5,450 matches
-
acestei ființe. Odată cu ea veni un gând imprecis însă destul de puternic care mă îndemnă să spun: — La urma urmei, eu nu sunt decât o trestie frântă. Nu știam precis de ce am rostit aceste cuvinte, trebuie să fi izvorât dintr-o tainică afinitate cu gândurile lui Honor, căci ea răspunse imediat: — Da. Nu contează. Am oftat amândoi. Mâna mea se mișca întruna pe suprafața mesei. Mi-am fixat privirea asupra sabiei, cuprins de o puternică dorință de a pune mâna pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Cât de strânsă era legătura mea simțeam în oasele și în sângele meu în timp ce cântăream posibilitatea de a-i revedea pe cei doi. Știusem, firește, că se va ajunge aici, știusem că-i voi revedea. Poate că această certitudine, lucrând tainic în imaginația mea, fusese cea care care-mi picurase în suflet un strop de speranță. Dar, relaxându-mă, devenisem mai neatent. — Ești sigură că vrei să fac eu asta și nu tu? — Da, răspunse Antonia oftând adânc. E o treabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
am zărit numele pentru prima oară. Era Într-un anunț din 8-Uhr Abendblatt, care vorbea despre „eternul feminin“ Într-o manieră care nu-mi prea dădea pace. Am frunzărit ziarul În mod repetat ca să cântăresc textul care asundea o promisiune tainică. („Poți deveni femeia cu acel ceva În plus! Dora, soră experimentată, dezvăluie feminitatea ascunsă și În tine!“) Oare cuvintele chiar Însemnau ceea ce Încercam eu să cred că Înseamnă? În sfârșit, Încercând să aflu acest lucru, am coborât În pivnița cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să umblu jegos. Îmi draghează până și firidele mai îndepărtate ale urechilor, turnându-mi apă oxigenată rece în cap. E pișcăcioasă și cu bășici, de zici că-i suc de ghimbir, și aduce la suprafață fărâme și bucățele din depunerile tainice de ceară galbenă care, pare-se, reprezintă un pericol pentru auz. O procedură ca asta (cât ar părea ea de excentrică) ia, desigur, ceva timp; și, cu siguranță, înseamnă și efort - dar, când vine vorba de sănătate și curățenie, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
a multe, multe țigări, activitatea grupului, preocuparea pentru finanțare, rândul la cafea și comercializarea literaturii de propagandă - toate acestea erau elemente liniștitoare, de rutină, care o atrăgeau pe Carol. În plus, simțea și eliberarea care decurgea din împărtășirea celor mai tainice dureri, temeri și dorințe în fața unei săli pline de oameni străini, deși în cazul ei beneficiul terapeutic era limitat de o stranie capacitate de a suferi în tăcere. Asta nu e de mirare. Știm deja că așa e Carol. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
te simți folosit. Dar hai să fim serioși, dragule. Exact asta capeți dacă stai și caști gura la cuci... și pupeze... PUPĂZA Farsă Urăsc sinistra râpă de dincolo de crâng, Deschisă ca o rană de sânge picurând, Cu-adâncuri izvodite din tainică oroare, Că, de arunci o vorbă, ecoul ei e „moare“. Alfred, Lord Tennyson, Maud 1 Metamorfoza Bull, un tânăr masiv, cu greutate, descoperi într-o dimineață că, în timpul somnului, dobândise o nouă caracteristică sexuală primară: pe scurt, un vagin. Vaginul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
sută cincizeci de iarzi către Centrul de Sănătate Grove. Alan Margoulies era cunoscut drept un „bărbat conștiincios“. Asta însemna că parcursese cel puțin o treime din drumul spre beatificare. Bărbații conștiincioși (și femeile conștiincioase, de altfel) aud adesea o șoaptă tainică în urechi când ajung la starea aceasta cvasi-religioasă. Dacă se concentrează, aproape că reușesc să deslușească și cuvintele „O, e un sfânt“ rostite iar și iar. Alan Margoulies era un medic generalist căruia chiar îi păsa de pacienții săi. Ascensiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
arcul timpului și al vremurilor propice sau de restriște, China și locuitorii ei au dominat lungi perioade răsăritul continentului asiatic. Odată cu vremurile moderne, în cele patru zări ale lumii, au apărut "China Town-uri", ambasadori ai unei lumi, până nu demult, tainice și misterioase, topos-uri în care este reconstituit în micro și fragmentar universul chinez. Acest lucru ilustrează frumusețea istoriei: după ce europenii au descoperit China, a venit rândul acesteia să descopere și să se acomodeze cu lumea noastră. Lucrarea China în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
De fapt, sunt chiar sigur. Și asta nu pentru că hățișurile cu liane sau vegetația luxuriantă i-ar fi tăinuit existența ca pe a unui zeu bătrân, uitat de curiozitatea păgână a exploratorilor, nici pentru că importanța ei în rostul și mersul tainic al lumii ar semăna izbitor cu soarta unei legume (hai să spunem o ceapă abandonată în ger), nici măcar pentru motivul, altminteri chibzuit și pertinent, că hărțile nu s-au îndeletnicit până acum cu misterele grădinilor întunecoase și împrejmuite cu gard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
la capitolul ăla cu urechea pe asfalt, și nu neapărat fiindcă mă nedumerea programul de lucru al lui Winnetou, ci doar pentru că asfaltul prăfos nu mi-a inspirat niciodată încredere, și e la fel de adevărat că, pe undeva printr-un loc tainic, inaccesibil chiar și fraților de cruce, simțeam o simpatie caldă și vinovată pentru țâșt-bâștul ăla de Neghiniță și chiar pentru coșcogea papă-laptele de Harap Alb. Dacă am avut vreun motiv să nu-i mărturisesc toate astea, și să știți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pentru că glasul Îl recunoscuse pe el. Un punct luminos se mișcă pe tavan, lunecînd pe perete. — Încetați! Încetați! strigă Rowe. — Arthur, auzi el din nou glasul, șoptind. Fără să se mai gîndească la nimic și fără să mai perceapă mișcările tainice și zgomotele ciudate din jurul lui, Rowe imploră: — Încetați! Încetați vă rog! În aceeași clipă simți că domnul Cost se ridică de pe scaun, trăgîndu-i mîna, dar dîndu-i imediat drumul, cu un gest brutal, ca și cum ar fi vrut să scape de ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
normale: ar fi vrut să se Întoarcă printre oamenii cu cămine și copii, cu iubiri calme, cu temeri și năzuințe comune. Tocmai o astfel de lume Îi făgăduia amintirea Annei, pe care o purta În Suflet ca pe-o scrisoare tainică. Nostalgia lui era ca un prim simptom al maturității, cînd aventura Încetează brusc de a mai exercita vreo atracție. — Vom ști În curînd pe ce lume ne aflăm, spuse domnul Prentice. Dacă nu găsim nimic aici... Silueta lui Încovoiată exprima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ca rezultat al unui itinerar spiritual ce-mi este complet străin. De aceea, falsele scrieri Flannery produse de întreprinderea de escroci din Osaka sunt într-adevăr niște contrafaceri vulgare, dar, în același timp, poartă în ele o înțelepciune rafinată și tainică, de care autenticele Flannery sunt complet lipsite. Desigur, găsindu-mă față-n față cu un străin a trebuit să ascund ambiguitatea reacțiilor mele și m-am arătat interesat numai să strâng toate datele necesare pentru a intenta un proces. — Voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
separau pămîntul de Arhipelagul Galápagos și tot acolo, În acea zonă abruptă și primejdioasă, Oberlus Își obținea „bogățiile”: lemn, butoiașe, nuci de cocos, saci, ba chiar și bucăți de chihlimbar, care erau apoi Îngrămădite În cea mai ascunsă și mai tainică dintre peșterile sale. Marea, veșnică furnizoare din care adeseori credea că s-a născut, căci de ea erau legate primele lui amintiri, Îi oferea pești, languste, raci și broaște-țestoase cu care să se Îndestuleze, Îl răcorea În amiezele caniculare În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
sterilei lui neliniști În fața vreunei femei. Dulcineea sau Penelopa; Elena sau atîtea altele care păreau să reprezinte ținta dorinței bărbaților Îi erau refuzate cu totul și el știa asta, iar din acest motiv ducea o luptă zbuciumată Împotriva celor mai tainice dorințe ale sale, căci ura să se simtă vulnerabil și să semene prin ceva cu toți cei de care hotărîse să se despartă pentru totdeauna. Viața și, mai nou, cărțile Îl Învățau că pînă și eroii - reali sau de ficțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pur și simplu, replică ea. Mă simțeam prea legată de tine; prea prizonieră a dragostei noastre, și trebuia să aflu ce Înseamnă să fii liber... Făcu o pauză. Dintr-odată, am descoperit că Îți aparțineam chiar și În cele mai tainice gînduri ale mele, că Îmi invadaseși intimitatea, punînd stăpînire pe ea ca stăpîn absolut - dădu la o parte perdelele și contemplă, prin fereastra mare, vîrful frumosului vulcan veșnic nins. Fără să-l privească, adăugă: Și m-am hotărît să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
făgăduieli ori Înfricoșări; de cum și‑au răsfirat puterea atrăgând mulțimea credincioșilor, s‑au pomenit tare semeți. Urgiseau familii, vârându‑le dihonia În suflet, urzind clevetiri, și asta numai ca să provoace Îndoială În Învățătura altora. Aveau provocatorii lor și sfaturile lor tainice unde‑i afuriseau pe necredincioși, unde dădeau foc scrierilor potrivnicilor și aruncau blesteme pe capul Îndărătnicilor. Lumea se arăta tot mai cucernică, iar ei blagosloveau pe evlavioși și‑i afuriseau pe nesupuși. În acest moment Își va face apariția Simon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
se treziseră În zorii zilei, Înainte de răsăritul soarelui, ca s‑o pornească la drum. Din bucuria care le umpluse sufletul de copii Într‑un moment ce semnifica o cotitură În viața lor. Din care rămăsese doar o tristețe Înăbușită, păstrată tainic În sinea lor. S‑ar fi rușinat dacă ar fi recunoscut una În fața alteia că trăiseră o dezamăgire nebănuită, definitivă, după zile lungi de bucurie și Încântare și după acea dimineață, când avuseseră impresia că inima le va ieși din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
trândav; apoi va tăia dintr‑un condei orice aluzie răutăcioasă la adresa unor stări de lucruri ca și unele degresiuni biblice ca aceea despre femeia lui Lot, În care se recunoștea nemțoaica roșcovană din crâșma „Corona“ (care nemțoaică roșcovană avea o tainică legătură cu Lot prin pata albă de nădușeală care i se Întindea la subraț și pe care Jeshua Krohal, după propria‑i mărturisire, „o sodomizase“). Din cele o sută douăzeci de pagini ale Drumului În Canaan, Ben Haas lăsase cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
unii ar fi cam treizeci și șase În toată lumea - puțini sunt cei care pot distinge acea diferență. Căci pentru cei mai numeroși Aparența este totuna cu Plenitudinea“. Chipul lui Jeshua Krohal radia, căci În spusele Maestrului Își descoperea aievea gândul tainic, gândul său călăuzitor, cum că toate pe lume erau părelnice și se aflau pe muchie, Între Plenitudine și Aparența plenitudinii, și că, deci, nimănui nu‑i era dat să judece ce era una și ce era cealaltă (aici concepția sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
șapte peceți ale tainei, se cerea să aibă șiretenia vulpii, sprinteneala pisicii și inima vidrei. Surse franceze susțineau că manuscrisul ar fi fost adus din Alsacia (ori Nisa) de către o femeie de la iubitul ei care dormea somnul justițiarului, nebănuind că tainicul său vis despre stăpânirea lumii va fi curând adus la cunoștința omenirii oarbe și surde. Conform declarației lui P. Petrovici Stepanov, fost procuror al sinodului moscovit, fost consilier de palat etc., declarație dată sub jurământ În 19 aprilie 1927 la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
un loc comun pentru intelighenția europeană, deci o dovadă că În dialectica dezvoltării omenirii nu există constante. În tinerețe Racikovski participase la cenacluri studențești clandestine, unde se citeau În șoaptă cărți și manifeste interzise, aveau loc discuții conspirative și iubiri tainice, străluminate de zările unui viitor neclar, iar „romantica revoluție era singurul program“. Cu șapca trasă zdravăn pe frunte, se fofila prin ganguri dosnice până În pivnițele Întunecoase unde mirosea a cerneală tipografică, se tipăreau pamflete de culoarea sang de beuf și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
nemiluita, povești Într‑o lume fără Dumnezeu, Conspirația va deveni un breviar care te Învață că, În spatele tuturor Înfrângerilor istoriei, se află o „misterioasă“, o sumbră și periculoasă forță, ce ține În mâinile sale soarta lumii, ce dispune de resurse tainice, declanșează războaie și revolte, revoluții și tiranii; ea era „sursa tuturor relelor“. Revoluția Franceză, Canalul Panamez, Liga Națiunilor, Tratatul de la Versailles, Republica de la Weimar, metroul parizian - erau operele ei. (À propos: acest metrou nu era nimic altceva decât o lagună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
iert „patosul coribantic“ În numele iubirii noastre unice și singulare, i‑aș fi iertat, cred, orice necredință - poeților și zeilor li se iartă orice. Dar faptul că discuta În scrisoare cu tânăra făptură despre poezia sa, despre sufletul său, despre sursele tainice ale inspirației sale - pe un ton voit ambiguu - Împărțind cu ea ceea ce credeam eu că ne aparține, doar mie, doar lui, precum jus primae noctis, m‑a scos din minți, mi‑a pus la Încercare stăpânirea de sine. Dintr‑odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
deasă. Călcau, când și când, prin gropile de pe uliță, dezechilibrându-se și ciocnindu-se unul de celălalt. Mâna lui fermă încerca s-o susțină iar ochii verzi căutau zadarnic să întrevadă capcana următoare. Căldura mâinii care o susținea și apropierea tainică a trupului de băiat îi provocă o senzație necunoscută. La intrarea în ogradă, foșnetul lugubru al frunzelor de păpușoi îl făcu, chiar și pe Renar, să tresară. Fără vreun cuvânt, o luară la fugă amândoi deodată, ca și cum hoarde de tătari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]