1,167 matches
-
tipologie” distinge două modele epice coexistente: „modelul narativ obiectivat” și „modelul narativ experimental”, care, spre deosebire de literatura europeană și în raport cu proza antebelică românească, sunt embleme ale modernității. Primul tip e ilustrat de romanul tentat de totalitate, prin Rebreanu, etichetat ca „spirit teluric”, a cărui poetică ar rămâne cantonată în relația autobiografică (asupra „discusului epic” al lui Rebreanu criticul va reveni într-o monografie din 2001) și prin proza lui Cezar Petrescu, autor „fascinat de romanul cronică”. Hortensia Papadat-Bengescu s-ar afla la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
componistică formulează și emană numai fraze demne de subliniat, așa încât cititorul nu poate parcurge cartea decât sub formă de studiu, catalogând și fișând. Ideile cărților lui Codreanu sunt obligate să se desprindă din acel șăgalnic joc al ielelor, să devină telurice, din carne, oase și sânge și să se comporte ca niște eroine. Creatorul le mânuiește cu dezinvoltură, ele se aprind și ard, contaminează, chiar fac prozelitism și se păstrează vii nu doar pe parcursul lecturii, ci mult dincolo de aceasta. O carte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unei construcții geometrice a volumului Joc secund, considerat o "carte canonică": Acestea sunt pietrele de temelie ale poeticii cărții canonice: Din ceas, dedus..., Timbru, Grup și Înecatul, ultimele trei "detaliind" elemente figurative încifrate în prima: cântecul începător, grupul ca realitate telurică sau abstracțiune și înecarea, ca reducție/ exhaustie a teluricului și acvaticului." (p. 207) Pentru Barbu, poezia devine un fenomen supralingvistic întrucât el pariază pe vers, nu pe cuvânt. În cheie fenomenologică, In memoriam nu mai e un simplu joc aliterativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
carte canonică": Acestea sunt pietrele de temelie ale poeticii cărții canonice: Din ceas, dedus..., Timbru, Grup și Înecatul, ultimele trei "detaliind" elemente figurative încifrate în prima: cântecul începător, grupul ca realitate telurică sau abstracțiune și înecarea, ca reducție/ exhaustie a teluricului și acvaticului." (p. 207) Pentru Barbu, poezia devine un fenomen supralingvistic întrucât el pariază pe vers, nu pe cuvânt. În cheie fenomenologică, In memoriam nu mai e un simplu joc aliterativ, ci devine o reducție infralingvistică prin care Barbu aspiră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
viața cu scrieri fanatice și esaltate, spre a o sfârși în vreo casă de nebuni ori în drojdiele vițielor beției și ale desfrînărei; copii bătrâni ce pătează părul lor cel alb cu tot ce e mai degradat, mai obscen, mai teluric în această natură ce-i zic omenească. Să ne uităm deplin sub zdreanța de purpură ce o pun ei pre profunda lor mizerie și să vedem cum faptele concrete izbesc în față acele abstracțiuni statistice ce ei le prezintă lumei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Lasă că într-un stat liberal, care pretinde a nu voi alta decât egala îndreptățire a tuturor, măsure brute nu-și au defel locul; dar apoi chiar astfel ne-ar plăcea ca să nu prea facă nimeni apel la acea putere telurică și sângeroasă, căci asta ar însemna a uita că însuși în armată proporțiunea germanilor și maghiarilor față cu slavii și românii e cea de "2: 8". Austria încă n-a avut o răscoală militară, dar se prea poate ca timpul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
observați (custodele Georgescu abuza de acest verb, exhibându-l într-un veritabil tic, după socoteala Poetului) decorațiunile heraldice interesante de pe câmpul scutului, caracteristice sigiliului familiei nobiliare a Corvineștilor. Mai cu seamă, observați (iar...?) misterul, mistica simbolisticii numerelor patru, reprezenând pământescul, teluricul, profanul, omenescul; și cinci, reprezentând dezideratul transcendentului, al destinului, desăvârșirea, cerescul, orizontul, spiritualitatea și sacralitatea. Of, of, of și-un pantof! Apoi..., apoi ochii Avocatului îi fug iarăși acestuia, cruciș și curmeziș, stabilizându-se pe ecranul monitorului în funcțiune. Unde
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
șold și umăr lângă umăr, cu frunțile-aplecate, ca puii de mangustă, transfigurați de cea mai teribilă emoție. În față, ca la vreo sută de metri distanță, către gardul dărăpănat al Uzinelor "1 Mai", se propagă amețitor o linie de fractură telurică, ca un pleznet de bici, eliberând din străfunduri emanații sulfuroase, fumarole, trosnituri, pârâituri, huruituri și niște irizații stranii, halucinante, nebulos-roșietice. Spiritele focului! Se deschide riftul! Portalul! le strigă Îngerul, cu un glas bubuitor, pedepsitor. Acolo...! Uitați-vă! Acolo! Chiar acolo
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ar dovedi existența vieții inteligente pe planeta Marte (și dacă scopul real, deși nemărturisit, al turnului de la Wardenclyffe nu era tocmai acela de a transmite anumite semnale de răspuns...). Știm de asemenea că, Încă din 1899, Tesla descoperise undele staționare telurice, conducînd anumite experiențe care au contribuit la Înțelegerea propagării acestora și a legăturii lor cu rezonanța terestră. Mai mult, concepuse un sistem de explorare seismologică a pămîntului, bazată pe mici explozii subterane În serie, care, utilizat În combinație cu rezonanța
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
neglijată, deoarece inițiase cîndva acțiunea de Împletire a căciulițelor și fularelor pentru copiii denumiți generic „aurolaci“ și participase activ la plantarea de arbori pe marginea străzii. — Să știți de la mine! Chiar și În Atlantida se foloseau cristale care concentrau energia telurică și o transformau În electricitate. Așa s-au construit piramidele! Intervenția ei avu darul de a crea o nedorită tensiune În rîndul celorlalte membre ale Cercului. Doamna Tamara ridică din umeri, neîncrezătoare și vădit nemulțumită. — Mă rog, În măsura În care considerați necesar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Ghinionul ar fi fost ca Marlon să nu lucreze În tura de dimineață. În acest caz, Naggie ar fi participat, În prima parte a zilei, la Marea Spirală, ar fi inspirat energie aurie și ar fi expirat-o pe cea telurică, iar după-amiază ar fi revenit la magazin, Însă era de presupus că după amiază aglomerația din magazin ar fi Împiedicat-o să facă observațiile mai amănunțite pe care le plănuise. CÎnd ajunse la etaj, el tocmai stătea de vorbă cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Întîi În șir indian și fiecare să apese cu mîna dreaptă pe creștetul celui din fața sa, adică taman În punctul unde se afla chakras-ul coroană. În acest fel, energia gîndurilor fiecăruia interacționa În cristal cu energia cosmică și cu cea telurică, iar gîndurile respective se modulau și luau forme armonioase. PÎnă cînd toate acestea aveau să se Întîmple, de doctor se apropiară Nut și Feder, care-l căutau de mai multă vreme. — Hei, Tom, ce faci aici? — Omor timpul Înainte de a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Însă cu totul alta. Se crede că Însușirile miraculoase ale locului s-ar datora geologiei sale unice, care determină fluctuații periodice ale cîmpului magnetic terestru și slabe anomalii gravitaționale. În egală măsură, e posibil să fie vorba de niște radiații telurice care, așa cum a arătat Hartman, se ridică vertical din sol, ca niște ziduri invizibile, din doi În doi metri. Este un lucru stabilit că punctele de intersecție ale acestor raze, așa-zisele noduri Hartman, cunoscute de radiesteziști și sub numele
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
reflectă nu atât desfacerea, cât procesul în desfășurare al desprinderii creatului din increat. în antropologie. E Timbrul lui Ion Barbu din etapa ermetică (acea piatră în rugăciune ce se despoaie din humusul primordial, prin medierea latențelor orfice), sau chiar energetismul teluric din cea parnasiană (Lava, Banchizele, Copacul). Câteva exemple din volumul Din versurile lui Ladima sunt ilustrative: "Felie de noroi e ciclul meu, / Spre capătul carent răzbat cu greu /"29 sau "Dar iezerele unul lângă altul sute, / Când râd arhipelagurile lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
răzbat cu greu /"29 sau "Dar iezerele unul lângă altul sute, / Când râd arhipelagurile lumii mute / Gheyserii lungi lumina descompun / Ca munții de cristal și alaun //"30. La Camil Petrescu forța orfică se convertește într-o axis mundi, prin care teluricul și celestul se contopesc: "Azvârle orgile planetei jerbe grele / De imnuri spre spiralele de stele.../"31 Extinzând comparația, Lapona Enigel se înscrie în paradigma eroilor solari, ca și cuplul Fred d-na T., plenitudinea lor sufletească devenind manifestă mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lui Ladima e nelipsită, întocmai ca în tradiția medievală, unde cavalerii, travestiți în menestreli, își însoțeau stihurile cu acorduri de lăută. În aceeași idee a paralelismului dintre tradiția cathară și opera lui Camil Petrescu, să presupunem că existența elementelor acvatice, telurice și aeriene (lipsește, sau suntem în imposibilitatea de a semnala și elementul piric) e tot o tentativă a autorului de a reconstitui Primordialul. S-a observat că, în carlinga lui, Fred Vasilescu se simte ca după Potopul biblic, în căutarea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lucid, cu atât Cioran e locuit de straturi abisale. La fel și în privința adevărului: cu cât caută mai intens izbăvirea, cu atât mai mult, închis în lanțurile propriilor întrebări, e condamnat la neputință. Și adevărul, în căutarea căruia, înfrigurat, speriat, teluric, se află, este golit de miezul său ontologic. Eventual, îi sunt vizibile epifaniile, forme înșelătoare și tranzitorii. Oricum, într-un loc identifică adevărul cu ființa („Să cauți ființa cu vorbe! Ă Acesta e donchișotismul nostru, delirul aventurii noastre esențiale” Ă
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o voință premeditată de scandal, ci de o isterie irepresibilă, de o sete de autodistrugere îndreptată spre exterior” (II, 76). Da, probabil că aceasta este explicația cea mai profund-autentică a crizelor de furie de mai târziu, a momentelor de demonism teluric. Sunt și altele, firește, asupra cărora vom insista. Deocamdată, să vedem ce se întâmplă atunci când Cioran reușește să-și înfrângă acest viciu, blamat deseori, ridicat în slăvi, din perspectiva trăirismului, câteodată. „Nu ești nimic, dar poți fi ceva prin ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
timpurilor. Orașul Bârlad a fost devastat și distrus în repetate rânduri de hoardele năvălitoare ale tătarilor și turcilor, precum și a cazacilor și polonilor. Asupra lui s-au abătut mai multe incendii devastatoare, inundații cumplite și, nu în ultimul rând, zguduiri telurice de mare intensitate care nu o dată, l-au făcut una cu pământul. De fiecare dată însă, așezarea a renăscut din propria ei cenușă astfel că, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
de pe acum câteva aspecte ce îi vor caracteriza toate scrierile: aspirația spre sinteză și spre identificarea de afinități și filiații (în cazul de față, relații de continuitate cu lirica interbelică și familii de spirite - poeți ai realului, poeți ai „expresiei”, telurici sau uranici, ironici și alexandrini etc.), ca și înțelegerea criticii în simbioză fertilă cu istoria literară. Comentariul, de bun-simț, nu e lipsit de ezitări și de clișee didactice. Treptat, aceste scăderi își vor diminua ponderea, o dimensiune didactică persistând totuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
înfiriparea unei iubiri.” - nota Etei Boeriu din G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 3. 604 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 22. 165 deoarece Boccaccio scrie într-o nouă epocă, în care tot ceea ce reprezintă omenesc este strâns legat de natură, de teluric, de materialitate. Il Filocolo încearcă să imite marii clasici ai literaturii antice (intervenții divine neașteptate, metamorfoze), face trimiteri la realități istorice cunoscute, conține numeroase digresiuni care trădează o erudiție a autorului legată de mitologia străveche, reușește chiar să explice formarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
reperele de valoare și stabilitate ale spațiului rural, pentru formele naturale de viață și de simțire, pentru expresia directă, neaoșă, nesupusă interdicțiilor și normelor limbajului cult (Mărturie). După ce exaltă forța biologică, instinctul constructiv, simțul dreptății, comportamentul primitiv, de ființă ancenstrală, telurică, în Taica, fiul își clamează la rândul său dorința aprigă de a răspunde necesităților vitale (Mi-e foame, mi-e sete!). Spaima organică în fața intemperiilor care opresc rodirea pământului provoacă o viziune terifiantă a efectelor secetei, plasticizate într-un tablou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
mai cu atenție/ și m-au surprins/ ochii ei încercănați enorm/ și buzele palide de femeie/ și glasu-i moale ca o deschidere de petale -/ am întrebat-o: cine ești? tu ești?/ și mi-a răspuns: eu sunt!” Exasperat de amprenta telurică a condiției umane, într-o lume în care perfecțiunea și concretul senzorial se exclud reciproc, poetul închipuie ca refugiu împotriva angoasei existențiale un tărâm fabulos, Baaadul, locul „transcendenței desăvârșite a morții”, în care devenirea este abolită. În cetatea imaginată, poetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
cu ochiul liber, fiind observate în perioada de vară, încă din antichitate. În continuare voi prezenta criterii de clasificare ale planetelor: • după distanța de Soare: planete interioare (Mercur,Venus, Pământ, Marte); planete exterioare (Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto). * după compoziție: telurice: Mercur, Venus, Terra, Marte, Pluto fiind compuse în primul rând din rocă și metal; gazoase: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun în compoziția cărora intră hidrogen și heliu, având densități relativ mici. • după mărime: planete mici:Mercur, Venus, Terra, Marte, Pluto, cu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
fel de « urechi ă ale magnetosferei în care axa polilor magnetici străpunge magnetosfera. Particulele acestea alcătuiesc niște curenți circumplanetari inelari, niște curenți din protoni și electroni ce poartă numele de centuri Van Allen. Nu toate planetele au magnetosfere, dintre planetele telurice numai Mercur și Terra au câmpuri magnetice, Venus (cu toate că are dimensiunile Pământului) și Marte - cu viteză de rotație egală cu a planetei noastre, sunt lipsite de câmpuri magnetice proprii. Cât despre celelalte planete, numai despre Jupiter și Saturn se știe
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]