714 matches
-
că nostalgia "patriei socialiste" îi va determina pe tineri să revină în țară. La urma urmei, nu era necesar un efort atât de mare pentru articularea "conștiinței socialiste", unde realitatea "burgheză" era înlocuită de realitatea fluidă ca mijloace dar determinată teleologic a leninismului romantic, și unde Occidentul era în pragul colapsului, iar RSR înregistra progrese uluitoare pe toate planurile... Reflectând asupra rolului educației în "problemele lumii contemporane", Mircea Duțu argumenta că Obiectivele și dimensiunile unei noi ordini mondiale (conceptul va fi
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
încerca să demonstrez în partea finală a lucrării, insuficientă pentru descifrarea comportamentuui și deciziilor sale politice, chiar dacă o stăpânea fără doar și poate, făcând uz de ea oricând avea ocazia; obiectivul său suprem era, așa cum am afirmat de atâtea ori, teleologic: construirea fundației pentru comunismul de mâine. În plan intern, cultul personalității lui Ceaușescu reflecta grandomania, ambițiile nemăsurate și dorința de putere totală a acestuia asupra trecutului, prezentului și viitorului României. Componenta romantică a cultului iese în evidență: portretizarea lui Ceaușescu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că, întrucat inculpatul nu poate fi reprezentat, apărătorul acestuia, chiar legal angajat, nu poate cere, în numele părții absențe, ridicarea excepției de neconstituționalitate. Curtea constată însă că pentru soluționarea corectă a acestei probleme este necesar să se recurgă și la interpretarea teleologica a dispozițiilor legale criticate ca fiind neconstituționale, precum și la interpretarea sistematică a tuturor dispozițiilor legale aplicabile excepției de neconstituționalitate. Din interpretarea teleologica a dispozițiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală rezultă că restrângerea exercitării de către
DECIZIE nr. 16 din 27 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128909_a_130238]
-
Curtea constată însă că pentru soluționarea corectă a acestei probleme este necesar să se recurgă și la interpretarea teleologica a dispozițiilor legale criticate ca fiind neconstituționale, precum și la interpretarea sistematică a tuturor dispozițiilor legale aplicabile excepției de neconstituționalitate. Din interpretarea teleologica a dispozițiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală rezultă că restrângerea exercitării de către apărător a drepturilor procesuale ale inculpatului se referă numai la cercetarea și judecarea cauzei în fond, iar nu și la eventualele incidente
DECIZIE nr. 16 din 27 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128909_a_130238]
-
declarată neconstituțională nu se va mai putea aplica. I.10. Se poate afirma că, până la urmă, întreaga problematică ce face obiectul primei părți a acestei opinii separate se reduce la următoarele două întrebări: - Cui dăunează că, pe baza unei interpretări teleologice și sistematice, în opoziție cu simplă interpretare literala, Curtea Constituțională să efectueze controlul de constituționalitate și asupra legilor ori ordonanțelor care, pe parcursul desfășurării procedurilor în fața acesteia, au ieșit din vigoare, dar rămân aplicabile pentru soluționarea litigiului de către instanță judecătorească? - Care
DECIZIE nr. 102 din 10 aprilie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor " Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 58/2000 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei salariale şi financiare în regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale şi în unele societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, în anul 2000", modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 117/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137352_a_138681]
-
un ansamblu coerent care este similar aceluia compus din lege și expunerea să de motive. La fel cum, în materie de interpretare a legii, referirile la conținutul expunerii de motive reprezintă un procedeu general acceptat (în cadrul metodei interpretării istorice sau teleologice), și în materie de jurisdicție constituțională înțelesul și finalitatea dispozitivului pot fi diferite în raport cu considerentele pe care se întemeiază. De exemplu, un dispozitiv prin care se constată constituționalitatea unei dispoziții legale trebuie întotdeauna să fie coroborat cu considerentele, în cuprinsul
DECIZIE nr. 38 din 6 februarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134471_a_135800]
-
ORTODOXĂ 1. Despre religie (originea, religiei, ființa religiei, teorii despre originea, si ființă religiei). 2. Argumente raționale pentru dovedirea existenței lui Dumnezeu; generalități; argumentul istoric, cosmologic: a) argumentul cauzalității, b) argumentul mișcării, c) argumentul contingenției, d) argumentul antropologic, e) argumentul teleologic, f) argumentul moral, g) argumentul ontologic. 3. Revelația, dumnezeiasca (Revelația naturală și supranaturala) 4. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfântă Scriptură (inspirația, lectură, si tâlcuirea), Sfântă Tradiție (Sfântă Scriptură și Sfântă Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
forme de realizare a evaluărilor: * modele tradiționale, standard sau convenționale; * modele complementare neconvenționale și nestandardizate; * metode și instrumente de evaluare: * metode și instrumente tradiționale; * metode și instrumente complementare; * notarea școlară; * descriptorii de performanțe; * proiectarea evaluării. Legând dimensiunea axiologică de cea teleologică a componentelor sale (obiective conținuturi metode), curriculum se concentrează pe obiective ce se realizează prin conținuturi de bază stabile și prin metode de predare-învățareevaluare flexibile și alternative. Probele și normele de evaluare la disciplina ,,Atletism” au fost preluate din ,,Sistemul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a avansat ideea că istoria este lipsită de sens, planează un soi de intimidare intelectuală. În realitate însă, Popper a vrut să spună că ar fi imposibil a se "prezice cursul viitor al istoriei"389; el se opune astfel pretenției teleologice de a se concepe istoria dintr-un punct de vedere retrospectiv, în sensul consecințelor sale actuale și al tendințelor reconstituite pe această bază a ignorării intențiilor contemporanilor. În aceste condiții, ar fi de crezut că cel ce n-are altă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și roluri se dezvoltă în funcție de influența perioadelor și a contextelor sociale, Bourriaud își propune să înțeleagă manifestarea tipurilor de comportament artistic și a gândirii care proiectează planurile culturale. Astfel, identificând două versiuni dominante ale modernității, una a raționalității instrumentale și teleologice iar alta a emancipării iraționale și mesianice, autorul francez consideră că arta împrumută câte ceva din fiecare, însă denunță ideologia și melancolia, modelând din date concrete, și nu ideale, posibile moduri de viață și acțiune care ar permite, în termenii lui
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în transformarea socială și culturală.105 De pildă, proliferarea culturii ecranului ajunge să fie asociată cu proiecțiile apariției unei noi ordini a realității simulate. Idealizarea tehno-vizionară a vieții virtuale ar pune bazele unui nou utopism în timpuri post-utopice, creditând narațiunea teleologică modernă a dezvoltării și progresului prin intermediul inovațiilor tehnologice. Câtă vreme progresul este considerat a fi un factor al expansiunii puterii raționalității în domeniul vizualului, noile tehnologii ale vizualului sunt valorizate în măsura în care furnizează cât mai multe resurse pentru aproprierea, manipularea și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o serie de teorii (tn+1) în abordarea descriptivă, analitică și evaluativă a practicilor artistice contemporane. Dacă unele dintre aceste teorii (printre care se află și cele estetice) își elaborează încă discursul în funcție de legitimări filosofice moderne (narativiste) și de programe teleologice (idealiste), uzând de un vocabular (metafizic) aflat în decalaj față de schimbările intelectuale de la sfârșitul secolului trecut (ce au configurat noi terminologii), alte teorii (printre care se află și cele politice asupra artei) au descoperit nișe informaționale rămase încă neexplorate (necriticate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a propriului interes egoist într-un mediu ostil, în care politica internațională reprezintă domeniul etern al violenței, al supraviețuirii și al necesităților strategice. La extrema cealaltă se află revoluționarismul, tradiție ai cărei înaintași sunt Dante și Kant, tradiție care postulează teleologic o societate internațională a omenirii, împiedicată de sistemul statal epifenomenal să se realizeze complet, a cărei dinamică patologică este contrară intereselor reale ale membrilor reali ai acestei societăți. Tradiția revoluționaristă a gândirii și a acțiunii se combină cu o perspectivă
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
explicație, și aduce un suflu eidetic în realitatea mecanismelor noetice, adică are menirea de a coborî transcendența suprastructurală la nivelul unei disponibilități permanente dedicate momentului prezent și faptului cotidian. Georg Henrik von Wright face distincție între "explicația cauzală" și cea "teleologică" ("explicațiile teleologice sunt îndreptate către viitor "acest lucru s-a întâmplat pentru ca acel lucru să apară"72), lăsând comprehensiunea să fie caracteristică doar ultimelor, într-un proces de fundamentare a științelor omului și ale acțiunilor sale (numite științe "hermeneutice"). Ele
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
aduce un suflu eidetic în realitatea mecanismelor noetice, adică are menirea de a coborî transcendența suprastructurală la nivelul unei disponibilități permanente dedicate momentului prezent și faptului cotidian. Georg Henrik von Wright face distincție între "explicația cauzală" și cea "teleologică" ("explicațiile teleologice sunt îndreptate către viitor "acest lucru s-a întâmplat pentru ca acel lucru să apară"72), lăsând comprehensiunea să fie caracteristică doar ultimelor, într-un proces de fundamentare a științelor omului și ale acțiunilor sale (numite științe "hermeneutice"). Ele se ocupă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
activă. Prin contrast, filosofia reflexivității oferă o soluție punctuală cotidiană pentru exigența universală a autonomiei (străină de condiționările ascetice care monopolizează statutul oricărei eliberări), găsind un sens suprastructural personalizat tuturor exercitărilor din câmpul actului. În orizontul spiritualității europene, această viziune teleologică mântuie o extinsă cauzalitate explicativă la nivelul conștiinței și aduce o perspectivă comprehensivă (de la conștiință la conștiință) care schimbă concepția unei necesități repetitive pe un sistem legitim al dominației faptului decizional. Conștiința de sine înseamnă libertate prin puterea universală a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
punctul de presiune cel mai important care a dus la schimbare. Eu cred că Româ nia s-a schimbat pentru că a ales la un moment dat să o ia spre Vest. Și cum s-a simțit acest lucru? Sună oarecum teleologic, dar aveți și experiență practică, din sistem. Cum s-a văzut această influență a Bruxelles-ului în minister, în relațiile cu alți colegi? — Aș începe din 2000, sau poate chiar mai de vreme. Cred că opțiunea aceasta de mers spre
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
ca întindere în timp și spațiu. Tendințele oferă suport unui diagnostic al schimbărilor, manifestându-se ca un "diagnostic teoretic grație căruia se dă un sens unui ansamblu de evoluții empirice și se descrie, prin indicatori relevanți, acest domeniu societal". Aspectul teleologic al inovației este clar subliniat ca răspuns la argumentele oferite de M. Fullan (1991) care considera că, deși inovațiile se bazează pe scopuri clare, mai pot exista și situații când bunele intenții pot asimila și practici ineficiente sau rutiniere. Considerată
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a fi conștientizată. Există, însă, câteva întrebări cărora merită să le oferim răspunsul: de ce este nevoie de obiective, cine poate stabili obiectivele unei organizații, ce obiective își poate propune o organizație și, mai ales, cum pot fi ele operaționalizate. Dimensiunea teleologică a unei organizații se justifică prin faptul că aceasta nu poate funcționa fără a-și concentra eforturile către îndeplinirea unor obiective clar delimitate ce descriu, în realitate, trebuințele organizaționale. Ele dau sens organizației, dar și oamenilor, muncii acestora, au capacitatea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
atât, se pare că tema schimbării s-a impus cu adevărat prin intermediul sociologiei. Merită reamintit în acest sens A. Comte care, prin "legea celor trei stări" oferă o posibilă imagine asupra evoluției umanității. În opinia acestuia, după ce au parcurs etapa teleologică, marcată de superstiții, oamenii au trecut la un stadiu superior, rațional, abstract. El propune chiar divizarea acestui domeniu pe două paliere: o sociologie statică și o sociologie dinamică, preocupată de progres și de transformarea societății. Nu putem să nu amintim
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
aspect nu a scăpat specialiștilor care au anticipat atât "pericolele" pe care le incumbă schimbarea, cât și direcțiile pe care se impune cu necesitate formarea individului. Este și motivul pentru care Liviu Antonesei (2002, p. 179) consideră că, din perspectivă teleologică, se pot delimita patru categorii majore de obiective ale educației pentru schimbare: 1. Sesizarea, perceperea și definirea schimbărilor. Acesta reprezintă primul nivel al procesului de schimbare, cel la care individul trebuie să aibă capacitatea de a percepe fenomenul schimbării, de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și ajunge la fundamentarea reflecției conștiente gândite. Aceasta pleacă de la neconștiența însăși a reflexiei, pentru ca în final să se raporteze la activitatea conștientă a gândirii. În persoana lui Leibniz s-au întâlnit deopotrivă reprezentatul științelor naturii cu cel al metafizicii teleologice, cenzurat de ideologia scolasticii. Acolo unde primul a ajuns să-l domine pe al doilea au rezultat progrese importante pentru viitoarea știință a psihologiei. Trebuie menționat în acest sens faptul că Leibniz, împreună cu Newton, au prelucrat calculul matematic diferențial și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
imprimă marca pe produsele sale. Proiectul științific modern însuși presupune că există în univers o ordine și că această ordine e inteligibilă, că omul se află așadar în corespondență cognitivă cu un obiect pe care nu l-a fabricat. Argumentul teleologic, referitor la un Arhitect divin care, doar el, poate proiecta ordinea complexă a universului, nu și-a pierdut puterea de persuasiune, ba, mai mult, nici verosimilitatea științifică. La baza structurilor noastre de gîndire par să se mențină, de neînlăturat, întrebarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
religioase. Argumentele teiste sunt la rândul lor variate și se întemeiază pe diferite tipuri de premise. Teiștii au încercat să construiască diferite argumente raționale în sprijinul existenței lui Dumnezeu. Dintre aceste argumente s-au remarcat, în special, cele ontologice, cosmologice, teleologice și morale. Lucrarea de față are în centru argumentul ontologic privind existența lui Dumnezeu. Acest argument se deosebește de celelalte argumente teiste prin faptul că este un argument a priori, celelalte fiind, în principal, a posteriori. Diferența dintre aceste două
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și nu o ființă oarecare 7. Argumentele teiste se remarcă prin caracterul lor rațional, și nu prin dovezi provenite din experiența religioasă (de factură mistică). Aceste argumente raționale au fost clasificate, în mod tradițional, în patru categorii fundamentale (ontologice, cosmologice, teleologice și morale), fiecare presupunând diferite variante. Împotriva acestor argumente au existat și există încă numeroase obiecții și critici. Norman Geisler identifică cinci obiecții împotriva argumentelor teiste pentru care oferă și câteva răspunsuri. În primul rând, dovezile sunt considerate neconvingătoare din
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]