1,070 matches
-
de proteste. Citește mai mult Serialul turcesc „Sultan” subintitulat “Veacul magnific”, realizat de Tims Productions, face furori în 43 de țări și e urmărit de 200 de milioane de telespectatori. Dramele televizate sunt foarte populare în Turcia, țară care exportă telenovele cucerind publicul și câștigând averi de pe urma lor. Deși o oră de filmare pentru un serial de calitate costă nu mai puțin de 100 de mii de dolari, anul trecut, exportul de soap opera a adus Turciei 130 de milioane de
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
Filtrele de discernământ ale creierului cedează datorită bombardamentului informațional. Pornografia este o robie pe care o vei uri și care te va face să te urăști pe tine însuți. Statul la televizor și vizionarea fără discernământ a tot felul de telenovele, de aiureli, de lucruri fără sens, pur și simplu PULVERIZEAZĂ viața de familie! Ne trăim propria telenovelă. Pornografia nu ar fi cotropit lumea fără născocirea Internetului. Erosul este văzut drept centru obsesional al existenței, iar virginitatea, abstinenta, riscul bolilor cu
PORNOGRAFIA SI DEPENDENTA DE INTERNET – O VIATA IN MINCIUNA – DOCUMENTAR de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375271_a_376600]
-
uri și care te va face să te urăști pe tine însuți. Statul la televizor și vizionarea fără discernământ a tot felul de telenovele, de aiureli, de lucruri fără sens, pur și simplu PULVERIZEAZĂ viața de familie! Ne trăim propria telenovelă. Pornografia nu ar fi cotropit lumea fără născocirea Internetului. Erosul este văzut drept centru obsesional al existenței, iar virginitatea, abstinenta, riscul bolilor cu transmitere sexuală sunt prezentate că ceva anacronic, vechi, rar, nesemnificativ. Relațiile sexuale pe micul ecran se manifestă
PORNOGRAFIA SI DEPENDENTA DE INTERNET – O VIATA IN MINCIUNA – DOCUMENTAR de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375271_a_376600]
-
spaniolă. Cum ai reușit să o înveți? Ce te-a determinat să faci aceasta? Georgia BLIDAR: Eu nu mi-am propus să învăț această limbă, am învățat-o prin harul Domnului fără să îmi dau seama. Eu mă uitam la telenovele cu mama mea, când eram mai mică. Într-o zi îmi făceam temele și mami era acolo, la un moment dat un personaj a spus ceva amuzant și eu am râs. Mama m-a întrebat de unde știu ce a zis
INTERVIU CU GEORGIA BLIDAR, O ROMÂNCĂ DIN CHILE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372667_a_373996]
-
când am ajuns aici. Octavian CURPAȘ: Ce te-a surprins când ai ajuns în această țară? Georgia BLIDAR: M-a surprins că și aici este frig iarna, frig ca în România. Oamenii nu sunt așa de treabă cum ne spun telenovelele și mentalitatea noastră - că latinii sunt calzi - sunt oameni normali. Ceea ce m-a surprins, de asemenea foarte tare, este faptul că absolut toți: bărbați, femei, copii, toți își iubesc echipa națională de fotbal „La roja” cum o numesc ei, pentru că
INTERVIU CU GEORGIA BLIDAR, O ROMÂNCĂ DIN CHILE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372667_a_373996]
-
de vegetarian încât ai zidit la mcdonalds toți rivalii incurabili ce iceberg mi s-a transplantat intercostal sufăr de miocardită acută post love story dorm pervers sub perna ta /șeherezadă de o mie și unu de nopți/ șarpele Evei scrie telenovele erotomane dă-mi o pastilă antinarcisism și îneacă-te să pot salva titanicul Referință Bibliografică: zahăr cubic / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1348, Anul IV, 09 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile
ZAHĂR CUBIC de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377742_a_379071]
-
că s-a sinucis în aceeași zi cu J.R.. Coincidența aceasta dar putem crede că a fost o simplă coincidență? ar putea fi subiectul unui roman despre iubirea veșnică. Sau măcar a unui film de televiziune. Ori a unei încântătoare telenovele. În al treilea rând: buna mătușă Csili și-a primit până la ultimul bănuț din partea investită în angajarea lui Ludovic L. (deși n-a știut niciodată cum îl cheamă de fapt pe Ludovic L.); simpatica doamnă, cu banii astfel obținuți, a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a fi distribuția preferințelor pentru cântăreți: chiar în rândul copiilor de 7-10 ani pe primele ranguri ale topului se află trei „maneliști”: Nicolae Guță, Adi de Vito și Andra. Iar în cazul celebrităților-actori conduce Adela Popescu, actor minor în prima telenovelă românească. Trei constatări apar ca evidente: - numai 5% dintre copii nu au idoli din rândul cântăreților; - topul cântăreților este dominat de cântăreții de manele; - nici un cântăreț român clasic de muzică ușoară sau populară nu obține peste 1% din opțiunile copiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Se evidențiază faptul că peste 32% dintre elevi nu au un om de cultură preferat, deci cu atât mai puțin idoli. După clasarea preferințelor, topul este dominat de scriitorii clasici și actori contemporani (regizori), între care doi actori dintr-o telenovelă românească. Ca o constatare mai generală, rezultată din observarea supraconsumului de televiziune, este aceea că star-sistemul, care este un produs mediatic, fiind asociat cu valorizarea excesivă a notorietății devenită un apanaj al accesului la micul ecran și al formării percepției
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
13,8%. Ele sunt urmate în cazul elevilor de 7-10 ani de Antena 1 și JETX aproape cu același scor de circa 10%. Postul ACASĂ ocupă un loc important pentru toate grupele de vârstă, având o apreciere datorată, se pare, telenovelelor și muzicii. Majoritatea celorlalte posturi sunt vizionate de elevi datorită specificității lor de nișă. Topul primelor 10 canale preferate de cele trei grupuri de vârstă arată tendințe asemănătoare pentru grupele de vârstă superioare și un comportament diferit, orientat preponderent spre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Emisiunile (programele) TV urmărite, de obicei, de către elevii clasificați în cele trei grupe sunt destul de diverse. Totuși, în cazul elevilor de 7-10 ani se detașează net programele de desene animate (25%). Acestea sunt urmate de telenovele (9%). Emisiunile de desene animate sunt pe primul loc și pentru elevii din grupa 11-14 ani, dar într-o proporție mai mică, de 13%. Elevii din grupa de 15-18 ani se orientează spre mai multe tipuri de emisiuni, fără ca vreuna
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
deconstrucție, vizează să aducă atingere umanității omului” (Kriegel, 2003, p. 11). Ca o primă tipologie folosită în cadrul acestor studii, s-a împărțit între violența reală (cea din știri, reportaje, anchete, talk-show-uri etc.) și violența ficțională (cea din filme artistice, seriale, telenovele, sit-com-uri și, în general, toate acele emisiuni de divertisment care aveau la baza realizării lor un scenariu), în funcție de tipul de emisiune analizat. Fiecare dintre aceste două tipuri, a fost la rândul său împărțită în violență fizică, verbală, psihologică, economică și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ce emisiuni urmărește de obiecei mai mult? Sursa: CURS și CSMNTC, noiembrie 2005. În funcție de sexul respondenților nu există diferențieri majore în ceea ce privește preferința pentru un anumit tip de emisiuni, cu o excepție notabilă: procentul ridicat al fetelor ce urmăresc cu precădere telenovele și filmele seriale (11,4%, respectiv 8,5%) față de băieți (4,5%, respectiv 4,4%) aceștia recuperând procentele la categoria „emisiuni sportive”, unde se înregistrează 12,9% din răspunsurile băieților și doar 1,8% dintre răspunsurile fetelor. Diferențe semnificative ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dată de rezultatele unor cercetări la nivel național, efectuate în 2005, având ca temă consumul de mass-media al copiilor și adolescenților. Conform acestor date, copiii din România preferă în primul rând filmele, prin aceasta înțelegându-se filmele artistice, serialele sau telenovelele. Astfel, așa cum arată și graficul de mai jos, indiferent de vârstă, pe primul loc se află filmele, cu peste 25% dintre preferințe, urmate, la grupele de vârstă 7-10 ani și 11-14 ani, de desenele animate (24,8%, respectiv 12,6
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
indicatorii duratei și ai frecvenței) cât și tipologizarea și contextualizarea ei. Ca o primă tipologie folosită în cadrul acestor studii, se poate vorbi de violența reală (cea din știri, reportaje, anchete, talk-show-uri etc.) și violența ficțională (cea din filme artistice, seriale, telenovele, sitcom-uri și, în general, toate acele emisiuni de divertisment care aveau la baza realizării lor un scenariu), în funcție de tipul de emisiune analizat. Fiecare dintre aceste două tipuri a fost la rândul său împărțit în violență fizică, verbală, psihologică, economică și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
diferite, aspirații nonconsensuale și nu de puține ori interese opuse, mai mult sau mai puțin majore. De exemplu, în condițiile existenței unui singur televizor, fratele ar vrea să urmărească un meci de kick-box, sora o prezentare de modă, mama o telenovelă. Sau, mai serios, din rezervele financiare ale gospodăriei, băiatul ar vrea o motocicletă, fata ar dori să plece la facultate. Vom vedea în subcapitolul 6.2.3. că, în societatea modernă, din ce în ce mai mult deciziile în familie sunt luate democratic (prin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Acasa > Orizont > Opinii > JUSTIȚIE, CĂTUȘE ȘI TELENOVELE Autor: Mara Circiu Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului Poate că aș fi lăsat să treacă evenimentul fără să-mi aduc și eu aportul jurnalistic, în definitiv omenirea se confruntă cu probleme mult mai
JUSTIȚIE, CĂTUȘE ȘI TELENOVELE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381286_a_382615]
-
căutând cu aviditate ultimele noutăți iar acestea nu întârziau să apăra, aproape de la oră la oră! Arestări, nume faimoase, sume fabuloase, cătușe, flori, lacrimi, reproșuri, acuze dure, lamentări și multe altele care toate combinate sunt elementele celei mai de succes telenovele...oare până aici s-a ajuns? Goană noastră după senzațional ne-a adus în față televizorului și am transformat fără să vrem realitatea într-un serial TV. Nu cu mult timp în urmă am vizionat un film românesc mai vechi
JUSTIȚIE, CĂTUȘE ȘI TELENOVELE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381286_a_382615]
-
o oarecare consolare și puțină speranță în aceste cuvinte. Cititorilor mei, în prag de primavară, un gând bun și frumos precum o ramură de cireș înflorită, și fie să vă bucurați de frumusețea fiecărei zile! Referință Bibliografică: Justiție, cătușe și telenovele / Mara Circiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1526, Anul V, 06 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Circiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
JUSTIȚIE, CĂTUȘE ȘI TELENOVELE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381286_a_382615]
-
CC, 1995, 3-4; Perian, Pagini, 142-148; Petria, Vâlcea, 356-358; Răzvan Voncu, O tragedie țărănească la sfârșit de mileniu, CC, 2000, 2-3; Micu, Ist. lit., 480-481; Dicț. analitic, III, 132-136; Popa, Ist. lit., II, 753-758; Cristina Modreanu, „Crimă pentru pământ” - o telenovelă autohtonă, ALA, 2002, 641; Dicț. scriit. rom., IV, 176-178; Aureliu Goci, Dinu Săraru și reconvertirea romanului în poveste, București, 2002; Negrici, Lit. rom., 252-253, 297. D.Mc.
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
propriul univers departe de lumea dezlănțuită. Migrează de la oraș la sat, se pensionează de timpuriu, își cultivă propria grădină sau gospodărie de subzistență, nu participă la evenimente sociale sau politice, citesc literatură clasică, nu deschid televizorul decât pentru a vedea telenovele sau emisiuni culturale liniștite, își explorează propria interioritate subiectivă fără altă intenție decât pentru a se prospecta, se identifică adesea cu credința religioasă sau cu cercetarea științifică etc. Cultura petrecerii timpului este bazată pe o reverie dilatată și distanțată de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
femeile asociau, în absența bărbaților plecați la munci exterioare familiei, activitatea casnică și singurătatea într-o așa măsură, încât bucătăria era locul „existenței rutiniere” și al „viselor ascunse”. Bucătăria era simbolul individualizării feminine în solitudine, dar și în fantezii ascunse. Telenovelele ofereau și oferă compensări și stimulări puternice pentru astfel de fantezii. Modernitatea societății industriale a consacrat individualizarea feminină în singurătatea casnică întreruptă doar de zgomotul copiilor care încă nu mergeau la școală. Și tot atunci, casnica era simbolul muncitorului solitar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acum, o parte a gospodăriilor, nefiind conectate la cablu, recepționează doar TVR 1. Sătenii conectați la cablul TV se uită la TVR 1, Realitatea TV, PRO TV, Antena 1, Prima TV, Etno, OTV, Acasă. În primul rând se urmăresc știrile, apoi telenovele și filmele și, nu în ultimul rând, emisiuni precum „Iartă-mă”, „Surprize, surprize”, „Ciao, Darwin”, „Din dragoste” și cele care transmit muzică populară. Majoritatea sătenilor adulți urmăresc știrile de seară, de la orele 19-20 (pe diverse canale). O mare parte dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
carte de influența culturilor înalte străine - în special a ideilor, ideologiilor, doctrinelor politice, curentelor culturale - asupra culturii înalte autohtone, deci examinez „etajele superioare” ale spiritului public românesc. Pentru celelalte, tot mai spectaculos, influențele vin din alte direcții: din America Latină (prin telenovele); din „substratul” balcanic, cândva uitat, „camuflat”, sublimat, iar acum relansat, mai întâi de conaționalii noștri țigani, pentru a fi purtat la vârful culturii populare, unde este adoptat de o parte a noilor elite economice și mediatice (prin manele); din Statele Unite
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
dezmeticeau după Revoluție” (Cotidianul, nr. 4385, p. 24). Acest exemplu, luat la întâmplare, arată (dacă mai era nevoie) că imperfecțiunile stilistice se însoțesc, apar în cascadă: neclarități, lipsă de concizie, de fluență sau metonimii și personificări neizbutite: „va urma” (pentru telenovelă), „coronița anului de producție 2003” etc. Apropierea inabilă, chiar ilogică, a două momente mult despărțite în timp și spațiu: „Am intrat în baie/Profesoara de română m-a scos la tablă” etc. Între cele două momente lipsește, în mod evident
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]