21,512 matches
-
a rosti cu voce tare acest lucru. Dar degeaba mă mai lamentam acuma. Trebuia să ne ridicăm și să plecăm mai departe. - Gata? am Întrebat-o. S-a ridicat fără să-mi răspundă. Cred că era foarte obosită, dar se temea să mi-o spună, de frică să n-o părăsesc, sau din dorința de a-mi fi alături În toată absurditatea aceasta. Ne continuarăm drumul, călăuziți de strălucirea mată a traverselor și a luminii crepusculare ce tivea depărtatul orizont nocturn
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
nevăzuți./ Ce inimi de piatră trebuie să aveți,/ borne kilometrice ale bucuriei mele/pe care numele meu stă/alături de numele voastre./ piatră pe piatră pun în sufletul meu/ Am în buzunar 29,99 arginți,/de sărutul meu să nu vă temeți." O nouă istorie a literaturii române? Citind nr. 7 al revistei VATRA, cu un sumar substanțial, devenim, vrând-nevrând, melancolici. Și aceasta pentru că în grupajul Keith Hitchins și istoria românilor, dedicat eminentului profesor american, este la un moment dat evocat un
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
definitive. O strigare de Iov, închisă într-un suspin, dă măsura unei lirici gonite, într-o sticlă, de la mal: "De ce să strig: cine-i acolo, cine?/ de ce să chem, cînd golul nu-mi răspunde,/ să gem, de ce? cînd nu mă tem de moarte, -/ să fug, duh zăbovit în zori, - dar unde? Cuvîntul care-i? vraja s-o dezleg/ nod gordian, obscur ca un descîntec/ păstrat în a mileniilor carte,/ iar paloșul, ce mîna mi-l ascunde,/ un fulger orb și rob
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
Până și de ei am fost deposedat. Mi-au fost luate viața și tinerețea, dar nu a fost de ajuns. Trebuia să fiu prădat și de rodul muncii mele. Când mica mea avere s-a evaporat, soacră-mea s-a temut că o voi pune în pericol pe cea a fiicei sale. Respectul pentru avuție a împins-o să aranjeze să fiu închis într-un turn, să fiu trimis la Bastilia, punându-și masca virtuții ca să ascundă dragostea scârbavnică pentru bani
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
spitalului. Prea multe amintiri mă năpădesc și mă chinuiesc. Totuși, am cumpărat carnetul în care scriu astăzi. Am treizeci și cinci de ani. Numele meu este Morvan Tonnerre. ș?ț Fără mine, bolnavii ar fi murit de mult de foame. Morarii se tem de mine. Sunt tot șchiop ca dracu și solid ca un hamal, dar am și învățat să fac bilanțul, să țin contabilitatea, să nu mă las furat. Nenorocirea altora este o sursă infinită de nerușinare și abuzuri. Nici celui mai
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
capabile a seduce verbul așa cum ne încredințează că a sedus cohorte de bărbați. Oare d-sa și-ar putea susține în prezent o ruptură totală cu mentalitatea comunistă? Sau aceasta, dată afară, protocolar, pe ușă, revine, fantomatică, pe fereastră? Mă tem că așa stau lucrurile. într-un duh defetist (postideologic), Nina Cassian ne recomandă "să ne dezbărăm de nesăbuita dorință de a vedea coincizînd mesajul operei cu comportarea în viață a autorului. Gogol a fost antisemit, Cehov - nu. Cărțile lor sînt
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
poate decide cu care să devină monogam. Mai are și probleme cu cariera, e drept: în primul film, renunțase la finanțe pentru cariera de scriitor, acum romanul e refuzat de edituri, iar el scrie pentru seriale de televiziune ("nu te teme de clișee", îl sfătuiesc producătorii), reviste și biografii de vedete, pendulînd între Londra și Paris, cu destinația finală a lungmetrajului, Sankt Petersburg. Problema este că filmul trage înspre dramă, dar fără avînt, lipsindu-i totodată vîna de comedie. Morala? Amorul
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
doar de Europa Continentală) atestă în continuare interes din partea românilor față de ideea europeană. Am putea chiar spune că estul Europei este conducătorul ideii europene. R. G.: Da, desigur, acest lucru are și explicații de ordin economic. În Europa de Vest, oamenii se tem că ar putea pierde din bunăstarea lor; în Est, oamenii văd oportunitățile care li se oferă. Eu am impresia că forțele politice proeuropene sunt tot cele mai puternice în continuare. A. R.: Da, desigur. Identificați apariția altor "ziduri" în Europa
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
celui de-al doilea război mondial. Extrem de nuanțată este, în acest sens, explicația pe care Radu Ciobotea o dă fascinației pe care a avut-o Cioran pentru ideile fasciste și chiar pentru persoana lui Hitler. Reportajul nu înseamnă însă numai teme cu miză istorică majoră. El este și senzaționalism, iar începuturile speciei stau sub semnul romanului foileton francez din secolul al XIX-lea. Existența underground, lumea interlopă, tenebroasele subterane ale orașului, cerșetorii, șuții, prostituatele, viața mahalalei, dar și traiul în înalta
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
de discurs, accentele profetic-apocaliptice constituie regula stilistică, iar logica formală rămâne o enigmă nesplicată. Dacă suntem într-adevăr buricul pământului și în munții noștri se întretaie, din negura veacurilor, axele planetei, cine ar îndrăzni să ne lovească fără a se teme de energiile cosmice care ne protejează? Și dacă am fost și suntem atât de sus, cum se explică multele secole de umilință a periferiei, marginalitatea care încă și azi ne macină și ne dă frisoane? De fapt, patriotul de serviciu
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
scrie negru pe alb: "micile șopârle care mie nu mi s-au părut niciodată altceva decât un fel de șotii școlărești, făcute cu frică pe la spatele profesorului scorțos". Consistent și inteligent mi s-a părut în schimb eseul Cine se teme de globalizare?, în care, într-un limbaj agreabil și cu explicații bine găsite și furnizate, lumea de mâine e prezentată în culori mai calde. E totuși cam puțin pentru un întreg volum de publicistică, dorit provocator și aparținând, nu-i
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
l-a dejucat într-un mod impredictibil precum cel al lui Virgil Ierunca reclamînd Uniunii Scriitorilor să excludă din rîndurile membrilor săi pe toți "colaboraționiștii declarați": Nu e adevărat că lipseau criteriile. Numai cine le relativizează pînă la absurd se teme de netemeinicia lor. Nu era nevoie să se ajungă la excesele din Franța, după eliberare. Dacă francezii au condamnat la moarte un scriitor important ca Robert Brasillach, la închisoare atîția alții - toți mari, ca Céline, Rebatet, Abellio etc. - dacă Drieu
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
Constantin Țoiu Scriind imprudent - anii trecuți - la rubrica mea, articolul săptămânal, despre Grecia campioană europeană de fotbal, înainte de a se juca propriu-zis finala, ca românul deștept și nu prea învățat cu marile victorii, și temându-mă că mai mult decât rezistența eroică din preliminarii a urmașilor lui Ulise, nu se putea - (insistând mai mult pe devotament) -, ratasem lovitura, eu, care de obicei le nimeresc... Lăsasem titlul, în doi peri... Dar n-a fost să fie
Pe moment by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10559_a_11884]
-
aburul îl ademeneau, mersul îi era ușor că o plutire spre înălțimile ceții. Apoi, aflat undeva, sus, pe pragul unei urcări auzii îndemnul rarefiat, a al unei fâlfâiri de aripă care-l îndemna să se lase în voia plutirii. Se temea la început, cum să plutească trupul lui care nu se desprinse niciodată de pământ, se temea că ar să cadă și să se zdrobească de singurul loc sigur pe care-l cunoștea. Îndemnul se multiplică în valurile de ceață, se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sus, pe pragul unei urcări auzii îndemnul rarefiat, a al unei fâlfâiri de aripă care-l îndemna să se lase în voia plutirii. Se temea la început, cum să plutească trupul lui care nu se desprinse niciodată de pământ, se temea că ar să cadă și să se zdrobească de singurul loc sigur pe care-l cunoștea. Îndemnul se multiplică în valurile de ceață, se simți aproape luate pe sus de voință vocilor și fără să simtă pași în aer după
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
reținută de vrafurile de crizanteme vineții (vor reveni, ca pușca, în ultima scenă, că nu degeaba sîntem la Cehov - n.m.), pe care o țigancă le descărca din portbagajul unei Dacii, gingașele înfrigurate devenind marfă informă trîntită pe asfalt. M-am temut că l-am pierdut definitiv, maldărul de crizanteme îmi bara drumul; mai bine, de fapt ce venisem să caut în dimineața verzelor și-a rădăcinoaselor murdare?" Obiectivul camerei care, forțat de miopie să se apropie, străpunge lucrurile pînă mai încolo
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
de ascuns ale invidiei sau geloziei. ("Prietenia plină de tandrețe dintre Haskil și Lipatti: admirație reciprocă, sfială în fața artei celuilalt, dorință de reciprocă susținere. Este sfiala și prietenia celor cu adevărat puternici, încărcați de talent, ce nu au a se teme că lipsa lor personală de talent va fi distrusă de lipsa de talent a vecinului" - scria tatăl meu într un eseu.) A nu fi cunoscut invidia și ranchiuna, a nu fi trebuit să le învingă, e cred mai mult un
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
și am preferea să nu-l știm. Iată deci unde ne-a adus drumul romanului: de la nerăbdarea copilărească de a afla ce face Dickens cu eroii lui (chiar și cu cei nefericiți) la frică. Trans-cititorul, ca să-l numim așa, se teme de deznodământ și e fericit în cazul când romanul rămâne fără final. În cazul lui Ishiguro, trăim istoria unor clone: nici măcar iubirea dintre ele nu ne domolește groaza. Anii trec, clonele mor la treizeci de ani, după ce li se prelevează
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
și Supraviețuirilor, și lui 69 - oricît de diferite sînt cele două scrieri - este o dimensiune mai accentuat metaficțională, a vocii care (se) vorbește. Ceea ce le diferențiază esențial - din punct de vedere pragmatic - este spunerea: Supraviețuirile sînt un preludiu care se teme de climax, 69 este un orgasm prelungit care se dispensează de preludiu. Fiecare vinde ce-i place. Dacă Radu Cosașu este un părinte al autoficțiunii românești, de unde clișeul autoficțiune = Ťautobiografie rușinoasăť în sensul în care o astfel de ficțiune cere
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
în propria mea casă. Pentru început, la moartea bunicilor ni s-a spus că avem o casă prea mare și a trebuit să acceptăm chiriași. Două camere au fost ocupate de persoane necunoscute, cu care nu puteam vorbi pentru că ne temeam de denunțuri. Am trăit deci realmente experiența, descrisă în carte, a conviețuirii cu străini care foloseau aceeași bucătărie, aceeași baie. în ceea ce privește atitudinea față de Biserică, aveam o prietenă, catolică, al cărei frate era student și se ducea duminica la biserică. A
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
drept vorbind, n-a fost vorba, în cazul meu, de o opțiune, ci mai degrabă de-o determinare interioară. Să ne mutăm, puțin, în altă parte. Dacă ați avea, astăzi, poziția din '90, în Ministerul Educației, ce-ați schimba? Mă tem că întrebarea deschide o cutie a Pandorei. Pentru a vă răspunde corect, fără eschive și generalități moarte, ar fi nevoie să vorbim mult și pe îndelete, nu să alocăm temei un punct printre altele într-un interviu, prin forța lucrurilor
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
complementare ori alternative. În orice caz, va trebui să se ajungă la o egalitate de tratament între sectorul public și privat al învățămîntului superior.) O problemă esențială, care ar merita ea singură să fie analizată pe larg - ceea ce, nu vă temeți, n-am intenția și nici putința de a face acum - e cea a formelor de vîrf ale pregătirii universitare: masteratul și doctoratul. Ele au făcut obiectul unor ordonanțe de urgență elaborate în pripă anul trecut, cu multe lacune și, după
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
aburul îl ademeneau, mersul îi era ușor că o plutire spre înălțimile ceții. Apoi, aflat undeva, sus, pe pragul unei urcări auzii îndemnul rarefiat, a al unei fâlfâiri de aripă care-l îndemna să se lase în voia plutirii. Se temea la început, cum să plutească trupul lui care nu se desprinse niciodată de pământ, se temea că ar să cadă și să se zdrobească de singurul loc sigur pe care-l cunoștea. Îndemnul se multiplică în valurile de ceață, se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sus, pe pragul unei urcări auzii îndemnul rarefiat, a al unei fâlfâiri de aripă care-l îndemna să se lase în voia plutirii. Se temea la început, cum să plutească trupul lui care nu se desprinse niciodată de pământ, se temea că ar să cadă și să se zdrobească de singurul loc sigur pe care-l cunoștea. Îndemnul se multiplică în valurile de ceață, se simți aproape luate pe sus de voință vocilor și fără să simtă pași în aer după
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ne smerim. Nu te întrista mai mult decât trebuie, ci cu mare smerenie aruncă-te înaintea Domnului și învinuiește-te. De îndată alungă orice gând rău care îți vine și nădăjduiesc că harul lui Dumnezeu te va ușura. Nu te teme; nu vei pătimi nici un rău. Alungă lașitatea; fii curajos. Totul va trece, iar acest război îți va lăsa în urma lui mult bine, iar Dumnezeu îți va da mult har. Dar să nu te descurajezi că numai așa pierdem lupta<footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]