruntă. Săracul de el, era plin de sânge, la “Odobești”, că acolo cânta taică-su și venise la el în vizită cu George Mihăiță. Nadia a făcut avort imediat", a spus el. Imiginila de mai jos sunt filmate în anul 1989, în perioada în care se presupune că cei doi formai un cuplu.
Imagini de colecție cu Nadia Comăneci și Ștefan Bănică Jr. by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72854_a_74179]
-
vizualizați pe YouTube în numai câteva zile. Într-un interviu acordat în luna iunie pentru jurnalul.ro, Relu, sau Ștefan Mihalache cum este în buletin Connect-R, declară că hit-ul cu vară nu dorm a aparut "inspirat de problemele lui taică-miu, pentru că el are probleme cu somnul... De ani de zile ne chinuim să-i găsim un leac, am incercat tot felul de terapii, nu-i foarte bine, dar o s-o rezolvăm și pe asta... Piesă e făcută cu câteva
După „Vara nu dorm” a apărut parodia „Eu toamna mă culc” - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/73304_a_74629]