672 matches
-
Valorile tensionale mari constituie un factor major de deces, iar utilizarea medicației antihipertensive reduce foarte mult riscul de deces. Administrarea medicamentelor antihipertensive pentru tratamentul hipertensiunii arteriale poate determina și apariția de efecte nedorite datorate interacțiunilor, de tip farmacocinetic sau farmacodinamic, cu alte
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Cătălina Elena Lupuşoru, Cristina Mihaela Ghiciuc () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1081]
-
pot apărea sincopele și chiar colapsul. În condițiile trecerii de la clinola ortostatism, apare o tendință de acumulare a sângelui în partea declivă a corpului, determinând instalarea hipotensiunii de ortostatism. La început, timp de câteva secunde, se constată o ușoară scădere tensională, care apoi este controlată datorită unui reflex presor. Sincopele ortostatice funcționale apar frecvent la persoanele cu hipotonie musculară, ca urmare a unui clinostatism prelungit sau în condiții de ortostatism îndelungat. Și în aceste situații se poate instala o tulburare a
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cu seamă în cazul copiilor vitregi. Dacă în prima variantă a teoriei conflictualiste, conflictul este structural și se poate rezolva doar prin schimbarea sistemului social, în cea de-a doua, asistența socială, terapia și autoterapia pot surmonta sau ameliora situațiile tensionale (vezi capitolele 9 și 10). d) Inspirate din teoria conflictualistă sau dezvoltând în paralel critici la compoziția de roluri și reguli ale familiei tradiționale, perspectivele feministe asupra familiei subliniază gravele inechități în defavoarea soțiilor și a mamelor și acuză din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în sens foarte general, cu atât mai mult se poate stabili un model explicativ (și eventual terapeutic) pentru cuplurile conjugale. Totuși, doar cu titlu cu totul ipotetic, am putea spune că reușita familiei este asigurată, statistic vorbind, prin absența factorilor tensionali ce formează sindromul incapacității de conviețuire normală, la care s-ar mai adăuga: deplină înțelegere erotico-sexuală, un anumit confort material și social și o anume consensualitate cultural-axiologică (valori fundamentale comune, nu neapărat „gusturi” specifice identice). Contează bineînțeles și condițiile premaritale
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
doi, variabile ce țin de interiorul familiei, și mai puțin de exterior. Deși aflate în conexiune, problemele cu care se confruntă familia - dintre care în țările mai puțin dezvoltate, lipsa banilor - nu trebuie confundate cu motivele grave de neînțelegere. Potențialul tensional este prezent în orice cuplu și familie. Înțelepciunea celor care vor să păstreze mariajul este de a evita ca tensiunile să se manifeste la cote maxime și să se transforme în conflicte sau, dacă acest lucru s-a întâmplat totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu mai vor să-i întâlnească, să le vorbească etc.). La rândul ei, respectiva blocare (emotional cutoff) duce la o fuziune în noul mariaj, deci accentuează lipsa de diferențiere. Deficitul de individualitate este, în același timp, o sursă de efecte tensionale în familie, inclusiv prin mecanismul triunghiulării perverse (vezi 9.3.5.); - scopul terapiei este clar: diferențierea, mai ales diferențierea individului, desprinderea lui de legăturile emoționale patologice cu familia de origine. Problemele pacienților vor fi redefinite ca probleme multigeneraționale, iar ei
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bine la petrecere, dar soția mea a întârziat”, „Iar a venit târziu acasă, e un iresponsabil”. Notarea minuțioasă a actelor specifice de comportament sau gândire (automată) implicate în comunicare și în derularea concretă a vieții conjugale ajută la eradicarea elementelor tensionale și la conștientizarea celor pozitive și, prin urmare, la cultivarea lor. Psihologul american M.K. Goldstein a constatat că o metodă simplă ca aceea de a consemna faptele făcute de soț (soție) ce produc bucurie și de a le evalua pe
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unul din aceștia să se deregleze pentru ca tensiunea să crească și să se instaleze boala hipertensivă (HTA). Hipertensiunea poate apare la orice vârstă, dar frecvența maximă de manifestare este între 30-40 ani. Inițial, boala are o comportare labilă și creșterile tensionale se modifică pe un fond normotensiv, apoi urmează un stadiu oscilant, ce durează câțiva ani, atunci valorile tensionale sunt în permanență ridicate, dar greu de influențat terapeutic. Apar modificări vasculo-viscerale hipertensiunea fixă ce trădează și accentuarea proceselor grave de degenerare
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
poate apare la orice vârstă, dar frecvența maximă de manifestare este între 30-40 ani. Inițial, boala are o comportare labilă și creșterile tensionale se modifică pe un fond normotensiv, apoi urmează un stadiu oscilant, ce durează câțiva ani, atunci valorile tensionale sunt în permanență ridicate, dar greu de influențat terapeutic. Apar modificări vasculo-viscerale hipertensiunea fixă ce trădează și accentuarea proceselor grave de degenerare aterogenă. La început, bolnavul acuză tulburări discrete ca: irascibilitate, astenie intelectuală, insomnii, transpirații nocturne, vertij, cefalee occipitală, senzație
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
să recurgă la antrenarea elevilor în conceperea, realizarea activității, • să utilizeze efecte, opinii și ale altor factori antrenați în cooperare, • să analizeze coeficientul de încredere ce i se acordă și noile așteptări, • să echilibreze rolurile de conducere, cu evitarea stărilor tensionale, • să cunoască, să utilizeze autoritatea liderilor grupurilor ș.a. Concepută astfel, autoritatea desigur nu se va identifica cu forme negative, care camuflează neputința pedagogică (coerciția, amenințarea, constrângerea, limitarea libertății, autoritarismul, abuzul de putere, autoritatea irațională prin intimidare și teamă) sau nu
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să dovedească că progresează în maturizare și în afirmarea independenței, • să se detașeze de spiritul comun, • să manifeste spirit critic-constructiv, • să dovedească atitudine deschisă mereu spre noi abordări ș.a. Educația morală clasică, prin metodologia ei specifică previne și rezolvă stările tensionale, până la un anumit nivel, dacă educatorul ar aplica-o la timp, corect, eficient, însă el fiind de o anumită specialitate încă este adeptul mentalității dominării expertului asupra educatorului, iar acum al managerului clasic asupra liderului. Atunci, în sens managerial efectiv
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
clasica educație morală, actualizată, extinsă, pentru o intervenție și influențare mai eficientă și prin activitățile specifice de leadership. Iar ineficiența metodologică rezultă, în primul rând, din necunoașterea și nerespectarea unor principii, norme, ajungându-se la erori, efecte contrarii, acutizarea stării tensionale. Îndepărtarea lor ar constitui tocmai soluții, în primul rând, de prevenire când educatorul: • adoptă o soluție concepută propriu fără antrenarea educaților, • favorizează subiectiv pe unii, • lasă pe alții să rezolve, • lasă ca timpul să-și spună cuvântul, • creează precedente sau
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ireversibilă a timpului: "De altfel, patosul candorii devine la Ana Blandiana o condiție a poeticului"120, iar sinceritatea se menține ca "o atitudine stilistică, soluție necesară a unei sensibilități amenințate de autocontemplare, retorica intimă a poetei constituindu-se ca suport tensional al discursului"121. Despre această profundă spiritualizare a discursului poetic, mai cu seamă în ultimele volume, Alex Ștefănescu precizează următoarele, trasând direcții către personalitatea însăși a poetei: "Poeta este una dintre ființele cele mai autentic spiritualizate, din câte evoluează azi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
română postbelică, p. 272 92Luiza Bratu, op. cit., p. 64. 93***, Literatura română contemporană, p. 622. 94Luiza Bratu, op. cit., p. 70. 95Ibidem, p. 70. 96"Soluție necesară a unei sensibilități amenințate de autocontemplare, retorica intimă a poetei se constituie ca suport tensional al discursului, desfășurat în spațiul ipotetic al unei aventuri nu lipsite de riscuri". ***, Literatura română contemporană, p. 623. 97"care amintește de ataraxia mioritică a ultimelor cicluri blagiene". ***, Literatura română contemporană, p. 622. 98***, Literatura română contemporană, p. 623. 99Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
energie în deplinătatea cuvântului. Marginea unei rame este lineară, desigur, dar centrii de energie pot lua orice formă. Fiecare dintre limitele care determină îngrădirea se compune, în termenii noștri, dintr-o combinație de extensii centrice și excentrice. Sunt generate câmpuri tensionale care se ating prin învecinare externă și internă, iar aceste câmpuri se diminuează ca putere odată cu creșterea distanței. Laolaltă marginile creează, prin inducție, un centru în miezul îngrădirii, care devine focar de energie de sine stătător și organizează spațiul din
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
tip de societate. Intenția unei astfel de poezii intens ideologizate este de a reține mutațiile care au loc la nivelul conștiinței sociale, tinzând spre configurarea unei noi umanități. În general însă emoția este săracă, fiind în mod obișnuit consecința raportului tensional individ societate. Poezia este sensibilă la dinamica evoluției conștiinței, ea înregistrează modul în care se produce structurarea conștiinței colective, consolidarea fenomenelor de comuniune. Procesul este ilustrat prin consemnarea aspectelor sociale în spatele cărora se ascund aceste mecanisme: trecerea la formele de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
om inunda de muguri,/ ne vom preface-n iarbă pe câmpie". "Grădina-n formă de vis" se constituie într-un ciclu de sonete nu toate scrise fără har. Uneori, dincolo de-o anume ordine, sub liniile convenționale, bănuim o stare tensională, o foame de viață, care încearcă să se concretizeze printr-o senzualizare a ierburilor, pomilor, a florilor, a universului din jur: "Mari imnuri dorm adormiții maci,/ când clipa s-a oprit pe gând și doare/ trupul tău câmpie aromitoare și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
autentic problematica vieții. Ea este obligată să se confrunte cu situații Închise, cărora, În absența aparentă a libertății și a oricăror mijloace de a lupta, este obligată să le facă față, să găsească o soluție la impas. Adesea, apar situații tensionale sau chiar conflicte deschise, prin care persoana respectivă Încearcă să răstoarne sau să Îndepărteze limitele care-i sunt impuse. În alte situații, va adopta conduite de refugiu (alcool, toxicomanii, situații de dependență socială, prostituție etcă. Fiecare tip de persoană-limită este
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
meu, Eu am datorii morale și sufletești față de celălalt, la fel ca și acesta față de mine. Apare astfel un sentiment de siguranță, care anulează singurătatea. În comuniunea prin iubire, relația dintre un Eu și un Tu nu mai are caracter tensional, conflictual, de dominare reciprocă, ci de iubire, de Încredere, ajutor și ocrotire reciprocă. Existența ta devine garanția existenței mele, pentru că prin iubirea care ne apropie și ne unește noi ne susținem și ne completăm reciproc. Aceasta nu Înseamnă Însă dependența
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
schimbările produse asupra persoanei, prin asimilarea lor de către aceasta. Notăm astfel următoarele situații: aă Întâlnirea cu situații pozitive, situații deschise de viață, cu caracter stimulant pentru individ; bă contactul cu situații negative, de tipul situațiilor Închise de viață, contrariante, conflictuale, tensionale, generatoare de traume psihice pentru individ. Evenimentele vieții trăite sunt asimilate de către individ indiferent de voința sa. Ele lasă Întotdeauna urme adânci În viața persoanei. Efectul lor de schimbare a individului poate fi pozitiv, de progres, sau negativ, de regresiune
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Psihanalizei, și semnificația conflictelor morale din punctul de vedere al Psihologiei Morale. Redăm comparativ mai jos aceste aspecte. Tratat de psihologie morală Psihanaliză Psihologia Morală Complexe Conflicte morale Au origine exterioară. Reprezintă pulsiuni refulate, nesatisfăcute. Sunt contrarii principiului plăcerii Încarcă tensional viața psihică. Încalcă libera circulație a energiei psihice. Generează nevroze. Nevoia de catharsis. Au origine interioară. Reprezintă eșecuri, vinovății. Sunt contrarii responsabilității și datoriei morale. Încarcă conștiința morală. Încalcă normele morale. Generează suferință morală, nefericire, chin, remușcare. Nevoia de reparație
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vieții, În plan ideal. Prin natura sa contradictorie, persoana umană tinde continuu să depășească limitele pe care i le impune viața și să o facă conform cu aspirațiile sale. Această tendință face ca adesea, Între individ și viață, să apară situații tensionale, conflicte sau chiar obstacole care nu pot fi depășite. În fața acestora, de multe ori persoana eșuează, sfârșind prin a fi Învinsă. În alte situații Însă, reflectând asupra circumstanțelor, individul va construi strategii care, prin flexibilitatea lor, pot să-i permită
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de frustrație și conflict sunt legate, în cadrul sistemului psihologic al lui Lewin, de conceptul de „trebuință”, care reprezintă elementul dinamizator al persoanei. Apărută într-o anumită „zonă” a sistemului psihologic al persoanei, trebuința tulbură echilibrul zonei respective, prin creșterea nivelului tensional în acel punct (determină, astfel, „locomoția” individului, ca mijloc de restabilire a echilibrului tulburat prin nașterea trebuinței). „Locomoția”, în conceptul lui K. Lewin, este în funcție de vectorul realizat, putând fi adecvată în situații normale, dar și subtitutivă, imaginativă, aberantă sau inadecvată
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fiind de egalizare și echilibru, tensiunea apărută la un moment dat, într-un anumit punct, ca urmare a nașterii unei trebuințe, tinde - precizează K. Lewin - să se „scurgă”, în funcție de „fluiditatea mediilor” din zona maximei amplitudini spre regiuni învecinate, cu nivel tensional scăzut. Atât scurgerea tensională, cât și realizarea echilibrului de fluiditate depind de gradul permeabilității barierelor dintre diferite „regiuni”: o insuficientă permeabilitate a acestora, determină menținerea unor puncte și zone de tensiune crescută, pe când o reducere a permeabilității „cercului” care separă
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
echilibru, tensiunea apărută la un moment dat, într-un anumit punct, ca urmare a nașterii unei trebuințe, tinde - precizează K. Lewin - să se „scurgă”, în funcție de „fluiditatea mediilor” din zona maximei amplitudini spre regiuni învecinate, cu nivel tensional scăzut. Atât scurgerea tensională, cât și realizarea echilibrului de fluiditate depind de gradul permeabilității barierelor dintre diferite „regiuni”: o insuficientă permeabilitate a acestora, determină menținerea unor puncte și zone de tensiune crescută, pe când o reducere a permeabilității „cercului” care separă persoana de mediul său
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]