633 matches
-
Peters, G., Institutional Theory in Political Science. The ‘New Institutionalism’, London, Pinter, 1999. Pfeffer, J., Salancik, G., The External Control of Organizations, New York, Harper & Row, 1978, 2003. Pop, M.L., Imagini instituționale ale tranziției, Iași, Polirom, 2003. Porac, J.F., Thomas, H., Taxonomic Mental Models in Competitor Definition, The Academy of Management Review, Vol. 15: 224-240, 1990. Portes, A., Social Capital: Its Origins and Applications in Modern Sociology, Annual Review of Sociology, 22, 1998: 1-24. Portes, A., Sensenbrenner, J., Embeddedness and Immigration: Notes
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a arătat totuși o reorientare a politicilor monetare și o scădere dramatică a cursului de schimb al monedei europene ceea ce forțează o reorganizare a sectorului și schimbarea raportului de forțe În interiorul câmpului. Porac și Thomas (1990) vorbesc de modele mentale taxonomice În definirea competiției prin care decidenții corporațiilor clasifică organizațiile mediului perceput și Își stabilesc strategiile adaptative. Concepția asupra controlului diferă În funcție de mediul/formarea profesională din care provine/este caracteristică managerul(ui) care influențează percepția acestuia asupra mediului organizațional; ipoteza formulată
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
prea restrictivă deoarece ea ar interzice succesiunea ecologică. Diversitatea de idei, de păreri și de soluții în astfel de probleme justifică încă odată faptul că diversitatea este un concept delicat! Uneori, biodiversitatea este descrisă și înțeleasă ca fiind o abundență taxonomică (număr de taxoni; taxonul este un grup de organisme vii care provin din același strămoș și au caracteristici comune) a unei zone geografice oarecare și cu o anumită referință la o scară temporală. Într-un astfel de context de evaluare
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ecosisteme contabilizând prezența numărului de specii pe care le vedem (numai ca specie și nu ca abundență pentru fiecare specie), ceea ce ne va da alfa diversitatea fiecărui ecosistem. Observații. Așa cum menționam mai sus, biodiversitatea este definită (descrisă) uneori ca abundență taxonomică sau ca număr de taxoni (taxonul fiind un grup de organisme vii care provin din același strămoș și au caractere comune) a unei zone geografice oarecare cu o anumită referință la o scară temporală, iar această abundență poate să fie
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
concentrații de amoniac care pentru alte animale sunt letale. 2.1.4. Poluarea biologică în adăposturi Întâlnită peste tot în natură, poluarea biologică constă în prezența în sol, apă și aer a unor microorganisme patogene aparținând celor mai variate grupuri taxonomice: virusuri, micoplasme, rickettsii, actinomicete, bacterii, ciuperci microscopice etc. În aer, astfel de microorganisme se pot găsi libere, ca de exemplu spori de ciuperci sau aerosoli formați din proteine virale, așa cum este cazul virusului febrei aftoase (Primault, 1974). Însă, cel mai
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
În concluzie, hibernarea, letargia diurnă și trezirile spontane fac parte din strategia de supravețuire adoptată în regiunile temperate, ele fiind sincronizate cu evoluția temperaturii ambiante și având ca rezultat conservarea energiei. CAPITOLUL III 3. METODE DE CERCETARE 3.1. Metode taxonomice Se bazează pe cunoașterea caracteristicilor anatomice, biologice, ecologice și etologice, iar pentru identificarea acestora se folosesc metode statistico-matematice. 3.2. Metode ecologice Furnizează informații privind viața și comportamentul liliecilor, relațiile cu celelalte vețuitoare și cu mediul, locul și rolul lor
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Pietrei Craiului, iedera albă, papucul doamnei, bulbucii, laleaua pestriță) și 31 de specii de animale (ex., capra neagră, ursul, râsul, acvilele, vulturii, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn). În ceea ce privește speciile periclitate (amenințate) din România (Fig. 6) distribuția lor pe grupe taxonomice este redată în tabelul 5. Cadrul legislativ reprezentat prin Strategia națională pentru conservarea biodiversității și planul de acțiune în România (MAPPM, 1996) prevedea extinderea rețelei de arii protejate încât să includă toate tipurile de ecosisteme și habitate, precum și specii de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de pești de talie mică, datorită încărcării organice mari a apelor uzate evacuate după o epurare insuficientă. Fauna de pești a râului Jijia și a afluenților săi este relativ bogată, însumând 16 specii tolerante la oscilațiile factorilor de mediu, incluse taxonomic în 3 familii. Se constată că datorită impactului antropic puternic (poluare), în aval de localitățile mari, fauna Jijiei este caracterizată printr-un număr scăzut de specii și indivizi. Comparația datelor actuale cu studiile anterioare arată că un număr de 7
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
lista sistematică a speciilor din aceste parcuri( 108 specii), fenologia actuală și repartiția păsărilor în zonele de studiu. Lucica Toader în studiul "Observații asupra ornitofaunei urbane din orașul Galați" în anul 1999, inventariază 100 de specii de păsări (14 ordine taxonomice reprezentate de 37 de familii) în Grădina Botanică din Galați și parcurile din orașul Galați. 1.2. Scurt istoric asupra cercetărilor ornitologice în regiunea Iași Lucrarea de față contribuie la inventarierea speciilor existente în prezent pe teritoriul orașului Iași, evidențiind
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
aspecte legate de fenologie, aspecte cantitative( efective observate). În studiul "Observații ornitologice în zona Ciric Iași", publicat în Analele Științifice ale Univ. " Al. I. Cuza" Iași, în anul 2004, Carmen Gache prezintă 80 de specii identificate în zona Ciric, lista taxonomică, aspecte fenologice, influența factorului antropic. În anul 2005 Maria-Magdalena Butnaru prezintă în studiul "Aspecte preliminare privind compoziția avifaunei în orașul Iași", publicat în Analele Științifice ale Univ. " Al. I. Cuza" Iași un număr de 73 de specii de păsări identificate
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
tematicii și scopurile propuse, ca și suprafața mare care permite abordarea unor probleme complexe de amenajare, Grădina Botanică Iași poate fi considerată ca instituție de profil reprezentativă pe plan național. Aceasta este structurată pe 12 secții (fig.nr. 4): secția taxonomică, complexul de sere, secția flora globului, secția flora și vegetația României, secția didactică experimentală, secția dendrologică, secția biologică, plante utile, secția ornamentală, rozarium, plante memoriale, secția de recreere și odihnă. Sectorul taxonomic: are o suprafață de 5 ha, se află
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
structurată pe 12 secții (fig.nr. 4): secția taxonomică, complexul de sere, secția flora globului, secția flora și vegetația României, secția didactică experimentală, secția dendrologică, secția biologică, plante utile, secția ornamentală, rozarium, plante memoriale, secția de recreere și odihnă. Sectorul taxonomic: are o suprafață de 5 ha, se află în apropierea intrării principale. În secție se cultivă circa 2000 de taxoni ierboși și lemnoși, dispuși conform sistemului de clasificare elaborat de A. Borza și îmbunătățit după alte noi teorii filogenetice. În cadrul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
este bogat reprezentat. fam. Cactaceae, fam. Crasulaceae; plante din regiunile boreale și astrale ale Asiei, Australia și Noua Zeelandă. Secția Flora Globului (16 ha) cuprinde plante grupate după locul de origine, pe continente și ținuturi fitogeografice. Acest sector cuprinde 1000 unități taxonomice cu circa 8000 de exemplare. Secția flora și vegetația României (25 ha) prezintă flora și vegetația pe provincii istorice și pe etaje de vegetație. Aici se găsesc specii de plante spontane importante din punct de vedere științific și practic. Secția
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Scopul - identificarea principalelor aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieșene. Principalele aspecte ecologice ale avifaunei le-am studiat în Grădina Botanică Iași. În urma identificării speciilor de păsări din Parcul Copou, Parcul Expoziției și Grădina Botanică Iași am realizat analiza taxonomică comparativă a avifaunei studiate Obiective: O1. Evidențierea structurii taxonomice a avifaunei Grădinii Botanice, a Parcului Expoziției și Parcului Copou din Iași O2. Repartizarea din punct de vedere fenologic a speciilor de păsări identificate O3. Observarea distribuției pe habitate a avifaunei
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
parcuri ieșene. Principalele aspecte ecologice ale avifaunei le-am studiat în Grădina Botanică Iași. În urma identificării speciilor de păsări din Parcul Copou, Parcul Expoziției și Grădina Botanică Iași am realizat analiza taxonomică comparativă a avifaunei studiate Obiective: O1. Evidențierea structurii taxonomice a avifaunei Grădinii Botanice, a Parcului Expoziției și Parcului Copou din Iași O2. Repartizarea din punct de vedere fenologic a speciilor de păsări identificate O3. Observarea distribuției pe habitate a avifaunei Grădinii Botanice Iași O4. Identificarea structurii trofice a avifaunei
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
speciilor de păsări O8. Stimularea interesului pentru studiu și cercetare la elevi Durata studiului 1 an (februarie 2005 mai 2006) 3.2. Metode de cercetare în ornitologie După scopul urmărit, metodele de cercetare în ornitologie se pot grupa în metode taxonomice și metode ecologice. Metodele taxonomice au scopul de a defini poziția sistematică a diferitelor specii și gradul de înrudire dintre acestea. Metodele ecologice urmăresc viața păsărilor, în vederea determinării rolului și locului lor real în natură și pentru a le pune
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
interesului pentru studiu și cercetare la elevi Durata studiului 1 an (februarie 2005 mai 2006) 3.2. Metode de cercetare în ornitologie După scopul urmărit, metodele de cercetare în ornitologie se pot grupa în metode taxonomice și metode ecologice. Metodele taxonomice au scopul de a defini poziția sistematică a diferitelor specii și gradul de înrudire dintre acestea. Metodele ecologice urmăresc viața păsărilor, în vederea determinării rolului și locului lor real în natură și pentru a le pune în slujba omului. Metodele taxonomice
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
taxonomice au scopul de a defini poziția sistematică a diferitelor specii și gradul de înrudire dintre acestea. Metodele ecologice urmăresc viața păsărilor, în vederea determinării rolului și locului lor real în natură și pentru a le pune în slujba omului. Metodele taxonomice. Rolul lor cel mai important îl are studiul statistic al variabilității speciilor care se realizează pe un număr mare de indivizi. Etapele parcurse sunt: studiul biometric (figura nr. 8) al caracterelor metrice, al caracterelor numerice (numărul remingelor, al rectricelor), apoi
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
introduse de acesta în Moldova . Tot în acest parc se află "Teiul" lui Eminescu , ca și Muzeul închinat acestui mare poet. O serie de busturi ale unor mari personalități ale culturii române străjuiesc aleea principală a parcului. CAPITOLUL IV ANALIZA TAXONOMICĂ A AVIFAUNEI INVENTARIATE ÎN GRĂDINA BOTANICĂ , PARCUL EXPOZIȚIEI, PARCUL COPOU IAȘI Observațiile s-au făcut pe parcursul anilor 2005 2006, în Grădina Botanică, Parcul Expoziției și Parcul Copou Iași de-a lungul traseelor stabilite. Am identificat în Grădina Botanică Iași un
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Dar această concluzie mai degrabă sceptică ar trebui să ne trezească suspiciunea. Nimeni nu va spune presupun că există nenumărate tipuri de sisteme economice sau aranjamente maritale sau feluri de partide politice; de ce ar trebui limba să fie mai reclacitrantă taxonomic decât orice alt aspect al vieții sociale umane? Argumentez [...] că dacă utilizăm actul ilocuționar (asta înseamnă întreg actul ilocuționar cu forța sa ilocuționară și conținutul propozițional) ca unitate de analiză, [...] atunci găsim că sunt cinci moduri generale de a utiliza
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite acvatice). b) Apă de suprafață marină - în afară de studiile pe organisme marine de același tip cu cele de apă dulce, mai pot fi efectuate teste pe grupe taxonomice marine suplimentare, după cum urmează: ... ● macrofite - iarbă de mare (Zostera); ● moluște (Mytilus edulis, Mytilus galloprovincialis); ● rotifere (Brachyonus plicatilis); ● hidroizi (Cordylophora caspia, Eirene viridula); ● anelide (Neanthes arenaceodentata); ● echinoderme (arici de mare - Arbacia punctulata, Strongylocentrotus purpuratus, Strongylocentrotus droebachiensis, Echinocardium cordatum, Paracentrotus lividus, Psammechinus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167608_a_168937]
-
fundamentală pentru sistem, precum schema − transportor și suport în timp pentru materia imaginară −, este structura, asimilată de Durand unui protocol normativ al reprezentărilor imaginare, bine definită și relativ stabilă, ce "implică un anumit dinamism transformator". Structurile sunt precum niște "modele" taxonomice, pedagogice; ele servesc "clasificării, [dar și] de vreme ce sunt transformabile, la modificarea câmpului imaginar" (54-55). Este ceea ce preluăm din interpretarea dată de Durand, pentru că, altfel, nu consider că structura poate fi echivalată cu forma; în plus, nu este relevantă doar ca
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
spațiu, ci doar unui tip de cultură predominant orală, caracterizată de o sumă restrânsă de formule, "oficiale" sau populare, prin care se manifestau funcțiile imaginației colective, de grup (sat, clasă profesională, etnie etc.) sau individuale. Sistemul (permeabil) are un caracter taxonomic, este așadar normativ și schematic în interior; ni-l putem reprezenta geometric, ca pe un corp în spațiu, dată fiind complexitatea sa internă și dinamica proprie. Pe cele patru nivele ale sale (și ele convenționale) am repartizat noțiuni ale căror
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
altor prevederi ce au fost deja adoptate sau pot fi adoptate, în baza legislației alimentare europene. Articolul 2 Definiții În scopul prezenței norme sanitare veterinare, trebuie să se aplice următoarele definiții: (a) "animale": înseamnă mamifere terestre ale speciilor ce aparțin taxonomic de Proboscidae și Artiodactyla și hibrizi ai acestora; (b) "exploatație": înseamnă o fermă sau alta întreprindere agricolă, industrială sau comercială supravegheată oficial, incluzând grădini zoologice, parcuri de distracție și rezervații naturale sau de vânătoare unde animalele sunt ținute cu regularitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180394_a_181723]
-
menționate anterior. I. IDENTITATEA MICROORGANISMULUI 1.1. Solicitant 1.2. Fabricant 1.3. Denumirea și descrierea speciei, caracterizarea tulpinii 1.3.1. Numele comun al microorganismului (inclusiv nume alternative și nume care nu se mai folosesc) 1.3.2. Numele taxonomic și tulpina, care să indice dacă este vorba despre o variantă stoc sau despre o tulpină mutantă ori un organism modificat genetic (OMG); pentru virusuri, desemnarea taxonomică a agentului, serotipului, a tulpinii sau a mutantului 1.3.3. Numărul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187169_a_188498]