42,265 matches
-
Ninge, domnule, drumuri înzăpezite, uitlaje înghețate, începutul unui an electoral... Și câte altele! De Mona Nicolici ne arde nouă ? Nici un pic de patimă, nici o promisiune, nici o încruntare, nici o acuzație... Nimic, fratre! Totul liniștit, totul normal - povestea vieții unei prezentatoare de televiziune, văzută roz și trăită gri de cele mai multe ori, cu încrâncenări, cu revolte, cu renunțări, cu reveniri, cu lupte aprige cu sine și cu alții, mai totul sub teroarea aparatului de filmat, totul sub privirea neîndurătoare a regizorului, a producătorului, a
Hibernală cu Mona Nicolici by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13201_a_14526]
-
Filip-Lucian Iorga Îmi place mai mult să scriu decât să vorbesc” Filip-Lucian Iorga: - Nu sunteți un obișnuit al ziarelor și televiziunilor. Vă displac interviurile ? Lucian Boia: - E adevărat că nu dau prea multe interviuri. Aceasta nu înseamnă că le-aș considera prea puțin importante. Sunt convins că au importanța lor și că o cultură fără o astfel de mișcare de idei
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
a lăsat impresia bestiei politice cu care identificăm îndeobște homo politicus pesediensis. Deși aduceau, fără excepție, cu vechii activiști de partid ai lui Ceaușescu, păreau mai degrabă niște „emanați” ai locurilor din care proveneau, decât extratereștrii prezenți la emisiunile de televiziune și pe pagina întâi a ziarelor. Am avut, astfel, explicația fulgerătoare a succesului lor politic constant: nu-ți dădeau senzația c-ar dori să strălucească ori să pară altceva decât le scria pe frunte. Erau, pur și simplu, entități ce
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
care caracterizează discursul literar și critic în postmodernitate, implicarea scriitorilor în viața politică, au fost intens dezbătute în anii din urmă în colocvii, simpozioane, au prilejuit intervenții polemice în presa culturală sau cotidiană ori în emisiuni de radio și de televiziune. Pozițiile lui Nicolae Manolescu sînt de fiecare dată foarte nuanțate (adesea în răspăr cu ideile oficial acreditate), argumentele aduse în sprijinul tezelor sale sunt temeinice și întreaga demonstrație capătă aerul unui didacticism superior de care trebuie să se țină seama
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
familiei, care se erijează în regizor al înmormîntării, filmează cu sîrg, în buza gropii, drept care, ca să prindă cît mai bine scena, capacul sicriului va fi așezat și ridicat de trei ori la rînd! (microcosmosul reproduce macrocosmosul: aceeași e relația dintre televiziune și evenimentele planetare) A doua zi Înainte de Înviere. Cuscrul diabolic îi ia pe tineri la mare; “vă urez la amîndoi un Christos a-nviat anticipat”, le spune bătrînilor rămași acasă. După ce și-a înmormîntat un fiu, Niki realizează, difuz, că își
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
mă refer și la perioada comunistă, aflată sub semnul articolului „Idealuri” și al versului „Rose-n echimoze”, de care observ că s-a cam uitat) ai fost exact opusul, nu înseamnă decât a-ți trage singur palme. Faptul că o televiziune îngenunchiată i-a transmis în direct discursul deșuchiat, țâșnit din adâncurile cămășii bicolore, s-ar putea să-i fie fatal: el a oferit proba indubitabilă, filmată și arhivată, c-a încălcat Legea 8/1996, privind dreptul de autor și drepturile
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
puterea actuală ar trebui să se teamă de bombele cu explozie întârziată pe care și le-au pus sub șezuturi. Dacă la bază avem o populație debusolată, care va vota orice i se va cere prin gurile de foc ale televiziunilor, de la mijloc în sus s-ar putea să ne pomenim cu o întreagă generație, plus cea tânără sătule de minciună, poltronerie și lipsa oricărui orizont. Nu de prosperitate e vorba aici, ci de supraviețuire. Nu toți tinerii vor dori să
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
liberalismul și social-democrația. Atitudinea PSD nu ne dă speranțe că intenționează cu adevărat să se metamorfozeze în partid care cultivă valorile europene, dimpotrivă. Liberalii par a fi într-o criză de identitate (de curând, un fruntaș al partidului vorbea la televiziunea națională de posibilitatea ca liberalii să devină creștin-democrați, ceea ce atestă criza de identitate). Creștin-Democrația încearcă azi să se formeze printr-o acțiune de structurare a unui partid modern, popular de factură europeană. În fața acestei tentative trebuie lăsate de-o parte
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
sau nu legătură directă cu subiectul discuției. Cu atît mai mult cu cît este probabil că o bună parte dintre telespectatori nu au citit versurile respective, iar acestea, repet, nu pot fi reproduse, în condiții legale, pe un post de televiziune. Cu alte cuvinte, de vreme ce, pe bună dreptate, unul dintre cei doi invitați, Pavel Șușară, făcea necesara distincție între literatura cu conotații erotice și pornografie, care, cum bine spunea domnia-sa, “nu ține de cultură, ci de subcultură, dacă nu cumva
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
unei femei de succes. Un C.V. beton (a lucrat ca funcționară a ONU în Bosnia, ulterior a absolvit New York University, a activat în cîteva importante firme de avocați din metropola americană pentru ca, revenită în țară, să modereze un talk-show de televiziune și să se implice cu rezultate spectaculoase în organizarea și conducerea unor ONG-uri) și un fizic pe care singură și-l asemuiește cu cel al actriței Rene Russo, iată o combinație predestinată parcă succesului într-o țară cu sisteme
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
în apele înghețate ale lacului Zürich? Filmul care caută un răspuns și la această chinuitoare întrebare se sfîrșește cu imaginea pontonului pe care Aglaja a făcut ultimii ei pași... Realizată de Ludwig Metzger, redactor, cineast documentarist la postul public de televiziune WDR din Köln, pelicula se intitulează, deloc întîmplător Hier Himmel - Aici cerul. În moștenirea literară lăsată de Aglaja există o secvență premonitorie, s-ar putea spune, pe care autoarea o citește și în film: un străin obișnuit să se plimbe
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
parte de aceeași rezonanță ca alte filme sau, mai corect ar fi: el a avut parte de la fel de multă sau de la fel de puțină rezonanță ca și celelalte filme de categoria lui. Audimax-ul, care din păcate contează mult în televiziune, a fost moderat... R. B.: V-a ajutat acest film să pătrundeți în universul interior al Aglajei, în lumea în care ea a trăit? L. M.: Da. În timpul turnării filmului am realizat și interviuri, dar nu le-am utilizat în
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
concepute după mintea unor oligofreni, cu văditul scop de a-i cretiniza și pe puținii cetățeni rămași imuni la atrocitățile morale pesediste. Vulgaritatea, superficialitatea crasă, exaltarea imbecilității, senzaționalismul de coteț, sexualitatea respingătoare sunt „ideile” promovate de absolut toate posturile de televiziune cu bătaie națională. Dacă-ndrăznești să le spui c-au coborât sub nivelul dughenelor de cartier, îți răspund acru: „Nu te pricepi! E un format împrumutat din Occident!” Chestia asta cu „formatul” s-o spuie lu’ mutu! Evident că și
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
bătaie națională. Dacă-ndrăznești să le spui c-au coborât sub nivelul dughenelor de cartier, îți răspund acru: „Nu te pricepi! E un format împrumutat din Occident!” Chestia asta cu „formatul” s-o spuie lu’ mutu! Evident că și la televiziunile occidentale se transmit multe tâmpenii. Dar nici una dintre ele nu va da în prime-time ororile care fac ravagii la noi. În România se preiau dinadins „formatele” dubioase, șușele sentimentaloide, imbecilitățile cu panaș, excentricitățile cu iz scabros. N-am prea observat
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
nu era fabulos. Convorbirile literare au debutat în 1867 cu 300 (trei sute) de exemplare și au ajuns, un deceniu mai tîrziu, la 800 (opt sute). Timpul la care scria Eminescu avea sub 1000 (una mie) de exemplare. Și chiar dacă nu existau televiziuni, opinia publică informată și care decidea de valoarea mesajelor culturale era incomparabil mai mică decît aceea care respira aerul epocii. Ideea unor tineri scriitori și critici de astăzi că ratingul face cultura e greștiă. Ratingul face pseudocultura. Fenomen contra căruia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
mai multă vreme în minte să urmăresc starea actuală a cîmpului lexical al noțiunilor de sărăcie / bogăție. Poate că acum e momentul cel mai potrivit (în tradiția cronicii de Crăciun sămănătoriste, menținută de episoadele caritabile de sezon ale serialelor de televiziune), chiar dacă în cele ce urmează subiectul va fi doar schițat. Limbajul jurnalistic, cel politic, registrul colocvial nu pot să evite o temă permanentă și - la noi - resimțită ca foarte acută. În principiu, ar merita văzut care sînt conotațiile afective și
Sărac, defavorizat, amărît... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13285_a_14610]
-
înțeleagă. Internetul există, e o realitate și cei mai mulți (mai ales cei din generația tînără, normal) îl preferă cărților. Dar asta nu înseamnă că Internetul ar putea înlocui cultura scrisă. Cred că e bine să ne amintim că și la apariția televiziunii multă lume a intrat în panică și a prezis că generațiile viitoare nu vor mai merge la teatru și la cinematograf, nu vor mai asculta radoiul etc. Și constatăm că s-au înșelat. Radioul e încă ascultat de multă lume
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
mai merge la teatru și la cinematograf, nu vor mai asculta radoiul etc. Și constatăm că s-au înșelat. Radioul e încă ascultat de multă lume, sălile de teatru sînt întotdeauna pline... Continuăm să mergem și la cinematograf, deși toate televiziunile difuzează într-una filme. Dar contează și ce fel de filme... Rareori vezi la televizor filmele care rulează în sălile de cinema. Televiziunile abundă în filme comerciale, nu spun nici o noutate. Tot astfel, pe Internet nu găsești, de regulă, același
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
de multă lume, sălile de teatru sînt întotdeauna pline... Continuăm să mergem și la cinematograf, deși toate televiziunile difuzează într-una filme. Dar contează și ce fel de filme... Rareori vezi la televizor filmele care rulează în sălile de cinema. Televiziunile abundă în filme comerciale, nu spun nici o noutate. Tot astfel, pe Internet nu găsești, de regulă, același tip de informații ca între coperțile unei cărți și viceversa. Dacă vrem ca tinerii să reînceapă să frecventeze bibliotecile, eu cred că ar
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
perioada Hong-Kong), cu mult sânge și nevroză turnate în capul spectatorilor-actori. Și tot ca în acele filme, victoria nu e decât numele de circumstanță al unui abator după o zi în care-au fost sacrificate mii de animale. Dacă amuțirea televiziunilor a fost o operație mai ales între ”gulerele albe” — prinși cu fofârlica financiară, patronii canalelor tv au bătut palma cu puterea pentru a-și salva gâtul —, dacă pentru anihilarea presei scrise s-a lovit în puterea de cumpărare a „gulerelor
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
le iasă din cap acestor indivizi că pot scrie ce vor ei”, e limpede că disperații din P.S.D. au atins nu doar zonele nemerniciei, ci și ale nebuniei. A cere, în numele unui partid aflat la guvernare, ca pe posturile de televiziune să nu mai apară „analiști, comentatori sau istorici” înseamnă a fi deraiat în ticăloșia cea mai înspăimântătoare. Nu știu dacă Ino Ardelean a fost bătut la comanda unor lideri (locali sau centrali) ai P.S.D.-ului. Dar știu că lătrături precum
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
din motive pomicole. 3. Ninge. Cade prima zăpadă și primii cerșetori înghețați de frig. Fulgii mari valsează grațios în ritmul unei muzici transmisă de Divinitate pe o frecvență PRO, aprobată și știută doar de CNA. 4. Pe majoritatea posturilor de televiziune, Doamna deputat Mona Muscă ține cursuri intensive de înțelepciune politică. - Păcat că nu și-a dat seama ce poate pe vremea CDR-ului, zice prietenul Haralampy, că azi ar fi Maria Estela Martinez de Perón ediție românească... În orice caz
Știri din vremea Ignatului... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13290_a_14615]
-
organizat operațiunea “Red Drawn”. În momentul scoaterii din așa-zisa ascunzătoare, Saddam părea înfometat și bătut. “Numele meu este Saddam Hussein. Sînt președintele Irakului și vreau să negociez” * Unul dintre scenariștii autohtoni este Ion Cristoiu. Invitat la la Realitatea TV, televiziunea al cărei director a fost în timpul războiului din Irak, analistul a declarat în direct și la o oră de vîrf că persoana capturată nu e Saddam Hussein, ci una dintre sosiile acestuia * Două dintre ziarele centrale cele mai importante, ADEVĂRUL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
Văcăroiu a făcut iresponsabilele datorii externe a căror scadență a venit în timpul următoarei guvernări (CDR-USD-UDMR). Pe lîngă aspectele sale politice, Jurnalul Monicăi Lovinescu are și o importantă funcție de aide-mémoire. Puțină lume își mai amintește astăzi că după o intervenție la televiziune legată de manifestația anti-FSN din 28 ianuarie 1990, familia lui Victor Rebengiuc a fost amenințată cu moartea și că Teatrul „Bulandra” a fost înconjurat de „oameni furioși” care doreau să-l linșeze (vezi p. 56), că în 1991 în țară
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
a lui Gabriel Liiceanu: “Începând din anul 200, scurtă vreme după alegeri, am avut senzația că celor din categoria mea - personajelor incomode, care au prostul obicei să spună destul de abrupt ce gîndesc - li s-au închis dintr-o dată ușile tuturor televiziunilor. Nu mă dau deloc în vînt după aparițiile în public, dar am constatat ce vă spun în raport cu ceea ce se petrecea înainte: până în 2000 trebuia, din cinci, șase invitații pe lună la o televiziune sau alta, să-mi triez aparițiile. Concluzia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]