732 matches
-
anul 1932, din cauza dotării tehnice primitive, a randamentului scăzut și a concurenței altor saline ardelene. Salina Turda s-a redeschis în anul 1992 (în scop turistic si curativ) și este vizitabilă tot timpul anului. Se pot vedea fostele mine Iosif, Terezia si Rudolf. Demne de văzut sunt și utilajele medievale bine conservate din mină (unice in Europa), cum ar fi fierăria, crivacul și moara de sare. De asemenea, Altarul (cioplit în peretele de sare) și Scara Bogaților (o scară lucrată filigranat
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
de euro investiți. Salina Turda deține în prezent săli de tratament, un amfiteatru, săli de sport, dar și o „roată panoramică”, de unde se pot admira stalactitele din sare. Între 2012 - 2014 a fost executat un tunel de legătură între mina Terezia și mina Iosif, în lungime de 50 m, în scopul includerii în circuitul turistic și a minei Iosif, nedeschisă până acum accesului public. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
și eroism personal. La 18 octombrie 2013, i-a acordat și el post-mortem Dianei Budisavljević o distincție a Bisericii Ortodoxe Sârbe - ordinul Împărățeasa Milica. Străzi din Belgrad, Kozarska Dubica și Gradiška poartă numele Dianei Budisavljević. Locul nașterii ei de pe Maria Terezia din Innsbruck este denumit "Casa Obexer".
Diana Budisavljević () [Corola-website/Science/335868_a_337197]
-
1745 vrăjitoarele Rekettye Pila și Varga Anna din comuna Csaszló, au fost interogate și supuse la chinuri groaznice, condamnate la moarte și arse pe rug în oraș. Procesele vrăjitoarelor pe teritoriul Transilvaniei au fost interzise în 1768 de împărăteasa Maria Terezia. Biserica catolică își justifica intervențiile împotriva unor persoane socotite vrăjitoare, printr-un pasaj din Vechiul Testament (Cartea lui Moise) care spunea: Nu lăsa să trăiască vrăjitoarea sau femeia ghicitoare". Sfântul Scaun timp de sașe secole a emis circa 100 Bule Papale
Vrăjitoare () [Corola-website/Science/304882_a_306211]
-
emise monede din aur cu această denumire, în diferite monetarii, precum sunt cele de la Lucca (1572), de la Genova (1718), din Romă și din Bologna. Au fost emiși și în Toscana de către Carol Emanuel al III-lea al Sardiniei, de către Maria Terezia a Austriei pentru Lombardia. Moneda a fost folosită și de Cavalerii de Malta, precum și de alte state creștine din "Mediterana Orientala". Aceasta moneda a fost introdusă și în Imperiul Otoman, pe la 1478.
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
a avut loc la “Hofoper” (azi “Semperoper”) din Dresda, în ziua de 26 ianuarie 1911, sub baghetă dirijorului Ernst von Schuch. Acțiunea se desfășoară în cercurile aristocratice din Viena, în jurul anului 1740, în primii ani de guvernare a împărătesei Maria Terezia a Austriei. Durată operei: cca 220 minute. Opera începe în dormitorul Mareșalului von Werdenberg, unde prințesa de 32 de ani a petrecut o noapte de pasiune alături de tânărul conte de 17 ani Octavian Rofrano. Prințesa știe că acesta va căuta
Cavalerul rozelor () [Corola-website/Science/316692_a_318021]
-
aparținut biologiei. Astfel a catalogat toate plantele în „grădina olandeză” a împăratului și împărătesei după sistemul Linné. Cu acest prilej a făcut cunoștință cu coregentul [[Francisc I al Sfântului Imperiu Roman|Francisc I]] (în țările austriece împărăteasă a fost [[Maria Terezia a Austriei|Maria Terezia]], dar Francisc a fost împăratul Sfântului Imperiu Roman) care a fost entuziasmat de hărnicia și talentul lui. De acea, domnitorul l-a ales șef unei mari expediții austriece în [[Indiile Occidentale]]. Înainte de a părăsi continentul pe
Nikolaus Joseph von Jacquin () [Corola-website/Science/337404_a_338733]
-
catalogat toate plantele în „grădina olandeză” a împăratului și împărătesei după sistemul Linné. Cu acest prilej a făcut cunoștință cu coregentul [[Francisc I al Sfântului Imperiu Roman|Francisc I]] (în țările austriece împărăteasă a fost [[Maria Terezia a Austriei|Maria Terezia]], dar Francisc a fost împăratul Sfântului Imperiu Roman) care a fost entuziasmat de hărnicia și talentul lui. De acea, domnitorul l-a ales șef unei mari expediții austriece în [[Indiile Occidentale]]. Înainte de a părăsi continentul pe 7 ianuarie 1755 din
Nikolaus Joseph von Jacquin () [Corola-website/Science/337404_a_338733]
-
cea de la Viena și în special cea de la [[Palatul Schönbrunn|Schönbrunn]]. [[Fișier:Gedenktafel Jacquin.jpg|thumb|225px|Pietre funerare pentru baronul Nikolaus von Jacquin, azi în grădina botanică din Viena]] Pe 9 iunie 1763, Jacquin a fost numit de către Maria Terezia consilier imperial montan și pentru afaceri monetare ("Münzrat") precum profesor de industrie minieră practică și chimie în Schemnitz. Apoi, în 1768, împărăteasa l-a numit profesor de botanică și chimie la [[Universitatea din Viena]], un post care a fost legat
Nikolaus Joseph von Jacquin () [Corola-website/Science/337404_a_338733]
-
în chimie a delegat-o fiului său Joseph Franz în 1797, predând de atunci încolo numai botanica. În anul 1809 a devenit rectorul universității. În anul 1764, savantul a fost înnobilat pentru productivitatea și excepționalitatea muncii sale de împărăteasa Maria Terezia cu titlul austriac Edler von” iar în anul 1806, cavalerul a fost ridicat la rangul de baron austriac (Freiherr) prin cea mai înaltă rezoluție a împăratului [[Francisc I al Austriei]] la Viena. Titlul de baron era doar valabil pentru el
Nikolaus Joseph von Jacquin () [Corola-website/Science/337404_a_338733]
-
Guvernului Transilvaniei nu au primit nici un răspuns. Persecuțiile au continuat, provocând întinderea răscoalei. În 1760 țăranii răsculați au atacat Blajul, centrul persecuțiilor anti-ortodoxe, silindu-l pe episcopul Petru Pavel Aron să se refugieze la Sibiu. Pe 20 octombrie 1760 Maria Terezia deja anunțase că va forma o comisie care să cerceteze plângerile românilor și că va elibera pe cei arestați pentru credință. În 14-18 februarie se organizează, sub conducerea ieromonahului sârb Sofronie Kirlovic, Sinodul de la Alba Iulia. Hotărârile în 19 puncte
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
Sinodul de la Alba Iulia. Hotărârile în 19 puncte au fost înaintate autorităților. Ele cuprindeau atât soluții pentru încetarea tulburărilor cât și măsuri de organizare a Bisericii Ortodoxe și de întărire a moralității și credinței. Cel trimis pentru cercetare de către Maria Terezia a fost generalul Nicolae Adolf de Buccow, care a fost numit comandant al tuturor forțelor armate din Transilvania, sporite cu acest prilej cu noi unități de cavalerie și infanterie. Odată cu el a fost adus și un episcop ortodox sârb, spre
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
număr care se întâlnește și în 1773. Tendințe de reglementare a numărului lor s-au manifestat încă de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Astfel, o hotărâre a guvernului ardelean din 29 martie 1699 întărită cu un decret al împărătesei Maria Terezia din 9 septembrie 1743, prevedea ca la 90 de familii de credincioși să existe un preot. O altă reglementare în această problemă s-a făcut în 20 decembrie 1757. Deoarece prin aceasta se urmărea scutirea preoților de unele daturi(taxe
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
Ardeal: Episcopul Petru Pavel Aron (1751-1764) a reușit să obțină și el de la Curtea din Viena pentru preoții uniți sesii în suprafață de circa 5 jugăre (9 „gălete”) și fânețe de patru care de fân. Printr-un decret al Mariei Terezia din 15 iunie 1759, porțiile canonice ale preoților au crescut la 20 gălete și 15 care de fân. Starea precară a preoților s-a menținut și pe timpul graniței militare. Se confimă acest lucru prin raportul lui Johann Cristani von Rall
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
Kövess a rămas în post dar decorarea sa cu Ordinul Coroanei de Fier de clasa I a suferit o anumită întârziere până la data de 7 martie 1914. După ce a fost numit feldmareșal în 1917, a fost decorat cu Ordinul Maria Terezia în grad de Comandor. A murit la Viena, la vârsta de 70 ani, în urma unui accident vascular cerebral. articol despre feldmareșalii austro-ungari, având drept surse: două articole ale lui Nikolaus von Preradovich în „Deutsche Soldatenjahrbuch” 1998 și 1999, articolul „Der
Hermann Kövess von Kövessháza () [Corola-website/Science/320585_a_321914]
-
Teresa a celor Două Sicilii. A fost numită după o soră mai mare care a murit la scurt timp după naștere. Maria Carolina a aparținut Casei de Habsburg-Lorena. Maria Carolina a fost, de asemenea, de două ori strănepoată a Mariei Terezia a Austriei și de două ori nepoată a Mariei Antoinette, fiind nepoată pe linie paternă a lui Leopold al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman (fiul Mariei Tereza și fratele Mariei Antoaneta) și nepoată pe linie maternă a Maria
Maria Carolina de Austria (1801-1832) () [Corola-website/Science/336420_a_337749]
-
a fost o poetă română. Este fiica arhitectului austriac Karl von Kugler, stabilit la Iași și devenit cetățean român cu numele Carol Cugler, și a Matildei (născută Hefner). Tatăl său, provenit dintr-o familie înnobilată la 1744, de împărăteasa Maria Terezia a Austriei, a venit la Iași, unde a devenit, în 1844, arhitect șef al Iașilor. În 1888, Ilie Kogălniceanu, tatăl lui Mihail Kogălniceanu, l-a angajat spre a-i renova casa, a o preface și aduce în forma în care
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]
-
în văzduhul de cuiburi // Liniștită și rece // N-o văzură și n-o auziră // Asemeni unei săgeți zbura capul / Nemuritoarei / închizând în urmă peștera / ce se va numi zi // ca o durere / ca un fluture cu aripile întinse / ca două terezii / ale ace¬luiași cântar al durerii / ca o pereche de scorpioni încleștați // - S-a făcut întuneric / - își murmurară Ele / una alteia - / jurământul tău a ajuns în inima mea // O cange dublă / ne poartă prin univers / traversându-ne trupurile / sau poate
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
Leopold I, Mare Duce de Toscana din 1765. A fost numită după Prințul Clemens Wenceslaus de Saxonia, unchiul mamei sale și fratele Mariei Amalia de Saxonia, bunica maternă a Mariei Clementina. Tatăl ei era al doilea fiu al împărătesei Maria Terezia a Austriei iar mama era fiica regelui Carol al III-lea al Spaniei. Maria Clementina a fost al zecelea copil al părinților ei din cei șaisprezece. A crescut în Marele Ducat de Toscana până în 1790, când, după decesul fratelui tatălui
Arhiducesa Maria Clementina a Austriei () [Corola-website/Science/321278_a_322607]
-
1697 în mod simbolic titlul de duce de Lorena, iar din 1697 și 1729 a intrat efectiv în posesia ducatului său. Fiul lui Leopold cel Bun a fost Francisc Ștefan de Lorena, ultimul duce al Lorenei (1729-1737), soț al Mariei Terezia, ales în 1745 împărat al Sfântului Imperiu Roman. Ducele s-a distins mai întâi în Bătălia de la Saint Gotthard în 1664. El a fost sub serviciul lui Montecuccoli, Imperial Generalissimo la momentul respectiv. Când a fost flancat de inamic, Charles
Carol al V-lea de Lorena () [Corola-website/Science/299024_a_300353]
-
registrului de stare civilă deschis atunci, în localitate trăiau 117 familii. Anul 1763 este important din două motive. Preotul "Ferenc Csergő" raportează existența unei școli elementare, pomenind totodată că în sat trăiau 834 de suflete. Tot în 1763 împărăteasa Maria Terezia dispune înființarea în Ținutul Secuiesc a unui regiment de grăniceri. Rezistența opusă de secuime, care dorea păstrarea statutului tradițional de autoorganizare militară, a fost înfrântă de Austria prin acțiuni ce au culminat cu cunoscutul masacru de la Siculeni, din 7 ianuarie
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Francisc și Iosef și s-a numit "Ravelinul de Proviant" (Ravelinul Depozitului de Alimente). Construcția lui a fost definitivată în 1733-1734. Ulterior a fost înglobat în zidul fortificațiilor, iar în 1744 a fost redenumit "Bastionul Theresia", în onoarea arhiducesei Maria Terezia a Austriei. În decursul timpului aici a fost reședința Episcopiei Romano-Catolice, apoi a adăpostit mai multe ateliere și depozite, o școală de ucenici, una de echitație, o școală de etnografie, o școală de scrimă, o tipografie, internate școlare ori Arhivele
Bastionul Theresia () [Corola-website/Science/303695_a_305024]
-
n. 8 decembrie 1708, Nancy - d. 18 august 1765, Innsbruck), a fost duce al Lorenei (1729-1737), mare duce al Toscanei (1737-1765) și împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1745 până în 1765. Din 1740 până în 1765 a fost coregent, alături de Maria Terezia, al Țărilor Ereditare Austriece. A fost fiul lui Leopold cel Bun, duce al Lorenei, și nepotul lui Carol al V-lea de Lorena. Prin căsătoria sa cu Maria Terezia a fost întemeiată linia de Habsburg-Lorena a Casei de Habsburg. Născut
Francisc I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/322401_a_323730]
-
până în 1765. Din 1740 până în 1765 a fost coregent, alături de Maria Terezia, al Țărilor Ereditare Austriece. A fost fiul lui Leopold cel Bun, duce al Lorenei, și nepotul lui Carol al V-lea de Lorena. Prin căsătoria sa cu Maria Terezia a fost întemeiată linia de Habsburg-Lorena a Casei de Habsburg. Născut la Nancy, Lorena (astăzi în Franța), Francisc a fost cel mai mare fiu supraviețuitor al Ducelui Leopold de Lorena și a soției acestuia, Élisabeth Charlotte d'Orléans, fiica lui
Francisc I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/322401_a_323730]
-
regimentului său, sprijinit viguros de 12 escadroane britanice, a pătruns printr-un întreg corp de armată francez, a omorât și rănit 3.000 de oameni și a capturat 32 de tunuri inamice. A fost decorat imediat cu Crucea Ordinului Maria Terezia. După ce a luat parte la bătăliile de la Amberg și Würzburg în 1796, a fost avansat la gradul de general-maior, iar în 1799 la gradul de locotenent-feldmareșal. La înfrângerea de la Hohenlinden din 1800, promptitudinea și curajul său au salvat flancul drept
Karl Philipp zu Schwarzenberg () [Corola-website/Science/313227_a_314556]