643 matches
-
propria viziune asupra desfășurării unui eveniment. Însă, pentru a se menține în granițele obiectivității, el nu ar trebui să se rezume la a descrie ce crede, ci și de ce crede. Construcția și prezentarea unei opinii se sprijină, așadar, pe argumente. Taxonomii ale tipurilor de argumente se regăsesc încă de la Aristotel, care, în Topica și în Retorica, construiește criteriile pe baza cărora va împărți argumentele utilizate în raționamentele dialectice și demonstrative. Alte încercări au mai avut, în contemporaneitate, Perelman și Olbrechts-Tyteca54, Pierre
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
inițiatori. Analiza acestui concept a preocupat gânditori încă din antichitate, dar suscită interes și în perioada contemporană. Vom evidenția sofismele pornind de la perspectiva pe care o oferă Frans van Eemeren și Rob Grootendorst 117. Vom arăta principiile de bază ale taxonomiei și vom ilustra o clasă a acesteia. Frans van Eemeren și Rob Grootendorst construiesc un model pragma-dialectic al sofismelor, prin aceasta înțelegând un model simultan explicativ și normativ al rezolvării conflictelor de opinie. Sofismele sunt delimitate în acest text ca
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
implică încălcarea regulilor sociale ale condițiilor de producere acceptate într-un anumit context specific și înlocuirea în mod ilegitim a scopului propriu unui tip de discurs. IX.3. Finalitatea operațională Analiza manipulării prin discursul jurnalistic a condus la dezvoltarea unei taxonomii a tehnicilor de manipulare specifice. Aceasta este construită inductiv pe baza abaterii de la caracteristicilor textului jurnalistic, de la condițiile legitime de producere și de la scopul propriu acestui tip de discurs. La nivelul textului, am identificat tehnici de manipulare pentru fiecare trăsătură
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
exercițiul funcțiunii; asistență numeroasă. Punerea lanternelor pe apa oceanului la Matsushima atrage, anual, mii de spectatori din întregul arhipelag și chiar din străinătate. Pentru a înțelege mai bine această febră turistică, trebuie să aflați, mai întâi, că niponii, obsedați de taxonomii și de diferențieri subtile, nu puteau rata ocazia unică de a încropi un top al celor mai frumoase trei locuri din Japonia. Aceste regine topografice sunt: Miyajima, insula de lângă Hiroshima unde se găsește faimoasa poartă scufundată (tori) care marchează intrarea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
apa rece, cu apa mării și așa mai departe). Pentru același lucru sau pentru aceeași situație, se analizează, printr-un fabulos simț al diferențierilor miniaturale, cele mai subtile nuanțe și, pentru fiecare, se creează, cu frenezia unui demiurg obsedat de taxonomii, un cuvânt nou și încă unul. Iată o listă (sumară) a diferitelor cuvinte pe care, toate, dicționarul le traduce prin "viață": seimei, jumyou, jinsei, seken, seibutsu, seikatsu, isshou, seiki etc. Și aceasta pentru că, îndrăgostit de exactitatea matematică, intelectul japonez refutează
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de amândoi. Dacă în privința magiei, Underhill luase cele trei axiome fundamentale ale acesteia de la Eliphas Lévi, în cazul misticii propune înlocuirea celor patru „semne“ stabilite de William James cu alte patru reguli precizate de ea însăși. Nu regăsim această nouă taxonomie la Nae Ionescu, dar Marta Petreu, consecventă efortului ei de a-l încărca cu împrumuturi, susține că două dintre ideile lui asupra misticii sunt variațiuni pe regulile 2 și 3 ale lui Underhill. Ca în cazurile precedente, textele nu sunt
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
proștii pot crede că atitudinea noastră față de semeni este diferită de atitudinea noastră față de viața „inferioară“ de pe această planetă. Toate aceste lucruri constituie moștenirea nefericită lăsată de știința victoriană, care a fost atât de caracteristic obsedată de mașini și de taxonomiile riguroase. Chiar zilele trecute, căutând Într-un sertar uitat dintr-un mic muzeu al cărui custode sunt, am dat peste o scrisoare. Era din partea unui binecunoscut expert În ferigi din epoca victoriană și privea cele aproximativ douăzeci de specimene pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
ale sindromului, odată cu argumentele care sprijineau clasificarea anxietății sociale ca fobie (Taylor, 1966; Marks, 1969, 1970). Ca urmare a studiilor lui Marks (1969) referitoare la distincția între fobia socială, fobia specifică și agorafobie, DSM-III a introdus în 1980 tulburarea în taxonomia psihiatrică. Revizuirile ulterioare au încercat să sporească precizia și specificitatea criteriului de diagnostic, în special pentru alte tulburări anxioase și tulburarea de personalitate evitantă (TPE). DSM-IV și-a propus, de asemenea, să stabilească o compatibilitate mai bună cu ICD-10. ICD-10
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
derulează, care este purtătorul unor reguli și coduri care conferă comunicării specificitate; - pentru a fi eficace, comunicarea trebuie să funcționeze ca un sistem circular, trebuie să se autoregleze; elementul central al reglării este feedback-ul. 1.3. Formele comunicării O taxonomie a formelor comunicării umane propune Luminița Iacob (1999) - după numărul de participanți: intrapersonală individul comunică cu el însuși, prin limbaj interior; interpersonal - între doi parteneri; în grup - când membrii grupului comunică față în față; publică; de masă - în care receptorul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
operaționale; - să înlăture „uitarea”, tendințele de interferență (confuzia); - să mijlocească transferul cunoștințelor morfosintactice de la un capitol la altul, de la o structură la alta a fenomenului gramatical; 4.1.3. Criterii generale de clasificare a exercițiilor Din domeniul larg al taxonomiei exercițiilor, dintre cele mai uzuale clasificări, amintim: - după funcția îndeplinită: exerciții introductive, de observație, de asociere, de bază, de exprimare concretă, de exprimare abstractă, de dezvoltare, paralele, de creație; - după numărul de participanți: individuale, de echipă, colective, mixte; - după gradul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
schimbarea se produce prin altul): expunerea, conversația, studiul de caz , problematizarea etc.; b) metode autostructurante (individul se transformă prin sine). După clasificarea propusă de acesta, exercițiul intră în cea de-a doua grupă, alături de descoperire, observație, etc. 4.2. Taxonomii ale exercițiilor de limbă Exercițiul de limbă constă în „efectuarea de acțiuni repetate de către elevi, pentru aplicarea cunoștințelor teoretice de limbă în actul viu al vorbirii lor”, în înfăptuirea unor activități variate și orientate în scopul dezvoltării limbajului elevilor. în cadrul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
frecvența unui comportament creativ adaptabil la schimbările la nivel de sistem și de proces; b) funcționarea acțiunii educaționale/didactice, în termeni de autoreglare continuă; c) intensitatea reacției pedagogice eficiente în condițiile unui câmp psihosocial deschis. N. Mitrofan (1988) susține conform taxonomiei pe care o propune că aptitudinea este „fructul interiorizat al acțiunii educative, în care confluează și se armonizează, un set de trăsături nu numai psihologice ci și psihopedagogice și psihosociale, în scopul eficientizării activității didactice.” Între profesor și elev, într-
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de operaționalizare" antrenează un asemenea decupaj, încât educatorul se vede pus foarte repede în fața unui prea mare număr de obiective posibile simultane, fapt care s-a dovedit a fi o limită netă a pedagogiei prin obiective (dincolo de succesul mondial al taxonomiilor, avem aici unul dintre motivele pentru care ele au intrat prea puțin în realitatea claselor); pedagogia prin obiective a introdus o confuzie între obiectivul însuși, care, într-o ultimă analiză, rămâne "mentalist" și comportamentul observabil, ce nu este decât un
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
sacralității, a liturgicului, unde " Părintele umple cu Dumnezeu cotidianul aproapelui său, din prispa sa, de pe pragul său". Astfel, pustia românească se definește prin sobornicitate, concept esențial al tradiției patristice răsăritene. Readucând ființa umană în lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român valorifică raportul sui-generis dintre existența activă, caracterizată de esența actului în sine și existența pasivă, contemplativă, definită de trăirea în mistica contemplației, raport ce justifică ancorarea dimensiunii ontologice în actul transcendenței. În
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
optimă (în termeni de costuri și beneficii) să răspundă diferitelor cerințe legate de supraviețuirea și dezvoltarea grupurilor umane. 3.2. Tipologia familieitc "3.2. Tipologia familiei" 3.2.1. Relevanța criteriilor de clasificaretc "3.2.1. Relevanța criteriilor de clasificare" Taxonomia poate lua o varietate impresionantă de forme și pentru familie. Se vorbește de familii reprimatoare și familii liberale (în educație), de familii integrate și la limita integrării, familii active și familii pasive, familii stabile și familii instabile (vezi Mitrofan, Mitrofan
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Ele nu pot fi însă operante decât dacă au ca fundal o înaltă calificare teoretico-metodologică. Subcapitolele ce urmează și capitolul 10 prezintă condensat câteva repere de acest fel. 9.3. Orientări teoretice fundamentaletc "9.3. Orientări teoretice fundamentale" Arbitrarietatea în taxonomia orientărilor psihoterapeutice familiale este mai accentuată probabil decât în orice alt câmp al cunoașterii și intervențiilor psihosociale. Confruntați cu sarcina de a rezolva sau ameliora situația familiei, practicienilor aproape că li se impune o abordare holistică, din care nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai curând "a-l învăța să pescuiască, decât a-i da pești mulți" educatului. Ca istorie a problemei competențelor transversale, să reactualizăm propunerea lui L. D'Hainaut (1981, pp. 122-146, 367-380) privind posibilitatea utilizării într-un curriculum eficient a unei taxonomii a obiectivelor interdisciplinare intelectuale, derivate dintr-un anume profil de formare, axat pe rolurile esențiale necesare integrării ulterioare: a dobândi informații și a le trata, a găsi relații în mediul înconjurător, a comunica, a traduce un mesaj, a se adapta
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
forme empirice din Antichitate, până la punctul de referință marcat de J. Dewey (1902, Copilul și curriculumul) și până astăzi. Astfel putem identifica: construirea de curricula integrale, prin dezvoltare sau optimizare complexă (prin centrare pe sarcini de dezvoltare sau centrare pe taxonomii ale obiectivelor pedagogice sau centrare pe cercetarea nevoilor de cunoaștere sau prin centrare transdisciplinară sau prin centrare pe competențe și capacități), prin variate moduri de structurare, prin alternarea sau convergența tipurilor conturate. Care este corespondența între noua paradigmă a curriculumului
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Un manual care adună aceste informații diferite și le clasează, permițînd astfel să intervină toți parametrii și să dezvăluie diagnosticul bun, este cu totul apreciabil. Dar și aici lucrurile încep să devină mai puțin simple, este necesară, în perspectiva unei taxonomii generale, încercarea de reunificare a codurilor utilizate de psihiatrii americani (American Psychiatric Association) și a codurilor în uz în Europa și, în mod deosebit, în Franța. În 1980 apare în Statele Unite Diagnostic and statistical manual of mental disorders, III, care
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
metafizice, deschizând către alt tip de întemeiere. * Perspectiva ustensilică pe care o avem continuu asupra lucrurilor, lansată ca interpretare a cunoașterii omenești de M. Heidegger, pare să fie limitată, știința fiind una din excepții. Mă gândesc, spre exemplu, la numeroasele taxonomii existente în lumea biologicului. Numai că și în acest caz este vorba de o dorință de ordine și unitate născută în orizontul voinței noastre de înstăpânire asupra a tot ceea ce întâlnim. Locul pe care-l ocupă fiecare organism în clasificările
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
astfel prins între imaginea unei ordini a naturii și nostalgia libertății, libertate ce înseamnă posibilitatea de a fi autorul unui mod de ordonare aplicabil propriei existențe. * Meritul lui Charles Darwin este și acela de a fi permis dintr-o dată o taxonomie care să dea seama de o ordine naturală funcțională, împlinind astfel visul modernității. În felul acesta ordinea cuvintelor reproduce ordinea naturii, ajungând la apogeul său. * Marele pericol al existenței este dat de constituirea inadecvată, de construirea unei imagini de sine
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Bibliografie / 397 Indice / 415 Prefață la prima ediție În decursul ultimelor câteva decenii, studiul comparativ al guvernării a avut un traseu agitat. Mai întâi a evoluat de la abordarea anilor 1960, constituțională și legalistă, către una în care au fost elaborate taxonomii curajoase. A început să predomine ideea că guvernul forma un "sistem" și că diversele instituții care făceau parte din acest sistem erau legate între ele prin "funcțiile" pe care le îndeplineau. Studiul comparativ al guvernării a avut de asemenea în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
comparativ al guvernării a avut de asemenea în vedere țările noi, în curs de dezvoltare, unde baza socială tradițională a triburilor și grupurilor etnice era asociată cu "modernizarea" sub controlul partidului unic și cu liderii "carismatici". Se simțea nevoia unor taxonomii majore; numai acestea păreau capabile să ia în considerare noi țări, alături de democrațiile liberale și de dictaturi. Totuși, aceste speranțe s-au dovedit iluzorii: taxonomiile erau statice și descriptive, când de fapt era nevoie de teorii dinamice și explicative. La
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
asociată cu "modernizarea" sub controlul partidului unic și cu liderii "carismatici". Se simțea nevoia unor taxonomii majore; numai acestea păreau capabile să ia în considerare noi țări, alături de democrațiile liberale și de dictaturi. Totuși, aceste speranțe s-au dovedit iluzorii: taxonomiile erau statice și descriptive, când de fapt era nevoie de teorii dinamice și explicative. La sfârșitul anilor '60 și începutul anilor '70 a trebuit să se folosească abordări diferite, care să lege viața politică de forțele sociale și economice fundamentale
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ale educației și învățămîntului contemporan, exprimîndu-se adeziunea aproape unanimă la concepte sporadic sau deloc întîlnite cu cinci, șase decenii în urmă: creativitate, cooperare, a învăța să înveți, a învăța să fii etc. De altfel, însăși teoria obiectivelor educației, cu variatele taxonomii, este o creație a celei de-a doua jumătăți a secolului XX. Una din problemele viu disputate în ultimii 20-30 de ani a constituit-o problema asigurării egalității de șanse în educație. Sigur, termenii în care se discută chestiunea și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]