942 matches
-
este necesară prezența unei concordanțe. Nivelul motivațional optim operează atât în sensul stimulării activității de învățare, cât și în sensul reducerii tensiunii energetice, în direcția moderării sau scăderii tonusului ei, variind în funcție de particularitățile fiecărui elev (tipul de sistem nervos, echilibrul temperamental și emotiv, de capacitățile cognitive), de nivelurile de autoreglare a pulsiunilor anticipative ori al nivelurilor de aspirații, de tipul sarcinilor de învățare și de alți factori. Sub acest nivel, creșterea stimulării produce un efect de întărire, în timp ce peste
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
cele două coroane ale tărâmului invizibil susțin o a treia că pe o diadema fragilă a maiestuozității sale terestre; iar cheile ce deschid porțile celeilalte lumi deschid, în același timp, si seifurile lumii acesteia 31. Împotriva insistentei generale asupra "intelectualismului temperamental" al filosofului, (trăsătură care, propune Ana Cutler, nu trebuie luată neapărat că un semn de "completă ariditate" în fața esteticului 32), avem o dovadă directă și de neobiectat a capacității sale de a aprecia calitatea literară a unei scrieri, de a
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
abordez fenomenul violenței dintrun alt punct de vedere, mai apropiat de natura umană și anume din punct de vedere biologic, psihologic și sociologic, altfel spus prin prisma instinctelor individuale și sociale, și În egală măsură prin prisma structurii psihice și temperamentale a individului, structură care guvernează comportamentul uman. Conotația instinctuală a violenței Este un lucru bine demonstrat astăzi că existența biologică a ființei umane, ca de altfel a oricărei ființe viețuitoare, este coordonată de instincte, care se definesc ca acele forme
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
putea spune că din punct de vedere biologic la originea violenței stau; nesatisfacerea instinctelor individuale sau sociale și/sau devierea instinctelor de la destinația lor, ambele generând astfel starea conflictuală și În egală măsură conflictul care pot degenera În violență. Conotația temperamentală a violenței Dincolo de fundamentul instinctual al conflictului generator de violență, trebuie făcută remarca că și modul de percepție a conflictului sau stării conflictuale este diferit de la individ la individ, Întrucât poartă amprenta temperamentului persoanei În cauză, ca o particularitate individuală
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o particularitate individuală, ce ține de percepția și reacția propriului sistem nervos la stimulii ambientali (vezi stressul și alimentația). Simplificând lucrurile putem spune că fiecare individ va avea un tip particular de răspuns după cum aparține unuia din cele 4 tipuri temperamentale clasice; melancolic, flegmatic, coleric și sangvin. Facem precizarea că ne-am oprit la această clasificare a tipologiei Întrucât este mai ușor de Înțeles, este mai aproape de realitate și mai ales ocolește maniera stufoasă și amalgamată de abordare a comportamentului uman
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
prin repetiție devin acte involuntare (cum ar fi; limbajul, scrisul, diversele deprinderi și Îndemânări), tot așa utilizând aceeași modalitate se poate obține un act involuntar cunoscut În psihofiziologie ca voință inhibitorie. De fapt voința inhibitorie se opune pornirilor instinctuale sau temperamentale de a rezolva prin violență o stare conflictuală sau un conflict. Este prin urmare un act voluntar care acționează mai ales asupra actelor conștiente, dar care, prin repetiție, poate modela chiar pornirile instinctuale și temperamentale Înnăscute ale individului. Se poate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
se opune pornirilor instinctuale sau temperamentale de a rezolva prin violență o stare conflictuală sau un conflict. Este prin urmare un act voluntar care acționează mai ales asupra actelor conștiente, dar care, prin repetiție, poate modela chiar pornirile instinctuale și temperamentale Înnăscute ale individului. Se poate opune astfel instinctelor Împiedicând transformarea lor În vicii cum ar fi; consumul de alcool sau drogurica o deturnare a instinctului de nutriție, cupiditatea sau lăcomia ca o deturnare a instinctului de proprietate, trufia și orgoliul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
toate aceste evoluții uneori nefaste, familia, școala și biserica, rămân cele trei structuri fundamentale (adevărate temple spirituale) În formarea prin educație a personalității umane, pentru că numai educația poate forma și dezvolta voința inhibitorie, ca act voluntar Împotriva pornirilor instinctuale și temperamentale pe care ființa umană le posedă ca un dat natural. În concluzie: diminuarea violenței ca țintă și eradicarea ei ca fenomen social, nu se poate face decât prin dezvoltarea voinței inhibitorii, act voluntar care la rândul său nu se poate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de o conștiință „modernistă” a formei: dovadă frecventele tentative imnice și incantatorii, de poet „inspirat” și „spontan”, dar și de meșteșugar (neo)baroc și manierist, fascinat de spectacolul metamorfozelor verbale, cu gust pentru performanțele de ingeniozitate combinatorie. Despre „vocația (sa) temperamentală” s-a spus, cu exactitate, că „și-a găsit expresia convenabilă în ornamentația excesivă, în acea erupție imagistică ce transpune o nesiguranță funciară, o gamă frenetică a echivalențelor, precum o ciornă încărcată de monstruoase corecturi”, - și că: „Aproximarea este genul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de genul „bun eșuând în... rău”, când se bazează, a priori și mult prea încrezători, pe avantaje ale vârstelor adulte, implicate plenar, dar, uneori, insidios și bivalent în comunicarea educațională specifică, cum ar fi cele de mai jos. O amprentă temperamentală foarte bine definitătc "O amprentă temperamentală foarte bine definită" În comparație cu tinerii și mai ales cu copii, ale căror temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
când se bazează, a priori și mult prea încrezători, pe avantaje ale vârstelor adulte, implicate plenar, dar, uneori, insidios și bivalent în comunicarea educațională specifică, cum ar fi cele de mai jos. O amprentă temperamentală foarte bine definitătc "O amprentă temperamentală foarte bine definită" În comparație cu tinerii și mai ales cu copii, ale căror temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și mai ales cu copii, ale căror temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic/melancolic/flegmatic”, la adulți tipologiile temperamentale se complică semnificativ. Într-adevăr, față de temperamentele infantile și chiar juvenile, nu atât de clar structurate și ferm constituite, parțial flexibile și versatile (favorizând adaptarea), temperamentele adulte, mult mai sofisticate, dar și mult mai bine definite, mai stabile și mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și versatile (favorizând adaptarea), temperamentele adulte, mult mai sofisticate, dar și mult mai bine definite, mai stabile și mai rezistente, devin, în consecință, mult mai predictibile (dar mai slab operațional-abordabile, din perspectiva individului în cauză). Predictibilitatea în sine a mărcii temperamentale personale constituie, în principiu, un avantaj pentru cei care interrelaționează cu persoana respectivă, ei fiind cei ce pot flexibiliza relaționarea/comunicarea cu intenții optimizatoare. Când însă diversitatea temperamentală la purtător a adulților este prea mare, nemaiîncadrându-se în tipologiile tradiționale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
slab operațional-abordabile, din perspectiva individului în cauză). Predictibilitatea în sine a mărcii temperamentale personale constituie, în principiu, un avantaj pentru cei care interrelaționează cu persoana respectivă, ei fiind cei ce pot flexibiliza relaționarea/comunicarea cu intenții optimizatoare. Când însă diversitatea temperamentală la purtător a adulților este prea mare, nemaiîncadrându-se în tipologiile tradiționale, identificarea corectă a „firii” individului respectiv (care, la vârsta adultă, impregnează puternic întreaga conduită) devine ea însăși problematică, putând compromite chiar avantajele speratei predicții. Din fericire, psihologia socială
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care, la vârsta adultă, impregnează puternic întreaga conduită) devine ea însăși problematică, putând compromite chiar avantajele speratei predicții. Din fericire, psihologia socială a favorizat, între timp, soluții, multiplicând și nuanțând semnificativ, aproape cât era necesar (în urma unei cercetări științifice), tipologiile temperamentale umane clasice, distingând, de la pregnant la sensibil, între mult mai multe decât cele două/patru tipuri tradiționale, largi, eterogene și eteroclite. O astfel de clasificare temperamentală, structurată pe nouă tipuri distinctive, au propus, de exemplu, Altman și Cheswick (1987), tipologia
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
soluții, multiplicând și nuanțând semnificativ, aproape cât era necesar (în urma unei cercetări științifice), tipologiile temperamentale umane clasice, distingând, de la pregnant la sensibil, între mult mai multe decât cele două/patru tipuri tradiționale, largi, eterogene și eteroclite. O astfel de clasificare temperamentală, structurată pe nouă tipuri distinctive, au propus, de exemplu, Altman și Cheswick (1987), tipologia lor fiind cu atât mai interesantă cu cât s-a realizat și o conexiune biunivocă inspirată cu „lumea animală, fiecare astfel de „zoo-tip” (succint, dar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să-l pună în încurcătură pe lider. Abordare: fiți precaut și principial în relațiile cu el și transferați, pe cât posibil, intervențiile lui tendențioase asupra grupului aparținător. Pentru formatorul de adulți devine astfel folositor să identifice cu maximum de acuratețe tipul temperamental prevalent al fiecărui cursant adult (dat fiind faptul că, în realitate, nu există astfel de tipuri „pure”, ci doar mixaje în diferite proporții), făcând totodată uz și de abordarea cea mai adecvată pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mult exagerată, informația de bază se diluează periculos; - la o redundanță cvasiabsentă, informația rămâne neprotejată. În ambele cazuri se precarizează la recepție, până la autoanihilare chiar. Suntem obișnuiți să conectăm gradul de redundanță al unei persoane mai ales cu amprenta ei temperamentală (vezi prima chestiune abordată în prezentul material), dar manifestarea redundantă în comunicarea curentă depinde, în realitate, de mulți alți parametri, cum ar fi resursele comunicaționale personale (repertoriul de semne, cum s-a văzut deja, forța comunicantă, cum se va vedea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de genul „bun eșuând în... rău”, când se bazează, a priori și mult prea încrezători, pe avantaje ale vârstelor adulte, implicate plenar, dar, uneori, insidios și bivalent în comunicarea educațională specifică, cum ar fi cele de mai jos. O amprentă temperamentală foarte bine definitătc "O amprentă temperamentală foarte bine definită" În comparație cu tinerii și mai ales cu copii, ale căror temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
când se bazează, a priori și mult prea încrezători, pe avantaje ale vârstelor adulte, implicate plenar, dar, uneori, insidios și bivalent în comunicarea educațională specifică, cum ar fi cele de mai jos. O amprentă temperamentală foarte bine definitătc "O amprentă temperamentală foarte bine definită" În comparație cu tinerii și mai ales cu copii, ale căror temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și mai ales cu copii, ale căror temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic/melancolic/flegmatic”, la adulți tipologiile temperamentale se complică semnificativ. Într-adevăr, față de temperamentele infantile și chiar juvenile, nu atât de clar structurate și ferm constituite, parțial flexibile și versatile (favorizând adaptarea), temperamentele adulte, mult mai sofisticate, dar și mult mai bine definite, mai stabile și mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și versatile (favorizând adaptarea), temperamentele adulte, mult mai sofisticate, dar și mult mai bine definite, mai stabile și mai rezistente, devin, în consecință, mult mai predictibile (dar mai slab operațional-abordabile, din perspectiva individului în cauză). Predictibilitatea în sine a mărcii temperamentale personale constituie, în principiu, un avantaj pentru cei care interrelaționează cu persoana respectivă, ei fiind cei ce pot flexibiliza relaționarea/comunicarea cu intenții optimizatoare. Când însă diversitatea temperamentală la purtător a adulților este prea mare, nemaiîncadrându-se în tipologiile tradiționale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
slab operațional-abordabile, din perspectiva individului în cauză). Predictibilitatea în sine a mărcii temperamentale personale constituie, în principiu, un avantaj pentru cei care interrelaționează cu persoana respectivă, ei fiind cei ce pot flexibiliza relaționarea/comunicarea cu intenții optimizatoare. Când însă diversitatea temperamentală la purtător a adulților este prea mare, nemaiîncadrându-se în tipologiile tradiționale, identificarea corectă a „firii” individului respectiv (care, la vârsta adultă, impregnează puternic întreaga conduită) devine ea însăși problematică, putând compromite chiar avantajele speratei predicții. Din fericire, psihologia socială
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care, la vârsta adultă, impregnează puternic întreaga conduită) devine ea însăși problematică, putând compromite chiar avantajele speratei predicții. Din fericire, psihologia socială a favorizat, între timp, soluții, multiplicând și nuanțând semnificativ, aproape cât era necesar (în urma unei cercetări științifice), tipologiile temperamentale umane clasice, distingând, de la pregnant la sensibil, între mult mai multe decât cele două/patru tipuri tradiționale, largi, eterogene și eteroclite. O astfel de clasificare temperamentală, structurată pe nouă tipuri distinctive, au propus, de exemplu, Altman și Cheswick (1987), tipologia
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
soluții, multiplicând și nuanțând semnificativ, aproape cât era necesar (în urma unei cercetări științifice), tipologiile temperamentale umane clasice, distingând, de la pregnant la sensibil, între mult mai multe decât cele două/patru tipuri tradiționale, largi, eterogene și eteroclite. O astfel de clasificare temperamentală, structurată pe nouă tipuri distinctive, au propus, de exemplu, Altman și Cheswick (1987), tipologia lor fiind cu atât mai interesantă cu cât s-a realizat și o conexiune biunivocă inspirată cu „lumea animală, fiecare astfel de „zoo-tip” (succint, dar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]