4,773 matches
-
Numai că în bătălia ideologică contemporană, scopul adversarilor e să aibă dreptate, chiar în ciuda adevărului. Dar cine procedează așa abdică de la postulatul civilizației, care îți cere să cauți adevărul în condiții de libertate, de unde și concluzia trasă de Johnson: „Un teoretician care nu se poate identifica cu teoria lui Popper este necivilizat.“ (p. 203) Ca remediu la descompunerea Occidentului, Johnson propune un decalog menit a combate dislocarea valorică: 1) Există valori morale absolute: binele și răul, dreptatea și nedreptatea. „Nu este
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
Nicolae Scurtu Opera și biografia eseistului și esteticianului Gheorghe Achiței (n. 14 februarie 1931, Bodești- Precista, județul Neamț ) suscită, tot mai accentuat, interesul generațiilor tinere de cercetători, teoreticieni și istorici ai artei care, la o lectură atentă a cărților 1 și contribuțiilor sale, surprind actualitatea și modernitatea demersurilor exegetice întreprinse de acesta timp de o jumătate de secol. Elaborarea și susținerea unui strălucit doctorat în estetică la Universitatea
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
Voncu Virgil Nemoianu - Opere. I. Critică literară, cultură și societate, reflecții, publicistică. 1. Structuralismul. Calmul valorilor, București, Editura Spandugino, 2013, 354 pag. Virgil Nemoianu este un cărturar care nu mai are de mult nevoie de nici o prezentare. Critic literar și teoretician, filosof al culturii și gânditor politic de anvergură, profesorul Nemoianu este, dintre marii intelectuali români din Diaspora, cel mai bine conectat la circuitele culturii române de azi. Prezențele publicistice, participările la târguri de carte, festivaluri și conferințe, dar și traducerile
Un eveniment: ediția de autor Virgil Nemoianu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3533_a_4858]
-
cinci („mirabilă echitate!” exclamă, când o constată, Daniel Cristea-Enache), acestor două echipe, așadar, le sunt alăturați Silviu Lupescu, „marele Editor care i-a sprijinit” și pe unii și pe alții, și Carmen Mușat care, de asemenea, i-a sprijinit, ca teoretician și critic literar, ca director de publicație culturală. Am amintit de Mărturia unei generații și de alte vechi cărți pe care, în spirit, Literatura de azi le continuă. Mai mult decât ele aceasta a lui Daniel Cristea- Enache aduce în
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
ale căror structuri pot fi regăsite în multe ramuri ale fondului indoeuropean. Încă din secolul al X-lea arabii recunoșteau (Ibn al-Nadim, în Fihrist ) că perșii ar fi fost primii care au născocit basmul. Iar în Europa, romanticii germani și teoreticienii secolului trecut atribuie persanilor „patentul” fantasticului, indienilor - pe-al basmelor animaliere, iar arabilor - pe-al celor realiste. Surprinzătoarele basme din Pamir, pe care le putem citi acum în excelenta traducere a iranistului Viorel Bageacu, unul dintre profesorii care au făcut
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
Gamoneda. Într-adevăr, poetul mizează pe sugestie și simbol, pe polisemie și ambiguitate, pentru a crea imagini poetice fragmentare și dezordonate, a căror percepere se realizează pe cale emoțională și nu rațională. Procedeul ilustrează iraționalitatea specifică poeziei moderne care, după cum arată teoreticianul și poetul spaniol Carlos Bousoño în cartea sa El irracionalismo poético. El símbolo (1979), recurge la simboluri produse printr-un lanț de asocieri iraționale pentru a produce emoție în absența înțelegerii și a explicației raționale. Antonio Gamoneda ignoră convenția și
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
Este motivul pentru care vizionarismul modernist al lui Ion Mureșan se va regăsi în fiecare tablou al generației, lărgind semnificativ nu numai suprafața de expunere, ci și conceptul de postmodernism românesc. Indiferent de formula sub care-l integrează, criticii și teoreticienii generației ’80 îl vor introduce pe Ion Mureșan în tabloul și în constructul lor. Astfel, Radu G. Țeposu, în Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă (1993), îl include la secțiunea Criza interiorității. Patosul sarcastic și ironic, deschizînd capitolul
Tînărul Mureșan (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3509_a_4834]
-
sale explorări literare și intelectuale, cărora le-au servit drept solide fundamente: textul, scriitura, „trupul și litera”, altele cîteva. Avea - în genere - o evidentă sistematică a gîndirii, modelată de o serie de referințe culturale la care revenea mereu, alese dintre teoreticienii, nu dintre practicienii literaturii, dintre eseiști și filozofi, totuși dintre cei interesați de limbajele artistice, deci cu deschidere spre „interregnul” concret-abstract, în care de la detaliile obiectuale și de viață cotidiană pornesc rapid speculații generalizatoare și - invers - ideile se „corporalizează” atrăgător
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
și filozofi, totuși dintre cei interesați de limbajele artistice, deci cu deschidere spre „interregnul” concret-abstract, în care de la detaliile obiectuale și de viață cotidiană pornesc rapid speculații generalizatoare și - invers - ideile se „corporalizează” atrăgător, seducător. Rămăsese fascinat din junețe de teoreticienii francezi ai textului, ca și de predecesorii lor, formaliștii ruși, dintre care-i menționa mai ales pe Tomașevski, Tînianov și în primul rînd pe Șklovski (la noi e citat mai ales Propp și se mai fac referiri la marele „părinte
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
acestora. Palierul personal are, la rândul său, două mari sub-paliere. Cel conceptual personal, unde se pot detecta concepțiile proprii despre moarte ale omului I.P., cu toate că acest om este permanent însoțit de umbra sa de specialist în domeniul literaturii și de teoretician (oricât de filolog) al morții; respectiv cel personal experiențial, când autorul Irina Petraș nu se ferește să împărtășească cititorilor fragmente din experiența sa de muritor și de persoană care trăiește alături de alți muritori, semnificative fiind, în această privință, relatările despre
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
autor care și-a probat deja aplecarea spre problematici metacritice în Practici ale interpretării de text (1999), e că evită aceste două tipuri de retorică la modă, abordând frontal chestiuni arzătoare privind rolul disciplinelor umaniste în societatea de azi. Ba teoreticianul român reușește să și identifice, nealunecând decât rareori în utopism, câteva soluții de reintegrare a discursului literar într-un circuit social mai larg, fără a-i pune între paranteze specificitatea și - mai ales - fără a plânge permanent pe ruinele dispariției
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
consecință a conștientizării rolului interpretării în societate e înțelegerea naturii convenționale a normelor celor mai stricte. Foarte interesante sunt, în acest sens, glosele lui Pânzaru despre lectura dogmelor religioase și despre interpretabilitatea legilor. Orice caz juridic, remarcă pe bună dreptate teoreticianul, operează, înaintea soluționării, cu o serie de „lecturi” menite să stabilească domeniul de aplicabilitate al legii, justețea încadrării faptului singular sub incidența ei, rezolvarea eventualelor contradicții survenite din încercarea de abstractizare a empiricului etc. Ceea ce înseamnă că, în fiecare aspect
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
al opțiunilor majore principiile interpretării. Ea nu se poate limita la a repeta vechi interpretări, a continua tradiții, a relua refrenele de altădată”. Nu-i mai puțin adevărat că aerul ușor utopic al ultimelor afirmații e de pus nu pe seama teoreticianului profesionist, capabil de a așeza cap la cap/la rece argumente, ci și a profesorului de științe umaniste (cu viziune de strateg), care, convins de scăderea rolului literatului în societate, încearcă să-i confecționeze subtil o nouă meserie, de relevanță
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
deopotrivă un dezechilibru. Mai întîi o decomprimare ce se manifestă prin duritatea unor negații de-a valma, fie în perspectiva radicală a demontării unor „iluzii” ale literaturii române, fie în planul unei subiectivități înverșunate de tipul prin care bunăoară un teoretician al „ideilor literare” nu ezita a se răfui cu toți cei ce i se părea că i-ar sta în cale. Curios, reprezentanților unor atari atitudini le stă adesea în gît Istoria lui G. Călinescu, de la care s-ar trage
Observații de bun-simț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3831_a_5156]
-
--- La Muzeul Luvru a fost vernisată la începutul lui aprilie o expoziție de artă germană. Goethe și Madame de Staël se numără printre teoreticienii romantismului din pictura romantică germană reprezentată în expoziție de Kaspar David Friedrich, Paul Klee, Philipp Otto Runge, Otto Dix și alții. Muzeul va găzdui în paralel, cu începere din 10 aprilie, cinci concerte aparținând unor mari compozitori germani, între care
Kultur! () [Corola-journal/Journalistic/3751_a_5076]
-
despre refuzul lui Țepeneag de a-l întâlni la Heidelberg. Simțind totuși nevoia să adauge imediat un reticent „dar nu vreau să lămurim problema” și mărturisind că este dificil să faci destăinuiri atunci când nu cunoști ce fel de audiență ai. Teoreticianul onirismului literar nu a ocolit nici el savuroasa zonă anecdotică. Intervențiile sale au invitat, în mare parte, la pătrunderea în culisele grupului oniric, „un pic descreierat”. Totodată, Dumitru Țepeneag a aruncat publicului numeroase cârlige privind legătura sa cu lumea politică
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
unei culturi vaste,al unei capacități de sinteză surprinză toare și a unui subtil simț al teoretizării, dublate de o memorie devenită proverbială și un talent remarcabil, Ovidiu Cotruș se înscrie în rândul celor mai ingenioși și profunzi critici și teoreticieni ai literaturii române din a doua jumătate a veacului trecut. Precocitatea intelectuală a devenit productivă - Ovidiu Cotruș citea, la vârsta adolescenței, Critica rațiunii pure. Toate semnele indicau direcția unui destin ce se va împlini. N-a fost să fie în
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
și Isoldafiind un creator cult, nu un posedat mefistofelic, măcinat de stihii oculte. Creația și filosofia. Ce definește posteritatea lui Wagner e că lumea muzicală îi venerează opera și îi respinge viziunea filosofică. Cu alte cuvinte, creatorul e admirat și teoreticianul e repudiat, ideea wagneriană a „operei de artă totale“ (Gesamtkunstwerk), în care cuvîntul, sunetul, gestul și imaginea să se topească în apoteoza unei arte scenice al cărei precedent nu poate fi găsit decît la greci, ideea i se pare lui
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
lui Laurent: „Romanul cu teză este acela în care morcovii sunt gata copți de la început. Înainte de primul rând al romanelor lor, Bourget sau Sartre, după o deliberare temeinică, demonstrează cum anume ascensiunea prea rapidă a burgheziei conduce la catastrofă. Pentru teoreticienii romanului cu teză, adică angajat, un roman este reductibil la ceea ce enunță. Este, cu alte cuvinte, rezumabil. Se știe că o capodoperă nu poate fi rezumată.” Laurent face parte din categoria criticilor răi, tot mai slab reprezentată de la o vreme
Jacques Laurent cel rău () [Corola-journal/Journalistic/3408_a_4733]
-
de acces, care are meritul de a fi, pe de-o parte, mai consecventă, iar pe de alta, mai tolerantă. Fără a mai detalia etapele demonstrației, să notăm doar că răspunsul lui se prevalează de conceptul de „comunități interpretative”. Definindul, teoreticianul american ia în calcul o nuanță deseori trecută cu vederea: aceea că formularea unei interpretări cu grad măcar mediu de complexitate este aproape întotdeauna urmarea unui imperativ: acela de a te pronunța public (de obicei în scris) despre un text
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
și pe cochetăria unei vieți de subtilă comunicare mondenă, homosexualul fiind un satir scăpătat, căruia predispozițiile feminine i-au neutralizat efectul testosteronului. În loc de gladiatori cucerind masele dăm peste efebi ascultînd Bach și citind Gide, în loc de aristocrați răsturnînd sisteme metafizice întîlnim teoreticieni ai Portretului lui Dorian Gray. Tot ce este exces viril în sens de forță impunătoare îi repugnă homosexualului cu aceeași intensitate cu care îi displace o înjurătură spusă pe șleau. Umori simandicoase dornice de preocupări subțiri, aceștia sunt protagoniștii Castelelor
Warme Brüder by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3183_a_4508]
-
când o publicație de prestigiu, „Revista Fundațiilor Regale”, îi publică studiul Procesul de creație al baladei populare românești , în care se află in nuce ideile și cărțile etnologului Ovidiu Bârlea. Ca etnolog, Ovidiu Bârlea are preocupări multiple - autor de antologii, teoretician al folclorului, culegător de folclor, prefațator al unor ediții din marii folcloriști. Fiecare din aceste ipostaze este ilustrată cu lucrări reprezentative: Antologia poeziei populare epice și Mică enciclopedie a poveștilor românești. „Antologia este un model de culegere și editare științifică
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
al acestora” (Iordan Datcu). În 1974 publică Istoria folcloristicii românești, „operă de pionierat, nelipsită de lacune și erori de informare...o carte de referință pentru toate lucrările ce vor urma”, (Iordan Datcu); o lucrare de „rang european” (Ion Taloș). Ca teoretician al folclorului (Poetica folclorică, 1979) se manifestă mai pregnant originalitatea viziunii sale asupra folclorului, aprofundată într-o mare sinteză, Folclorul românesc (vol. I-II, 1981-1983), exprimându-și dezacordul față de personalități considerate sacrosancte, precum G. Călinescu, al cărui studiu, Estetica basmului
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
întîlnim în cărțile psihologilor și ale criticilor literari o documentație istorico-religioasă mai mult decît insuficientă, de-a dreptul greșită: cărțile din care își culeg informațiile sunt, cel mai adesea, opera unor amatori lipsiți de orice simț critic sau a unor teoreticieni izolați.“ (p. 24) Dacă elocvența miturilor, departe de a fi narativă, e cu precădere simbolică, atunci malițiozitatea cu care Eliade îi pune pe umaniști în categoria diletanților își are temeiul ei. Dar dacă miturile mai trezesc în memorie sensuri cu
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
Nicolae Scurtu Recent a apărut o carte 1 privitoare la biobibliografia istoricului literar, comparatistului, teoreticianului literar și eseistului Adrian Marino (1921-2005), care însumează 3070 de poziții bibliografice și care deschide noi căi de cercetare a operei și biografiei acestui însemnat cărturar. Elaborată de un colectiv de cercetători și bibliotecari, temeinic pregătiți și cunoscători ai fenomenului
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]