700 matches
-
care prefer să nu le mai divulg. Alături de Marian Nistor, ce alți compozitori preferați? Vasilache, Țeicu, Magdin, Șuteu, Constantinescu... Care dintre piesele dumneavoastră vă plac cel mai mult? Noapte de mai, Frunza mea albastră, Cântă pacea lumii, Să păstrăm Pământul teafăr, Eu știam că mă iubești, duetul cu Spătaru și, de fapt, toate celelalte, pentru că dacă nu le iubeam, nu le cântam. Ce părere aveți despre colegii dumneavoastră? Care este reacția lor la succesele pe care le obțineți? Îmi îndrăgesc colegii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
care prefer să nu le mai divulg. Alături de Marian Nistor, ce alți compozitori preferați? Vasilache, Țeicu, Magdin, Șuteu, Constantinescu... Care dintre piesele dumneavoastră vă plac cel mai mult? Noapte de mai, Frunza mea albastră, Cântă pacea lumii, Să păstrăm Pământul teafăr, Eu știam că mă iubești, duetul cu Spătaru și, de fapt, toate celelalte, pentru că dacă nu le iubeam, nu le cântam. Ce părere aveți despre colegii dumneavoastră? Care este reacția lor la succesele pe care le obțineți? Îmi îndrăgesc colegii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
am avut-o întâia dată la Vatican, la San Pietro, senzație care nu avea nimic de-a face cu meșteșugul lui Michellangelo. Sunt născută de Sfântul Elefterie, poate de aici dorința de libertate, păcat, însă, că nu pot ieși și teafără din foc, precum sfântul cu pricina. Când m-am mai obișnuit cu aerul din jurul catedralei, coborând ușurel către pământ, i-am văzut pe toți acei nuntași adunați și pregătiți de ceremonie. Personajul principal era o mireasă strident fardată, ce părea
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
diverse forme, ea nu propovăduiește însă și terorismul. Totuși, excepțiile confirmă această regulă. Astfel, la 16 aprilie 1925, în Bulgaria, comuniștii aruncă în aer, cu dinamită, domul catedralei din Sofia, în timpul unei ceremonii oficiale: regele Boris al III-lea scapă teafăr, dar se înregistrează 150 de morți și peste 500 de răniți. Dreapta reacționează printr-o lovitură de stat, urmată, în septembrie, de o tentativă insurecțională a comuniștilor, condusă de Gheorghi Dimitrov*, viitor secretar general al IC*. Rezistență antinazistă și terorism
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pleoapa fleșcă. Atunci au început să hohotească hahaleric, să se bată pe cele trei rânduri de burți, de plăcere, cu palmele țuguiate fin în câte cinci degete subțiratice la fiecare, să leșine pe spate de veselie. Încet, cu mâna rămasă teafără, le-am desenat pe peretele proaspăt văruit, folosind un creion de tâmplărie, cele patru odăi sfinte: două auricule și două ventricule. Dibaci, cu migală, au scuipat încăperile, amestecând pentru totdeauna, cu saliva lor scumpă și aleasă, sângele meu ieftin și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
aproape generalizat la generațiile de adulți care au suportat comunismul „fără să se revolte!”. Probabil că și pașoptiștii Îi disprețuiau pe adulții vremii lor care au „suportat” jugul sau influențele brutale sau insidioase ruso-turcești sau tinerii veniți din primul război teferi, care voiau o „altă lume, o altă societate, mai dreaptă, o altă Românie!”... Dar... cum se poate construi o altă Românie, mă Întreb și Întreb, În absența tinerilor și, mai ales, În absența entuziasmului lor, să-i zicem „pașoptist”, a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Vasile care deja era la morga spitalului, cu capul zdrobit și un picior rupt sub dărâmăturile gării. La Băcani, soba din camera în care locuia era căzută peste pat, locul său de dormit. « Deci, fără să-mi dau seama, scăpasem teafăr din gara Bârlad, din cele două hoteluri, fiindcă n-am rămas peste noapte în ele și chiar și în camera mea din Băcani puteam să am necazuri serioase... Cât despre mine, scrie el mai departe, impulsul meu nestăvilit de a
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cheile vrăjitea zărilor de lut, / Cari m-au zămislit pietros, năprasnic, orb și mut. Vreau, / Să mă-mprăștii-n brazde, pietre, ape, flori și rouă, / Să renasc în timp și spațiu formă nouă: / Peste umeri spre vecii, spre slăvi aripe teferi, / Să-mi svâcnească-n ochi răsaduri de luceferi, / Sora inimă sămi fie șipot proaspăt de cișmea, / Sufletul o nevăzută, orbitoare stea, / Gândul curcubeu ce su[i]e limpede și pur, / Fruntea lună-nouă răsturnată-n visul de azur...// Uite, Doamne, toate ușile
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
În câteva săptămâni ajungem la Nistru. A avut gura aurită. Peste câteva zile a plecat și el pe front. Dar a avut noroc. După ce l-a făcut și pe cel din est, și pe cel din vest, a venit acasă teafăr. - Dragă Grigore, războiul s-a terminat în 1945, noi am terminat cele șapte clase, patru primare și trei secundare, în anul 1946, i-a mai adu-ți aminte ! - Da, așa este, ai dreptate! Revin însă la ziua aceea de început
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
În apelative, negentropie deci și, mai mult, acordată cu voia Naturii. Parcă tot voi vorbiți de biodiversitate. Dreptu-i, așa-mi atrag mânia lui Cristi; dar e vorba de un singur cucui și, cu un adjectival felin „miau“, scap cu totul teafăr... „Meridian“, 30 august 2002, ora 12,52 60. Olimpia Nici o pisică nu obișnuiește să dea socoteală de „lucrăturile“ ei. Iar dacă acum o fac, e doar pentru ca să mă invidiați: Mă apucase dorul după locurile În care am pus pentru prima
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de apă și de noroi, îmi clefăiau ca niște scroafe flămânde, scăpate la troaca plină; stropii de glod mă împroșcau pe haine, pe obraz, în ochi și-n gură; dar nu-mi mai păsa de nimic. Trebuia să ajung acasă teafăr. Da! Teafăr! Iar lupul? Să rămână și de data asta cu labele pe bot. Și cum fugeam, Ursu abia se ținea după mine. Și-ncă uneori, mi se părea că lua fuga mea drept o joacă. Se oprea, câteodată, în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și de noroi, îmi clefăiau ca niște scroafe flămânde, scăpate la troaca plină; stropii de glod mă împroșcau pe haine, pe obraz, în ochi și-n gură; dar nu-mi mai păsa de nimic. Trebuia să ajung acasă teafăr. Da! Teafăr! Iar lupul? Să rămână și de data asta cu labele pe bot. Și cum fugeam, Ursu abia se ținea după mine. Și-ncă uneori, mi se părea că lua fuga mea drept o joacă. Se oprea, câteodată, în fața mea, mârâia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
s-o vândă la târg... Și se vede treaba, că n-au primit prețul cerut și i-au dat drumul, lăsând-o slobodă din dealul târgului... Și vine și ea, tot o fugă, spre casă... ... Și-am ajuns eu acasă teafăr, odată cu "lupul" care a intrat în grajd, unde-i era locul... Și-am zăcut trei săptămâni la pat... Și bunica m-a afumat și descântat cu cărbuni aprinși și păr de la vaca noastră. Și m-am făcut sănătos. Și n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
vreme m-am întrebat: Eu, care am stat un an întreg în birou cu dânsa, de ce n-am fost nici chemat, nici băgat în seamă? S-au temut c-aș fi putut să spun adevărul? Ea era, ca și noi, teafără, sănătoasă... Autorii morali ai sinuciderii Ei sunt mulți. Între timp au trecut și ei în eternitate, cei mai mulți din păcate în majoritate, de moarte bună. Numai Panaiotache, mutat ștab mare la Botoșani, în decembrie 1989, a fost huiduit de mulțime și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în Basarabia. A luptat la Odessa. A ajuns până la Cotul Donului. A luptat apoi și pe frontul de Vest, a ajuns în Munții Tatra. S-a întors acasă pe 12 mai 1945. A scăpat de peste tot. Și s-a întors teafăr. Dar tot în '45, spre toamnă, l-au luat rușii când au început să-i vâneze pe nemții din țară pe cei ce fuseseră membrii sau simpatizanții partidului nazist, dar și pe alții, cum a fost cazul cu bunicul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ce ținea de demență, tata s-a urcat pe stâlpii de telegraf, pe niște scări de fier și a restabilit legătura. Jos, locuitorii de linii întinseseră o foaie de cort, în care s-a aruncat, din vârful stâlpilor, tata... Scăpase teafăr! Și, așa cum am aflat ulterior, drept răsplată, i s-a conferit Ordinul "Coroana României". Teleneștii erau, ca și alte localități basarabene, un centru mixt, ruralo-urban. Avea peste 7.000 de locuitori. Așezarea era împărțită în două: târgul, cu o majoritate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
discutau discret și, într-o formă sau alta, îl căutau. Bițu rămânea, însă, indiferent. Absent. Închis în lumea preocupărilor sale profesionale. La un moment dat, mi se părea chiar că voia, pe măsură ce timpul trecea, cu aripa pe care-o avea teafără, întreagă, puternică profesia la care ținea ca la ochii din cap și pe care-o slujea cu pasiune și statornicie să preia, să concentreze, să suplinească, ori, mai exact, să compenseze aripa pe care-o avusese și pierduse. Cum era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
o 272 I.Lips, op. cit., p. 493-494. 131 rafală de vânt pornită tocmai atunci Întinsese focul peste Întreg ținutul, arzând mulți copaci, Înnegrind dealurile, și arzând penele multor păsări. Numai șopârla cea somnoroasă și vărgată și diavolul muntelui au scăpat teferi, purtându-și podoabele de la ospățul lor. Wonambi, uriașul șarpe mitic se aseamănă cu cei din mitologia scandinavă: Midgard, Fafnir, Grendel ș.a., dar spre deosebire de aceștia, el este nemuritor grație puterilor sale magice. Legenda șarpelui-curcubeu aparține tuturor triburilor care trăiesc astăzi În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și i-au plătit [lui Mihai Racoviță] mai multe pungi de bani. Între timp, boierii din Istanbul s-au alarmat (aflînd despre toată povestea aceasta) și au obținut de la vizir un "firman" care poruncea eliberarea (evreilor), iar vinovații au scăpat teferi". Giurescu continua descrierea incidentului, afirmînd că: "... evreii s-au plîns, considerîndu-se înșelați și jefuiți" etc.168 S-ar părea că, în această privință, Noua școală de istorie recunoscînd o acuzație de crimă rituală s-a întors în plin Ev Mediu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vreau să mă mai întorc, mulțumesc frumos. — Dacă n-ai să mai lucrezi și ai să trăiești de unul singur, ai să-ți pierzi, încetul cu încetul, mințile. (Asta a fost contribuția lui Sidney la discuție.) Dar iată, mă simt teafăr la minte și, pentru prima oară în viața mea, liber și fericit. Nu se pune problema că aș fi ajuns să „dezaprob“ teatrul, așa cum a făcut-o, de pildă, mama mea, câte zile a avut. Pur și simplu mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
un fotoliu, în cămăruța roșie, bând ceai și mâncând sandvișuri cu anșoa pe pâine prăjită. Pe la ora două noaptea venise un medic exasperat, care m-a deșteptat din somn, m-a tras și m-a ciocănit, și m-a decretat teafăr. Nu aveam nici un os fracturat și sufeream numai de pe urma șocului și a traumatismului. Aveam nevoie de repaos, de căldură și mi-a recomandat ca pe viitor să evit să mă colind peste stânci, noaptea, după ce băusem vârtos. La acest punct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu există nici un mister. James a murit în urma unui scop cardiac. Cât despre „persoanele cu înfățișare orientală“, mi-am dat seama că sunt chelnerii unui restaurant indian din Vauxhall Bridge Road. Nu, nu vreau să cred că vărul James e teafăr și sănătos și locuiește în Tibet, așa cum nu vreau să cred că Hartley e teafără și sănătoasă și locuiește în Australia; există momente când sunt absolut convins că și ea a murit. Peregrine a deschis ușa și s-a prăvălit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
înfățișare orientală“, mi-am dat seama că sunt chelnerii unui restaurant indian din Vauxhall Bridge Road. Nu, nu vreau să cred că vărul James e teafăr și sănătos și locuiește în Tibet, așa cum nu vreau să cred că Hartley e teafără și sănătoasă și locuiește în Australia; există momente când sunt absolut convins că și ea a murit. Peregrine a deschis ușa și s-a prăvălit la pământ, ciuruit de gloanțe. La urma urmei, a murit ca un erou la datorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
literară, p. 29) Sub aspect deictic, pronumele de cuantificare este mai aproape de clasa numelui; se circumscrie obiectelor comunicării. Unele pronume de cuantificare, însă, se pot circumscrie protagoniștilor comunicării. În versurile eminesciene „Căci amândoi vom fi cuminți,/ Vom fi voioși și teferi.” (M. Eminescu, I, p. 176), pronumele de cuantificare colectivă amândoi este un pronume inclusiv, expresie a celor doi protagoniști ai actului comunicării (locutorul-interlocutorul: Cătălin, Cătălina). MORFOLOGIA PRONUMELOR DE CUANTIFICARETC "MORFOLOGIA PRONUMELOR DE CUANTIFICARE" Sub aspect structural, pronumele de cuantificare sunt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predominarea celor de interdependență și dependență, se situează și pronumele de cuantificare amândoi, compatibil cu situarea verbului, la plural, la toate formele de persoană întrucât este asimilabil funcției de complement predicativ: „Căci amândoi vom fi cuminți Vom fi voioși și teferi.” (M. Eminescu) „De-oi muri la primăvară / Să mă plângeți tu și mama; Amândouă să mă plângeți / Și să vă cerniți năframa.” (O. Goga) „Se iubesc... și ce departe sunt deolaltă amândoi!” (M. Eminescu) Subiectul simplu realizat prin pronume personal
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]