691 matches
-
care se cred sau se prezintă astfel. Fiindcă, a fi vedetă Înseamnă , paradoxal, a rata notorietatea ! Vedeta moare după o lună, un an sau un deceniu. Creatorul, cha rismaticul adevărat, nu dispare nici după un mileniu. Shakespeare e geniu, Mihaela Tatu e vedetă. Birlic e geniu, rudimentarul Mitoșeru e vedetă. Mozart e geniu, Nicoleta Voica, vedetă. Și-atunci? Cei ce se zbat să devină vedete, ca și cei care Îi decretează astfel, peste noapte, ar trebui să simtă fiorul amar al
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
la ceas. „La ora douăsprezece, cinema Aro... Admitem cazul, dacă totuși vom Întârzia puțin, Paulică pe care-l cunosc de douăzeci de ani, ne așteaptă...!” Pentru a scurta drumul cei doi colaboratori tăiară drumul de-a dreptul prin Str.Popa Tatu, pătrunseră În Str.Știrbei Vodă de unde grăbind pașii reușiră să ajungă la locul Întâlnirii În timpul propus. Aici Însă aflară agitație suficient de mare. La cinema Aro rula „Cartagina În Flăcări”, film vechi pe care-l văzuse cu zece ani În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
se cheamă, bineînțeles, scriere minusculă de musculă“. RINOCEROZ: „Rinocerozul e creat de copii. Înspăimântând mult mai puțin, firește, decât cel cenușiu sau alb, rinocerozul (zis și rinocerbul, de blând și temător ce este) e oferit ca gnu de cârpă sau tatu de jucărie - să se culce cu ei - lui Pupidulce“. OAC-OAC-OACHIȚ-CHIȚ: „Prințesa Kuskah nu spune «vai!», nici «ah!», căci nu se teme de nimic. E gata să înfrunte toate primejdiile din lume: niște dragoni, o hoardă de barbari saxoni, atacul câtorva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
zicea pă nume. Asta Îi toc io lu Lungo Prezență dă Spirit - Tigru Curiei, știi tu, ușchitule - că la orișicine-i sare țandăra și, ca să plimbe jegu, scoate dân raft bârfărăi care și-a câștigat pă veci locu lângă Uriașu Tatu cu nouă brâie: chestii-trestii, șozuri care d-acu le știe toți, ca recompensa care mi-au amendat-o când au confiscat tonele dă ton, sau poticneala care-am pătimit când cu ceferticatele dă răposare pentru Maffia Mică dân Rafaela. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
spânzurat-o, o dăduseră părinții ei după un flăcău cam tomnatic, dar altfel om chiabur, vornic în satul lui. N-a vrut ea, s-a împotrivit, dar ce putea să facă? A zis că i-i drag altul, că nu știu ce; tatu-său a pus-o jos, i-a dat o bătaie bună, și pe urmă au făcut nunta cu tămbălău mare. Bine. Astea le-am știut pe urmă. Ce-ți pare dumitale, cucoane, nu trece anul, și pe la iarmarocul lui Sfântul-Ilie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
înădușea... Ș-a început a o bate, săraca, a început a o bate bărbatul... Ș-o bate azi, o bate mâni, nimeni nu știa... a grămădit-o într-un rând în zemnic ș-a bătut-o... A fugit Ileana la tatu-său și la mă-sa, dar n-au vrut s-o primească bătrânii... — Ai casă și barbat... Du-te la barbat, du-te la casa ta și la copiii tăi... Și s-a dus nevasta acasă ș-a zăcut pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cui e copilul?... Ș-o bătea... Care copil? întrebă Bucșan întorcându-se spre Haia. Nu știi? ce? dumitale nu ți-a spus? nu ți-a spus niciodată? Nu! — Cine știe! poate acu e în primejdie să piardă... A bătut-o tatu-său și o întreba... Dar ea n-a spus nimic... Bucșan își plecă în piept capul, tulburat, și începu să se gândească. Apoi se întoarse spre Haia și se uită la ea cu luare-aminte. Acu ce să fac? întrebă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
încă n-am slujbă... De la april era vorba să mă înainteze, dar de unde pot ști sigur că voi izbuti să fiu numit?... La asta nu m-am așteptat niciodată... Și niciodată nu m-am gândit că ar putea să afle tatu-său... De-acu nu mă mai pot duce pe la dânsa. Ce pot eu să fac? Nu pot să fac nimic... Eu n-am cu ce s-o țin... Poate chiar să vie tatu-său și să-mi ceară socoteală, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
am gândit că ar putea să afle tatu-său... De-acu nu mă mai pot duce pe la dânsa. Ce pot eu să fac? Nu pot să fac nimic... Eu n-am cu ce s-o țin... Poate chiar să vie tatu-său și să-mi ceară socoteală, eu nu pot face nimic... Nici nu pot sta de vorbă cu el... Ea nu ți-a spus nimic? Ce face?... Nu știu ce face! șopti repede Haia. Nu mi-a spus nimic... Apoi se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
n-ai ce cere... Nu mi-i dragă nimeni... Cine ți-a spus asta?... Ce am eu acuma cu Tudorița? Eu cu dânsa de mult aș fi sfârșit-o dacă aș fi știut... Ea a făcut o prostie; a aflat tatu-său... A făcut o prostie, de-acu să se descurce... Și lui tatu-său pot să-i spun, dacă vine la mine... Ce am eu cu fata dumnitale? Nici nu mi-i dragă, nici nimic, acu toate s-au sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
asta?... Ce am eu acuma cu Tudorița? Eu cu dânsa de mult aș fi sfârșit-o dacă aș fi știut... Ea a făcut o prostie; a aflat tatu-său... A făcut o prostie, de-acu să se descurce... Și lui tatu-său pot să-i spun, dacă vine la mine... Ce am eu cu fata dumnitale? Nici nu mi-i dragă, nici nimic, acu toate s-au sfârșit între noi... Stăi, de ce te zbați? Stăi să-ți spun numai o vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
urmărindu-l aproape, pierdută și fericită, gâfâia: — Unde mă duci?... spune-mi unde mă duci?... Vtc "V" Pentru Haia lui Sanis, viața care se mișca în jurul ei nu mai avea nici o însemnătate. Puțin îi păsa de privirile întunecate ale lui tatu-său, de oftările lungi ale maică-sii, puțin îi păsa de planurile de logodnă care se țeseau în jurul ei, în auzul ei. În anul acela nu s-a bucurat ca altădată de sărbătorile mari ale neamului. În începutul palid de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
furișa pe ușă. Maică-sa ridica un cap mare, cu părul zburlit, prin semiîntunericul împrăștiat de lampa cu fitilul micșorat. Cu glas mustrător, cu neliniște, îngâna: — Ce ți-i de cap, fată? Unde te duci? Am să te spun lui tatu-tău și are să fie rău de tine... Fata încrunta sprâncenele fără să răspundă, se dezbrăca repede și se înghemuia într-un colț, cu ochii ațintiți în tavan. Iar maică-sa murmura somnoroasă: — Mi se pare că umbli pe drumuri rele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
râsu-i de animal de pradă, cu ochii plini de pofte... Nici nu-i trebuia să-și mai aducă aminte de el. Ce putea să nădăjduiască de la dânsul? acuma vedea limpede. Ce-ar fi putut face ei în viață, alături? Pe lângă tatu-său, ar mai fi avut o sarcină. Și prin mintea ațâțată i se perindau toate căsniciile nefericite din mahalalele prin care trecuse, unde învățase să sufere, dar nu pricepuse îndestul viața. Acum înțelegea ceva cu strășnicie, cu încăpățânare, și nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aveți?... Tu ai nebunit! striga Rifca. Tu ești bună de legat și de dus la balamuc... Vină-ți în fire și caută-ți de treabă... Mâni-poimâni trebuie să te logodim c-un băiet cinstit din legea ta... Are să te-apuce tatu-tău de cozi și are să te târâie prin casă... Și Haia, ducând mânile la tâmple, își creștea gemetele: —Of! lasă-mă! lasă-mă! lasă-mă! Nu vreau să știu nimic!... Nu l-am văzut de două zile! Și poate nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nebună! Îi trebuie frânghie și sopon, altceva nimic nu-i trebuie... Sanis, sara, asculta tânguirile nevestei și da tăcut din cap. Aștepta o vreme, se uita pe sub sprâncene într-o parte, și se ducea tropăind la prietinul lui, Făluță. —Haie! tatu-tău se supără! strigă într-un rând Rifca. —Poate să se supere. Toată lumea vorbește și te arată cu degetul. Rău ai s-ajungi! Poate să m-arate! Ce? am tăiat punga cuiva? Am omorât pe cineva? Mi-e drag un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-i era drag, la cel care trecea din când în când cu pălăria pe-o sprânceană pe dinaintea casei ei. Ea-l înțelegea din ochi. Atunci îi trecea pe față singura lumină de bucurie și se gătea, așteptând cu fior întâlnirea. Tatu-său nu era niciodată acasă, s-o oprească; iar maică-sa se trăgea de cap, ieșea după dânsa în uliță; apoi se întorcea spre vecine, tânguindu-se în gura mare: Un blăstăm a căzut peste noi... Asta-i blăstăm și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
capul tău? Aici ai să stai, ai să asculți de mine, ai să te logodești cu feciorul lui Malamet, ori te omor! Nu mă logodesc cu feciorul lui Malamet! strigă deodată Haia, ridicându-și ca-ntr-un fulger ochii spre tatu-său. Privirile lui Sanis scăpărară. Bocăni de două ori, cu cizmele-i pline de sânge, până la sobă, și apucă de lângă piuliță, din ocniță, pilugul greu de alamă. —Eu nu vreau să te alung, nu te blastăm! izbucni el, și crescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dat și niște zahar... Ia dă tu, fa Marghioliță, zahar cu apă, ca la boieri... Zâmbind stânjenită, fata scoase din sân o hârtie pe care o desfăcu încet și alese din ea bucățele de zahar. Întinse flăcăului, dădu și lui tatu-său, apoi puse între ei cofa cu apă și potrivi și ulcica pe marginea cofei. Flăcăul se așeză pe prispa din proaspăt lipită; moșneagul se lăsă și el pe un snop de strujeni. Fata sta în picioare și Niță Lepădatu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și gâștele tătucu-său, argat boieresc. Când se ridicase și intrase în joc, oacheșă și cu sprâncene codate, unii și alții începură a se uita la dânsa și a-și spune vorbe la ureche. Venindu-i vremea să-și câștige pânea, tatu-său Gheorghe Jipa a adus-o la curte ș-a înfățișat-o boierului. Ca și-n poveștile cele bătrânești, i-a fost rânduit să slujească la găinărie. După aceea, într-o zi, boierul Iorgu Canta, văzând-o năcăjită și desculță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
o ostenim? — Nu se ostenește, Culi. Va ajuta Dumnezeu. Ce facem cu vacile? Le lăsăm în sama argatului. — Ce argat poate fi un copil de zece ani? — Iaca este; nu-i de zece, ci de unsprezece; l-am luat de la tatu-său și de la maică-sa drept argat, și-l plătim. Îi dai straie și încălțări, căciulă și manta. — Dar dacă ține ceața? Nu ține; mâni dimineață e o vreme poruncită. Culi tăcu; avea în el o mânie împotriva unor asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
spaimă. — Ce faci năcăjitule? Lume bună, lume dragă! strigă ea, văzând pe prietinii de la Braniște apărând pe o cărare din partea aceea de pădure. Creștini buni, nu-l lăsați, că și-a pierdut mințile! Așa, îndărătnic și rău, a fost câteodată tatu-său - Dumnezeu să-l odihnească; și nu-l puteam nicicum opri din mâniile pe care le avea. M-am luptat cu dânsul opt ani și am rămas văduvă. Doamne, Maica Domnului! am rămas văduvă, săracă și năcăjită, cu acest singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vezi de unele treburi ale tale, îndată ce prinzi putere. Cum am făcut asta, a și sosit și acest vânt care a măturat tot, ducând, după dorința mea, răutatea pe pustii. Am mai avut eu o întâmplare asemenea, cu fie-iertatul Negoiță, tatu-tău. A venit odată mânios și puțintel băut, de la moară. Cum a început a grăi unele și altele prin casă, eu am tăcut. A strigat la mine să răspund și să vorbesc; eu m-am împietrit mai tare. Când m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
basma curată. În 1931 Lizard Ridge din Oklahoma era un oraș de provincie pe cale să moară din adâncul deșertului. Odinioară existase și acolo o sursă de venituri: o fabrică ce producea suveniruri pentru turiștii ce treceau prin oraș pe autostradă: tatu împăiați, poșete și portofele din piele de tatu. Localnicii și indienii din rezervație vânau și jupuiau reptilele, vânzându-le apoi fabricii. Uneori săreau calul și se vânau între ei. Apoi furtunile de nisip din 1931 au dus la închiderea autostrăzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
era un oraș de provincie pe cale să moară din adâncul deșertului. Odinioară existase și acolo o sursă de venituri: o fabrică ce producea suveniruri pentru turiștii ce treceau prin oraș pe autostradă: tatu împăiați, poșete și portofele din piele de tatu. Localnicii și indienii din rezervație vânau și jupuiau reptilele, vânzându-le apoi fabricii. Uneori săreau calul și se vânau între ei. Apoi furtunile de nisip din 1931 au dus la închiderea autostrăzii U.S. 1 pentru șase luni, iar reptilele au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]