2,400 matches
-
la scurt timp după instituirea ei, ca blocada comercială impusă Mării Britanii era mult mai dăunătoare pentru Rusia decât pentru cea dintâi, datorită strictei interdependențe dintre comerțul rus și cel englez. De aceea, una dintre primele măsuri întreprinse de noul tar Alexandru I, în domeniul politicii externe, a fost restabilirea raporturilor Rusiei cu Marea Britanie. Revitalizarea comerțului britanic în Marea Baltica a avut loc concomitent cu procesul de reluare a raporturilor Mării Britanii cu Franța, după ce aceasta din urmă pierduse Malta și Egiptul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
integritatea teritorială a Imperiului Otoman, ocupând Insulele Ioniene și Raguza 199. Mai mult chiar, se pare că, datorită unei promisiuni verbale făcută de Napoleon lui Alexandru I, potrivit căreia Franța nu s-ar fi opus prelungirii ocupației militare a Principatelor Române, tarul a refuzat să ratifice armistițiul, în cuprinsul căruia figură și clauză evacuării lor. Decizia acestuia mai era, însă, motivată de necesitatea de a avea un mijloc în plus de exercitare de presiuni asupra Porții Otomane, pentru a o determina să
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
her power to avert the danger" (s. Ven.C.)204. Această necesitate a devenit și mai acută, în urma tratatelor de pace franco-ruse de la Tilsit, din 7-9 iulie 1807. Potrivit informațiilor care parveneau Cabinetului englez, pacea franco-rusă putea să fi 201 Tarul Alexandru I era de acord cu acel proiect și se străduia să demonstreze că Istanbulul "détenait le clef de șa maison"; opțiune ce nu era împărtășită, însă, si de Franța, deoarece, după cum afirmă generalul de Caulaincourt, ambasadorul Franței la Petersburg
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
la blocada continentală 213. Iminentă izbucnirii războiului cu Franța a accelerat tratativele de pace, încheiată, cum se știe, în condițiile de asemenea cunoscute, la 28 mai st.n. 1812, la București; o pace care nu l-a satisfăcut, totuși, pe tarul Alexandru I care ar fi dorit ca ea să fi fost însoțită de o alianță ofensiva și defensivă ruso-turcă îndreptată împotriva Franței 214. Acest din urmă obiectiv al Rusiei căpătase consistentă ca urmare a constituirii, în lunile februarie-iulie 1812, a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de piață a proprietăților. 5. Care este rolul managerului unei proprietăți imobiliare? a. să urmărească și obiectivele municipalității În care se găsește proprie tatea din punct de vedere social și politic; b. să gestioneze corespunzător proprietatea imobiliară În interesul proprie tarului; c. să crească valoarea prezentă și viitoare a proprietății; d. toate cele de mai sus. Capitolul 2 Proprietatea imobiliară și mediul ambiant 2.1. Clasificarea proprietăților imobiliare 2.2. Ciclul de viață al proprietății imobiliare 2.3. Definirea și caracteristicile
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
gesturile egoiste, egocentriste, rebarbative și semețe, de prejudecățile neave‑ nite, de discuțiile fade și dăunătoare la nivel sufletesc etc. Sintagma „a‑ți lua crucea” comportă o bogăție de Înțele‑ suri, pe marginea cărora se pot broșa o mulțime de comen‑ tarii și interpretări nuanțate. „A‑ți lua crucea” Înseamnă a duce lupta duhovnicească, perpetuă și nevăzută pe care trebuie să și‑o asume fiecare În mod corespunzător, liber și voluntar. Crucea reprezintă atât asaltul asiduu dat numeroaselor patimi trupești și sufle
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cum ar fi dreptatea, ca fiind bune pentru posesorii lor, este foarte departe de percepția de mai sus (în ciuda pretenției paradoxale a lui Aristotel potrivit c]reia o persoan] care acționeaz] pentru alții, asemenea omului care moare pentru prieteni sau tar], este philautos, un iubitor de sine, în m]sura în care „el pretinde o parte mai mare din ceea ce este bine pentru el”). Era evident c] singurul mijloc valabil pentru ap]rărea unor asemenea calit]ți într-o societate care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din urm], s-a observat o creștere rapid] a interesului pentru probleme ridicate de nevoia de a coordona comportamentul a mai mulți indivizi pentru a acționa eficient. Dac] prea mulți oameni aleg o anumit] zon] ca loc de retragere la tar], nimeni nu va avea parte de solitudinea dorit]; decizia unei persoane de a nu merge în acel loc nu ajut] cu nimic; cum putem decide ce trebuie f]cut? Multe chestiuni, incluzând conservarea resurselor și a mediului, controlul demografic și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] este important ca argumentul moral pentru acordarea ajutorului s] nu se bazeze prea mult pe acest apel, deși am mult] simpatie pentru el. Procedând în acest fel greșit, se va accepta faptul c] cei foarte s]răci dintr-o tar] care nu este exploatat] pot fi ignorați. „Compasiunea” este orientat] eminamente c]tre viitor. Diminuarea suferinței, asigurarea nevoilor de bâz], respectarea drepturilor fundamentale, implementarea principiilor drept]ții sociale sunt aspecte ale binelui pe care îl putem face. Stoparea sau corectarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezvolt]rii sunt evaluative și presupun existența unui sistem de valori. Dac] cineva crede c] distribuirea general] a prosperit]ții economice și materiale sau cea dreapt] a unei asemenea creșteri, sunt scopuri care trebuie urm]rite de c]tre o tar], atunci acea persoan] va preferă modelele convenționale de „creștere” sau modele ale „creșterii prin intermediul echit]ții”. Dac] ne gândim c] alte lucruri sunt importante, precum procesele care permit obținerea bog]ției „nonmateriale”, procesele care asigur] nevoile de bâz] ale celor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ajuta la reducerea s]r]ciei în propriile noastre ț]ri. Pe de alt] parte, nu presupunem c] avem datoria de a reducei s]r]cia în state bogate precum Franța sau Statele Unite. Premisa de bâz] este urm]toarea: o tar] bogat] beneficiaz] de resursele necesare reducerii s]r]ciei și formelor de suferinț] în cadrul propriilor granițe și beneficiaz] și de resurse suplimentare pe care le poate utiliza în vederea reducerii s]r]ciei în alte state care nu au aceste resurse
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și termin] în cadrul propriei societ]ți. Este ins] evident c] lucrurile nu stau întotdeauna așa: zece lire sterline oferite unei organizații de ajutor str]ine pot fi mult mai folositoare decât 10 lire sterline acordate unei organizații umanitare din propria tar]. Acest argument ignor] ceea ce afirmăm anterior - urgență și seriozitatea moral] atașate s]r]ciei extreme. Se poate oare afirmă: cu cat un r]u este mai mare, cu atat exist] un motiv moral mai puternic pentru reducerea să? Pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îi pas], are nevoie s] își exprime aceast] compasiune, factorii determinanți ai acestei decizii sunt complecși. Mulți au de-a face cu circumstanțele, temperamentul și abilitatea, cu ocazia și oportunitatea. Dac] cineva își investește resursele în reformarea închisorilor din propria tar], dar a f]cut foarte puține referitor la reducerea s]r]ciei în alte p]rți, este o eroare s] afirm]m faptul c] ar fi trebuit s] depun] mai puțin efort pe plan intern și s] își intensifice activit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
forță pan] în secolul al XVII-lea. Numai cei aflați la marginea societ]ții, si nu cet]tenii respectabili, se ocupau de astfel de practici (personajul shakespearian Shylock din piesă Negustorul din Veneția era un marginalizat și un c]m]tar). Spus] pe larg, aceasta este istoria eticii afacerilor, un atac de la inceput pan] la sfarsit asupra afacerilor și practicilor acestora. Iisus i-a alungat pe schimb]torii de bani din templu și moraliștii creștini de la Pavel la Toma din Aquino
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
criminalit]ții în ț]rile în care este aplicat] pedeapsă capital] și în ț]rile asem]n]toare din punct de vedere social, dar în care nu este aplicat] pedeapsă capital]. Un alt set de comparații este realizat în aceeași tar], în momente diferite de timp, când a fost aplicat] și când nu a mai fost aplicat] pedeapsă capital]. Rezultatele nu demonstreaz] superioritatea pedepsei capitale în raport cu alte pedepse. Abordarea utilitarist] este respins] de c]tre cei care doresc s] accentueze valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de eșecul meu de a-mi îndeplini propriile obligații. În acest context, merit] amintit mesajul moral clar pe care îl transmite românul Casă umbrelor de Dickens. Doamna Jellyby își petrece timpul preocupându-se de bun]starea b]știnașilor dintr-o tar] african] îndep]rtat]. Dickens riposteaz] nemilos, considerând c] primele ei obligații trebuie s] se manifeste fâț] de propria familie pe care o neglijeaz], apoi fâț] de nefericiții din cadrul societ]ții sale, precum Joe, și de-abia apoi fâț] de cei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a dezvolta autism sau tulburări care implică interacțiuni sociale. Ele se depistează după 3, 4 sau 5 ani, motiv pentru care vom solicita ministerului să oblige medicii de familie să efectueze testul M-chat, folosit cu succes în foarte multe tari din lume, la copii cu vârsta de 18 luni", a afirmat Milena Pruna. Președintele Societății Naționale de Neurologie și Psihiatrie a Copilului și Adolescentului din România. prof. dr. Mircea Tiberiu este de părere că: "Autismul este o afecțiune subdiagnosticată, care
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
se îndreptau către același diagnostic: comportamente asociate autismului și deficit de atenție. După aflarea diagnosticului, firește , am început sa căutam soluții, tratamente etc. Așa am ajuns să aflăm de așa numita terapie ABA care se practica cu succes în diverse tarii ale lumii și care, bineînțeles, în România nici măcar instituționalizata nu este. Cea mai grea încercare prin care am trecut a fost sa găsim sau sa formam terapeuți . Aici a intervenit Dumnezeu si ne-a scos in cale o echipa de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
sortarea înregistrărilor: se pot selecta până la 3 câmpuri (chei de sortare) sau o etichetă de index (TAG) pentru a stabili ordinea în care rezultatele interogării vor fi sor tate (ascendent sau descendent). Pasul 6 - limitarea înregistrărilor: se poate limita suplimen tar numărul de înregistrări în interogare, fie indicând un pro cent de vizualizare din numărul de înregistrări cu valorile cele mai mari (sortare descendentă) mai mici (sortare ascen dentă), fie indicând numărul de înregistrări cu valorile cele mai mari/mai mici
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
exemplu de caracterizare: "Cei născuți în zodia taurului răspund următorului tip: cap rotund, păr bogat, frunte largă, ochi pătrați, umbriți de sprâncene mari și negre; cu vene subțiri de un roșu sângeriu; nas gros, cu nări mari rotunjite; buze groase; tari în mâini, dar slabi în picioare. Temperament agreabil, caracter bun, pioși, drepți, rustici, binevoitori, lucrători de la 12 ani, certăreți, leneși. Au stomacul mic și se satură repede. Reflectează mult, sunt prudenți, economi pentru ei, dar largi pentru alții. Pe de
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Christian Harbulot, Manual de Intelligence Economic, ediția a II-a, Editura PUF. 12 Neacșu Steluța Mădălina, Agrointelligence - o analiză integrate și strategică a sectorului agroalimentar, http://www.sisa.ro/18-noutati/63-agrointelligence-o-ana liz%C4%83-integrat%C4%83-%C8%99i-strategic%C4%83-a-sectorului-agroalimen tar.html 13 Neacșu Steluța Mădălina, O analiză integrată și strategică a sectorului agroalimentar, http://strategii avansate.ro/o-analiza-integrata-si-strategica-sectorului-agroalimentar/ 14 Neacșu Steluța Mădălina, Moțiu Cristian, coordonator Alexandru T. Bogdan, Dilema specifică, agrifood green power și food insecurity în contextul noilor provocări
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
de evaginare a virionilor (fig. 32.5). Ca toate celelalte retrovirusuri, HIV-1 are în genomul său genele gag, pol și env. În replicația HIV-1 intervin și proteinele reglatoare Tat și Rev care se leagă la secvențele din ARN viral desemnate TAR și RRE. Aceste gene și aceste secvențe au fost considerate ținte pentru terapia genică anti- HIV-1 în încercarea de a conferi limfocitelor rezistență la infecția cu HIV-1. Strategiile terapeutice au fost orientate în mai multe direcții: 1) utilizarea unui ARN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Aceste gene și aceste secvențe au fost considerate ținte pentru terapia genică anti- HIV-1 în încercarea de a conferi limfocitelor rezistență la infecția cu HIV-1. Strategiile terapeutice au fost orientate în mai multe direcții: 1) utilizarea unui ARN antisens față de TAR și față de ARNm suprapus tat și rev, precum și față de pol și env; 2) utilizarea unor ARN-uri decoy: un retrovirus care direcționează o expresie înaltă a unui transcript ce conține secvența RRE ar putea fi capabil să sechestreze toată proteina
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
câte o moleculă de reverstranscriptază sunt încapsulate în procesul de asamblare a virionilor progeni. Aceștia sunt eliberați prin evaginare din limfocitele T infectate. Spre deosebire de retrovirusurile simple, HIV-1 codifică încă două proteine reglatoare Tat și Rev, care se leagă la secvențele TAR și RRE din genomul viral, secvențe care sunt esențiale în replicarea acestuia. De aceea, aceste secvențe au devenit ținta protocoalelor de terapie genică în SIDA (din Strachan și Read, 2004). Celulele manipulate in vitro manifestă înaltă rezistență la infecția cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Determinanții tari sunt: articolul nehotărât (luat ca element de referință), articolul hotărât, cel urmat de numeral cardinal, al (urmat de genitiv sau posesiv), demonstrativele de apropiere (acest), de depărtare (acel) și de diferențiere (celălalt), pronumele relativ-interogative, determinantul negativ niciun, nehotărâtele tari (oricare, fiecare, vreun, cutare, oricât, câtva, atât, orice, ceva, niște), numeralul distributiv câte urmat de numeral cardinal. Determinanții slabi sunt: al din componența numeralului ordinal, cel din componența superlativului, demonstrativul de identitate același, demonstrativele de calificare asemenea, atare, așa, nehotărâtele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]