572 matches
-
soartă, că aliații ruși se poartă cu românii de parcă ar fi cei mai mari dușmani”. Concluzia firească e că “s-au înmulțit al naibii băieții din umbră” - fii de cățea. Copiii, patru la număr, sunt numai ochi și urechi - ascultând taifasurile de taină ale celor mari, iar cei mari se tem pentru propria lor securitate. Copiii vor să afle noutăți fiindcă “una învățăm la școală și alta vedem și aflăm de la voi”. Unchiul conchide că “fiecare generație cu sacrificiile ei”, sfătuindu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nou constatăm că omul „trecut prin vâltoare” trăiește din plin evenimentele majore din viața sa - venirea Marianei acasă, întâlnirile cu prietenii, lansarea cărților sale și ecoul lor asupra cititorilor. Uneori trăiește cu o plăcere aproape copilărească tihna patriarhală a unui taifas prelungit sub bolta de viță din fața casei, într-un „superb și fantastic concert al greierilor”, protejat, parcă, de prezența ocrotitoare a fiicei, detașat de încordarea de până atunci. întâlnirile de suflet ale celor doi, tată și fiică, din fiecare an
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
copiii? Olga avu o clipă de rătăcire, dar reuși să îngaime: - Care copii, nu știi, parcă ți-am scris, Petrișor, a avut un accident chiar în incinta spitalului. O asistentă neglijentă a lăsat liber căruțul în capul scărilor stând la taifas cu alta și bietul de el s-a prăvălit de la o înălțime considerabilă, până jos. Dacă nu se lovea la cap, poate nu murea pe loc. Ea face acum închisoare, dar ce mă încălzește pe mine acest lucru, când mi-
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
fata, frumusețea ei, inteligența ei, drăgălășia ei și făgăduind lui Titu că-l va prezenta negreșit, ca să o cunoască și să-și dea seama ce înseamnă o ființă într-adevăr adorabilă... Neavând nici o treabă, doamna I-ar fi ținut la taifas până noaptea, ca și alte dați. Titu ardea de nerăbdare să se pregătească pentru întîlnirea de diseară care poate să însemneze o întorsătură în viața lui. Tocmai chibzuia cum să se retragă fără să o jignească cumva, când auzi în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
atâta ce se vorbește pe aici despre țărani și mereu despre țărani. Toată lumea, pretutindeni, întruna: chestia țărănească, problema țărănească, să facem așa, să facem altfel... De ce atâta discuție? Până și la mine în curte, toți chiriașii, cum se adună la taifas, repede ajung la țărani, ș-apoi dă-i și dă-i cu problema și cu chestia... Barem un cizmar jidov și mai ales feciorul lui, care-i mare socialist, nu mă întîlnesc o dată să nu-mi bată capul cu fel
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
voi îmi prăpădesc tinerețea și sănătatea! ― Ce cîrciumă? protestă țăranul. N-am mai pus țuică-n gură de nici nu mai țin minte, că unde să ne mai ardă de băut dacă... ― Ia lasă vorba, că n-am venit la taifas! îl întrerupse Bîrzotescu intrând în casă. Muierea încremenise lângă vatră, cu cei patru copii lângă ea, ca o cloșcă speriată de uliu. Porcul grohăia mulțumit și ridică râtul mirat... Perceptorul se înțepeni în mijlocul odăiței și se uita împrejur cercetător. Lung
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dialogul, voința de a comanda și de a se supune subminează plăcerea de a vorbi. Cît despre libertate, lucrurile sînt cît se poate de clare: despoții se tem de conversație, o supraveghează, împiedicîndu-și prin toate mijloacele supușii să stea la taifas. Orice guvern care va dori să rămînă stabil, să țină ferm în mînă pîrghiile Statului, va trebui să o interzică pur și simplu, să supravegheze și să otrăvească plăcerea pe care ea o poate procura. În Franța mai ales, scrie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
stare de încremenire și poetul deapănă întâmplarea. "E ger, noaptea e sticloasă/ și salcâmii de pe coastă, clăile de fân toate pătulele și/ Magaziile vergeluțe, sunt ca limba de clopot, gata să facă/ Bang./ Satul devine strălucitor" (" La strigat"). Locul de taifas este "patul" din fața porții, dumineca când afli ce au făcut lupii, ce a visat Gaga Rita, Țața Anica și alte vecine. Sătenii privesc sus pe deal, pe unde oamenii trec în haine de sărbătoare (lumea albă este lumea primenită în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
brațele învinse”), de pieptul („Paloarea, mutismul minează al meu piept”), de fața („Pudrat pe-o eczemă ce fața mi-o sapă”) și, mai ales, de creierul său: „Iar creierul ardea ca flacăra de soare”; „în creierul meu plînge un nemilos taifas”; „Și creierul rămîne pierdut”. La acesta se referă și în trei locuri din proză: „Creierul palpita acolo de tristețe și tăcere...”; „Și o spaimă de tot ce citisem, de cîte auzisem, mă cuprinse, și regretam că, creierul meu, ca și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
trebuia să fie informat și critic, ca și al ei, dar trebuiau să recunoască că nu ei erau făurarii cuvintelor și că scrierea, așa cum romancierul Laurence Stern remarcase zeflemitor în Tristram Shandy, era doar un tip de conversație bine condusă. Taifasul, o bună conversație, constituia tocmai substanța orelor ei libere, budinca zilei. Grace nu a fost numai un ascultător desăvârșit în anii cei buni, ea știa cum s-o facă pe Marguerite să se simtă fericită spunând povești, și știa cât
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
mostră de literatură cu țărani nonidilică și conflictuală, Scrisori către Simforoza, semnate G. Galaction - încă un pseudonim impus de L. d. -, și Lotar, o nuvelă poematică de Tudor Arghezi. Sub pseudonimul Radu Mihnea, V. Demetrius publică schițele Marieta, Vrăjmășie veche, Taifas la cafea, Poveste-vis, Norocul săracului (tipărită în volum cu titlul Găina), iar Constanța Zissu poemul în proză Crina. Numărul 2 se deschide cu amplul eseu care marchează o dată în istoria modernismului românesc, Vers și poezie de Tudor Arghezi (continuat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
dimineață, când priveau amândoi pictura murală - că participăm la un concurs de brice rupte, domnule Faulques. Pictorul de război tocmai terminase de povesit ceva În stilul lui, cu pauze lungi, parcă revizuindu-și memoria În sinea lui, În loc să stea la taifas cu un necunoscut care nu mai era chiar așa de necunoscut. Un balamuc, spunea. Odată fotografiase o luptă Într-un balamuc. Cu nebuni adevărați. Linia frontului trecea prin curtea interioară a clădirii, o hardughie veche din San Miguel, În El Salvador
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
sabia, ghioaga, ștreangul, țeapa curmă sumedenie de vieți. Urmează represaliile și o încă mai aprigă împilare, pe care firile independente nu o mai suportă, alegând aventura eroică și justițiară a haiduciei. În ceasurile de liniște, oamenii se strâng la un taifas, povestind, cu frazări de contaminație sadoveniană, întâmplări de pomină. Totul, s-ar spune, e urzit pentru a motiva sentimentul de jubilație declanșat la venirea rușilor „dezrobitori”, care ar alunga „coșmarul”. Cazacii zaporojeni, legând frăție cu moldovenii, sunt o anticipare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
Green are o slujbă și alte povestiri, București, 1951, Opere alese, pref. trad., București, 1955, Halal de mine, sunt orfan, București, 1956, Opere alese, I-V, București, 1959-1969, Tevi lăptarul, București, 1961, Povestiri, București, 1964 (în colaborare), Stăteam trei la taifas, București, f.a.; Israel Zangwill, Regele pomanagiilor, București, 1934; Ilya Ehrenburg, Și a fost ziua a doua, București, 1944; Iosif Opatoșu, Păduri poloneze, București, 1945; B. Hager, Pe căile neantului, București, 1946; V. Sobko, Chezășia păcii, București, 1951 (în colaborare); Maxim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
spiritual și acut, ca întotdeauna, însă mai cordial și prietenos, cu nebănuite accese de sentimentalitate. E mereu în căutare de amici (privilegiați sunt C. Dobrogeanu-Gherea și Paul Zarifopol), împreună cu care să asculte muzică, neapărat clasică, să mai pună, în lungi taifasuri, țara la cale ori să încingă un chef. Îi place teribil să stea la o șuetă, bârfind urzicător ori lansându-se în discuții însuflețite despre toate cele, de la politică până la schimbarea vremii, el fiind un meteosensibil tipic. Iubește anecdota, eventual
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
gîndit și mi-am scotocit printre amintiri ca să aflu mai exact de cînd îl cunosc pe Alexa Visarion. Pare că dintotdeauna. Planuri de poveste și de întilniri se suprapun ca într-un palimpsest. Locuri, momente, prieteni comuni, întîmplări ireale, spectacole, taifasuri fără sfîrșit. Toate astea îl așează în centrul lumii mele. Atmosfera pe care o simt în nări este una rusească. Cu infinite ipostaze. De la frigul nemilos din Siberia, la căldura învăluitoare a ochilor cuiva, a misterului de necomentat al tăcerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sărbătorită, care și-a dus viața în seninătate și modestie, contemplîndu-și fastuosul ceremonial cu detașata-i exclamație predilectă: vai, ce hazliu! Zaiafetul mergea bine. Lume multă, bucate alese pe masa care se-ntindea pînă dincolo de odăi, în veranda cu vitrouri. Taifasurile erau în voia lor, dulce-moldovenească. Pînă în momentul cînd... cineva pomeni de Rege. Din grupul pestriț dinspre bucătării, sări unu' cu gura. Un fost fotbalist (unul dintre cei ratați). Phii, ce era la gura energumenului hirsut! Toate spurcăciunile lumii. Parcă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu binecunoscută pecete („Doamne, mult îmi era drag drumul la bunica”, „dragă Doamne”, „o bătăiță ca aceea”), au ceva din dicțiunea Amintirilor din copilărie ale lui Ion Creangă. Un personaj care revine, într-o schiță sau alta, ca partener de „taifasuri” este moș Gheorghe. Un țăran deștept, circumspect, hâtru, cu un bun-simț ce îl face să-și deschidă urechea la argumentele prin care mai tânărul consătean caută să-i împrăștie ignoranța. Reapare, nu chiar cu aceleași trăsături, în nuvela Moș Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
psihologice din viața poporului român, Iași, 1893; Contribuțiune la munca pentru ridicarea poporului, Galați, 1904; Din povestirile unui vânător de lupi, București, [1912]; Moș Gheorghe la Expoziție, București, 1912; ed. pref. Zoe Dumitrescu, București, 1950; Zori de iulie, București, 1912; Taifasuri cu moș Gheorghe, Orăștie, 1913; Pagini alese, îngr. și pref. Ion Dodu Bălan, București, 1959; Scrieri, îngr. și pref. Ion Tiba, București, 1972. Repere bibliografice: Gheorghe Ghibănescu, Un anarhist, „Opinia”, 1907, 167; Ibrăileanu, Opere, II, 366-373, IV, 169-171, 380-381, 385-386
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
cot. Uriașii sunt figuri de mitologie sau basm, cu chip de om, mari, vânjoși, voinici, înalți de mai mulți stânjeni, cu pasul de o poștă, cu capul cât trei ocale domnești sau mare cât o baniță. Ei pot sta la taifas de la un munte la altul, fiind în stare să se apuce cu mâinile de toartele cerului. „Poezia este ochiul care plânge. Ea este umărul care plânge, ochiul umărului care plânge. Ea este mâna care plânge, ochiul mâinii care plânge. Ea
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
alte medicamente. 4) grijă, teamă și atitudine de hiperprotecție crescute În raport cu starea proprie de sănătate. 5) deschidere spre comunicare În acumulare de informații cu privire la tratamente prin lectura frecventă a unor publicații ce oferă astfel de date cum sunt „Formula As”, „Taifasuri” etc., prin oferirea de sfaturi altora prin expunerea directă sau indirectă a propriilor experiențe. Aceste persoane sunt sensibile la relațiile emoționale promovate de personalul companiilor ce vând produsele despre care discutam anterior și pot fi ușor fidelizate prin stimularea Încrederii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
artistice. Pe de altă parte e adevărat că în Germania comunistă, artiștii primeau destule comenzi, în școli și întreprinderi, și aveau nevoie de ajutoare cu care să le definitiveze. Noi am fost atunci foarte bine reprezentați și am stat la taifas cu critici prestigioși din Polonia, care știau mult mai bine ce înseamnă pictura naivă și în ce constă rolul ei. Politicul începuse, din păcate, să se infiltreze, bulgarii trimițând inițial lucrări, dar retrăgându-se pentru că nu veniseră rușii. Ungurii și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]