624 matches
-
rădăcine marea s-o-mproști în soare, Ai vrut s-arunci în chaos sistemele solare... Știai că răutatea eternă-n ceruri tronă, Că secole nătânge cu spaimă o-ncoronă! O, de-aș vedea furtuna că stelele desprinde, Că-n cer talazuri nalte de negură întinde, Că prin acele neguri demoni-n stoluri sboară Și lumea din adâncuri o scutură ușoară Ca pleava... Cerul cu sorii lui decade, 160Tărînd cu sine timpul cu miile-i decade, Se-nmormîntează-n chaos întins fără de fine, Căzând
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Sopran) Somn, Tu al nopților domn! Ne dă prin a gândului ceață Viață. Vezi, Noi suntem tot tineri și trezi, Zidim într-o clipă din spume O lume. Lac, Pe care în cânt se desfac Cu dulci și armonice glasuri Talazuri. Știm Pustiul sub ochi să-l lățim, Mai este vre-o mână măiastră Ca noastră? {EminescuOpIV 304} Vin Și dă-ni porunca ta lin, Urma-vom fantastice planuri Prin ramuri! SOMNUL (basso) Sună vânt prin frunzele uscate, Lună treci prin
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în ceruri te ridic: M-ai învățat să nu mă-nchin la soarte Căci orice-ar fi ce ne așteaptă - moarte! Tu ai stins ochiul Greciei antice, Secat-ai brațul sculptorului grec, Oricât oceanu-ar vrea să se ridice Cu mii talazuri ce-nspumate trec, Nimic el nouă nu ne poate zice. Genunchiul, gândul, eu la el nu-mi plec Căci glasul tău urechia noastr-o schimbă: Pierdută-i a naturii sfântă limbă. {EminescuOpIV 376} În viața mea - un rai în asfințire - Se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lasă să cadă pe frunte cununa de lauri, îi zâmbește și dispare în sus, răpită de un nor auriu). SILFII DE LUMINĂ (de sus către lumină) Tu ce din ceriuri pe lume cazi Lumină sântă, Precum pe-al mărei amar talaz O rază frântă, Acum la nouri te depărtezi Strălucitoare, Căci de acolo pe lumi veghezi Cu ochi de soare. (de jos către Mureșanu) A tale cânturi, palide bard Cu fruntea-n laur, Sunt stele-eterne ce-n ceruri ard Cu raze
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
izbăvitoare. „Uite, mă așez în genunchi și trec sub potcap. O-ncepem. Gata.“ Omul dădea să scape de mine, dar nu reușea să mă scoată din pasa mistică. În acel moment a venit și profesorul. Reușise să se strecoare printre talazurile agitate, ocolise aisbergul de pe care veghea triumfal bravul Mihai și se oprise în dreptul meu, urmărind preocupat cum bărbatul acela încerca să se descotorosească de mine. „Dom’ profesor“, am gemut, „ce bine-mi pare. Eu... Taica părinte a apărut... Mai ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nimeni de mulți ani și care semăna cu acea biserică, pe care Sfântul Grigore Dialogul o compara cu „o luntre veche sfărâmată de furtună, în care intră apa din toate părțile, fiindcă scândurile ei sunt putrede și roase de zilnicele talazuri”. Singură și tristă, învechită de timp, de ploi și ninsori, biserica semăna cu un cerșetor ce nu-și ia ochii lui, rugători și triști, de la mâna trecătorului, așteptând în orice clipă un gest de milostenie din partea lui. Părăsită și uitată
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
majoritatea insulelor Pacificului de Sud le lipseau cuiele sau șuruburile cu care să prindă scândurile între ele, de aceea erau nevoiți să le „coasă“ două câte două, printr-o muncă dificilă și migăloasa, de care depindeau multe vieți, căci un talaz mai puternic ar fi putut rupe o piroga „prost cusuta“ la peste opt sute de mile de cel mai apropiat țărm. Pentru a evita așa ceva, Tapú Tetuanúi și cea mai mare parte a adolescenților din insula luau loc de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
aer aferat. Cu perseverență și șerpuire insistentă, am reușit să ajung mai aproape de catafalc. De fapt cel mai de folos mi-au fost diverși indivizi în salopete muncitorești, dotați cu serviete jerpelite și șepci proletare tip Gheorghiu-Dej. Ipochimenii ăștia străpungeau talazurile de admiratori cu aerul încruntat al unui spărgător de gheață, șuierând amenințări printre dinți: dați-vă la o parte, mai sunt și oameni care muncesc în țara asta, nu doar gură-cască! Am profitat de pârtia deschisă de ei, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
aceste lacuri „ochii pământului” sau „ochi de mare”.” (Istoria și geografia Romaniei) b) „Închis printr-o limbă de nisip, cu o îngustă portiță, Razemul a ajuns lac, iar apa lui a devenit sălcie. E ferit de biciuirea crivățului ce naște talazuri temute în larg, abia tulburându-l din liniștea... în care doarme. Cerul, pare încins de un incendiu ce înroșește fața lacului...” (Ion Simionescu, „Pitorescul României”) Cerințe: 1. Scrieți formele de plural ale adjectivelor: trandafirie sălcie purpurie argintie 2. Explicați cuvintele
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
larg. Fetele surprinse s-au uitat înfricoșate după Laur care ieșise departe, la adâncime unde ele nu îndrăzneau să se avânte, fiind singurul care știa să înoate. Strigau înspăimântate să se întoarcă, vocile lor cristaline străbăteau dimensiunile și dăinuiau peste talazurile mării. Impresionat de teama lor, a revenit și imediat cei trei s-au animat; fata aceea frumoasă era atât de radioasă când a apărut lângă ea de parcă ar fi fost plecat o veșnicie. Vrăjit de spaima lor le-a luat
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Nichita, Al.R.Nițulescu, Ion Gr.Oprișanu, Natalia Pașa, George Pallady, Ion Palodă, George A.Petre, Const.R. Rarincescu, G.D. Rânzescu, dr. Barbu Solacolu, Ion Sân Giorgiu, Petre Strihan, Zaharia Stancu, V.V. Stanciu, Vintilă Rusu Șirianu, Gh. Tașcă, G.Tutoveanu, C.Talaz, C. Vlădescu Răcoasa, Gr. Veja, Romulus P. Voinescu, N.N. Vasiliu, C. Zancu. La Bârlad, unde G.Nedelea „redacta ziarul Mol dova ”, la 17 ianuarie 1931, menționa că Academia Bârlădean ă de sfășura cea de-a optzeci și doua șezătoare literară
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
George Nichita, Al. R.Ni țulescu, Ion G. Oprișan, Natalia Pașa, George Pallady, Ion Palodă, George A. Petre, Const C. Rarincescu, dr. Barbu Solacolu, Ion SânGiorgiu, Petre Strihan, Zaharia Stancu, V.V. Stanciu, Vintilă Rusu Șirianu, Gh. Tașcă, G.Tutoveanu, C.Talaz, C. Vlădescu Răcoasa, Gr. Veja, Romulus P.Voinescu, C.Zanc u. Cine simt pentru Bârlad și se îndreaptă către Academia Bârlădeană de astăzi, vor spune o scriitorii de m âine... Că rămân actuale spusele lui Nicolae Iorga: La aniversarea ziarului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
PÅPÅDII ȘI MEDUZE Valuri care vin și pleacå precum norii måcinați de vânt Valuri de ore depånate de lunå peste adormitul endymion Sonore talazuri de oameni aruncați încolo și încoace geamanduri legate-n adâncuri Valuri de luminå dimineți sidefii și seri zgâriate de soarele cåzând înspre altå lume Valuri și maluri maluri înalte abrupte rupte de nesfârșita luptå îmbråțișåri ispititoare ale nemårginirii Maluri cu
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1645]
-
lor, Jean și Pauline reușesc să înlăture aceste obstacole. Și asta deoarece, odată cu Secolul Luminilor care este în aceeași măsură cel al libertinilor ideea de fericire câștigase teren. Individualismul avansează cu pași repezi. În Franța și în întreaga Europă, "un talaz sentimental"31 a inundat toate clasele sociale. În acest veac al romantismului, sentimentul s-a descătușat, înflăcărând închipuirea tuturor. Într-un asemenea climat, aspirația tinerilor către o căsătorie din dragoste apare ca legitimă și este din ce în ce mai greu de stăvilit. Așa cum
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
apă, și nu știa ce făcea. Nu mai simțea dacă este ori nu mai este. Când, iată că o broască țestoasă ieșise pe luciul apei și se uita galeș la dânsul. Unde lovea el cu nuiaua și unde se deschideau talazurile care înconjurau vârful nuielei, acolo țâșt! și dânsa și ochii de la dânsul nu și-i mai lua. Se uita la dânsul parcă să-l soarbă cu privirea. (...) în cele din urmă, cum, cum, băgă de seamă că o broască
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
nu este cazul iubirii calculate, interesate.) „Dragostea femeii cântă fericirea Întâlnirii, dragostea bărbatului cântă durerea despărțirii.” (R. Tagore) Dragostea este un ocean; cel care nu știe să Înoate În el se Îneacă. În „marea iubirii” se produc, uneori, furtuni și talazuri ale neîncrederii și suspiciunii, cărora trebuie să știi să le faci față.) „Dragostea e ca spinul: nu-l simți când intră, dar te doare când Îl smulgi cu sila.” (B.P. Hasdeu) Inima nu e o față de masă pe care să
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de ie țărănească, de port național; poetul evocă casele și porțile lor încrustate: "Fetele noastre cu fotă și ie/ Se ofileau sus, în munți de ftizie". Portul țărănesc, așa cum îl evocă Zilieru, ne trimite la Gh. Tuleș sau la Gh. Talaz, din perioada interbelică. "Solfegii de culori pe albe ii/ Și brume moi de arginți pe fote-n fir/ Cum în declin de toamnă trandafirii/ Dulci răni rupând, înalță muguri vii". Sau, iată-l pictând un vas din Oaș: "Din ceramică
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dreapta. Prezent în „Săptămâna”, „Telegraful român”, „Omul liber”, „Banatul”, „Semenicul”, „Viața săceleană”, „Luceafărul literar”, „Lupta”, „Lanuri”, „Țara Bârsei”, „Viața ilustrată”, „Porunca vremii”, „România eroică”, „Tribuna”, „Ardealul”, „Plaiuri năsăudene”, „Klingsor” (semna și A. Postol, Ideal), publică, după volumele Ancore (1926) și Talaz (1933), o culegere cuprinzând întreaga sa creație lirică, Traista mea (1940). Din 1930, devine membru al Societatății Scriitorilor Români, până în 1944, când a fost exclus, alături de alți scriitori favorabili Axei. A mai activat în Asociația Ziariștilor din Țara Bârsei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
răzbunării). Intenționând să cuprindă întreaga dramă umană, poetul, care nu a cunoscut marile răsuciri interioare, nu a putut evita, în Ancore, nici schematismul alegoric (Excelsior), nici zgomotoasa imprecație vaticinară (Circul vieții, Satira vremii). Firesc însă, figura lui Iisus-răscumpărătorul consună, în Talaz, cu armoniile învierii în natură și în om (Descătușare, Trezire). Este proslăvit, totodată, pe urmele lui Nichifor Crainic, etnosul românesc ca izvor de înnoiri viitoare (Stâna, Mocanul). Mai degrabă bun versificator decât poet, B.-L. se remarcă prin tălmăciri, curate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
B.-L. se remarcă prin tălmăciri, curate, expresive, din poemele lui Goethe, Ady Endre, Egon Hayek, Michael Albert. SCRIERI: Poezii, pref. G. Coșbuc, Brașov, 1914; Lacrimi și clocot, București, 1916; Deutschlands Wiedergeburt, pref. Heinrich Mann, Brașov, 1923; Ancore, Brașov, 1926; Talaz, Brașov, 1933; Volkskraft und Politick, Brașov, 1940; Traista mea, Brașov, 1940. Traduceri: [Goethe, Egon Hayek, Michael Albert, Heinrich Zillich, Ady Endre, Kacsó Sándor, Juliu Megay], în Talaz, Brașov, 1926, în Traista mea, Brașov, 1940. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VII, 14-15
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
clocot, București, 1916; Deutschlands Wiedergeburt, pref. Heinrich Mann, Brașov, 1923; Ancore, Brașov, 1926; Talaz, Brașov, 1933; Volkskraft und Politick, Brașov, 1940; Traista mea, Brașov, 1940. Traduceri: [Goethe, Egon Hayek, Michael Albert, Heinrich Zillich, Ady Endre, Kacsó Sándor, Juliu Megay], în Talaz, Brașov, 1926, în Traista mea, Brașov, 1940. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VII, 14-15; Lucian Costin, Activitatea poetică a scriitorului Ioan Alex. Bran-Lemeny, Craiova, 1944; Georgina Rovența, Monografii și studii literare, București, 1986, 9; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
conștientizarea, punerea În discuție pe care le-au provocat aceste evenimente. Este tipic pentru un tranzit al lui Pluto. Trigon sau sextil Dispoziție: Individul se simte Înzestrat cu un fel de putere interioară care acționează ca o hulă, ca un talaz care-l poartă către evoluție, către o transformare pozitivă. Evenimente: Acest tranzit rareori dă naștere unor evenimente. Individul este cel care găsește În el resurse nebănuite care Îi dau curajul de a acționa și de a schimba ce trebuie schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Saturn-Neptun Conjuncția dintre Saturn și Neptun se produce o dată la 36 de ani. Ultimele au avut loc În 1917, În Leu, În 1953, În Balanță și În 1989, În Capricorn. Întâlnirea lui Saturn cu Neptun evocă ideea unei limitări a talazului neptunian. Această „chemare la ordine” poate, În funcție de caz, să fie benefică (organizarea intuiției) sau confuză (Saturn este o planetă de pământ; pământul se amestecă cu apa și rezultă mocirlă), dar deopotrivă fecundă (orezul crește În mocirlă...) Ultima conjuncție Saturn-Neptun În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
redăm în continuare pentru a cunoaște mai bine poetul: Departe zările sunt limpezi,/ Și din splendoarea ´ntregii firi / Cu strai de raze ʹnvestmântate / Locașul sfintei mânăstiri. / Din larg de șesuri poposit‐au / Și de prin munți întunecoși, / În jurul zidurilor negre, / Talazuri albe de pioși... / Vrăjesc cântările de preoți / Întinsa mare de norod, / Și glasul clopotelor cheamă / Pe ʹn veci slăvitul voievod... / Dar când genunchele se pleacă, / Și‐atâtea gânduri înfloresc / Din vremi ce pururi lumina‐ vor / Întregul suflet românesc; / Un dor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Nichita, Al.R.Nițulescu, Ion Gr. Oprișan, Natalia Pașa, George Pallady, Ion Palodă, George A. Petre, Const. R. Rarincescu, G.D. Rânzescu, dr. Barbu Solacolu, Ion Sânghiorgiu, Petre Strihan, Zaharia Stanciu V.V. Stanciu, Vintilă Rusu Sirianu, Gh.Tașcă, G. Tutoveanu, G. Talaz, G. Vădescu-Răcoasa, Gr. Vrajă, Romulus P. Voinescu, N.N. Vasiliu, C.Zancu. 435 * Varia Matematica Varia Matematica a fost revista editată de Liceul Codreanu cu ocazia aniversării Centenarului „Gazeta Matematică” în mai 1995. În ea s‐au scris articole privind istoricul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]