1,314 matches
-
toți optzeciștii, modalități de scriitură modernă dintre cele mai diferite, de la literaturizarea, în spiritul Noului Roman, a „micului fapt adevărat” (ca în Nina, de exemplu) la transfigurarea banalului prin inserții de bizar, absurd, „miraculos” cotidian, suprarealist, de senzațional și fantastic terifiant, prin cultivarea oniricului. Înconjurată, pe patul de moarte, de fii, o bătrână cere să fie întinsă pe podea, pentru că altfel nu-și poate da sufletul. Unui moșneag îi e teamă de fotografii. Crede că, dacă ar fi fotografiat, ar muri
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
Un dramatism mai complex conține climatul vieții de familie în Pasărea Shakespeare, unde o tânără, Irina, asemenea unui crin răsărit într-o cloacă, nu izbutește să iasă din acest mediu decât prin sinucidere. Mediul familial devine spațiul unei acțiuni epico-dramatice terifiante și în Pisica în noaptea Anului Nou, unde un tată, smuls din familie în perioada condamnărilor arbitrare, reapare în mijlocul ei după douăzeci de ani, în noaptea Anului Nou, travestit în Moș Gerilă. Reacțiile convivilor, după spulberarea „mistificației”, definesc calitatea morală
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
stropită cu aur și foc,/ Cetatea-și îmbracă cuprinsul sub farmec de lună;/ Străjerii dau zvoană, strigând din soroc în soroc/ În turnul de pază trist cornul pândarului sună...”), miniaturi cu figurație romantică, de genul celei din Jupâniță, sau spectacolul terifiant al secetei din poema Cetatea Soarelui, întrecut în putere plasticizantă doar de cel din Seceta mare de Tudor Arghezi: „Dorm vinete lanuri, dorm văile - dorm/ Ca pete de moarte pe hoitul enorm.../ Vârtejul de flăcări se-nalță, coboară,/ Sărută și
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
greu de suportat, rostesc monologuri sau replici de o acuitate care face și mai explicită nenorocirea generală. În afară de elementele de senzație, mai toate lucrurile de aici sunt substanțiale, pline de adevăr dramatic, dau o idee despre nebunia vieții, despre aspectele terifiante și conflictele ei insurmontabile. Și în mediul rural M. vede numai indivizi tarați, frustrați, dezumanizați, pe care îi plasează într-un spațiu descris minuțios, alcătuind o lume mai degrabă stranie, unde se desfășoară drame teribile. În romanul Via și rodul
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
În umbra nimicului este urmată de viziunea hibernală a nonexistenței în Viziune de iarnă și Copilul gerului, alternând cu alta, oarecum fatalist împăcată, ca în Eterna chilie și Stih adormitor, aceasta repede înlocuită însă de tabloul întâlnirii cu „Îngerul morții”, terifiantul mesager al incomunicabilei taine supreme. Exigențele ideologice ale regimului comunist au făcut ca în volumul din 1974 să fie eliminate o serie de poezii prezente în cel antum. Aceleași rigori au operat în selecția versurilor din periodice, care aduc, în
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
interval. Nota deosebitoare a poetei O. este o preferință vag poescă pentru halucinant și fantastic, ce o apropie întrucâtva de Emil Botta. O apropie, dar mai mult o desparte, căci, spre deosebire de autorul Întunecatului April, „fata lui Codru-Împărat” nu dezvoltă elementul terifiant, ci adesea îi substituie feericul, practică o exprimare poetică spontană, lipsită de teatralitate, un ton de confesiune și rugăciune, iar pentru plasticizări apelează de obicei la icoane de basm, senine chiar și când sunt triste. Primele două romane ale scriitoarei
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
ca poeme în proză (Vladimir Streinu suspectează un plagiat după Cimitirul marin al lui Paul Valéry), precum și povestirea Aghan, apărută în 1940 în condiții grafice excepționale și reeditată aici cu titlul Ursita. N. mânuiește în această povestire poematică tehnica fantasticului terifiant, preluând motivul nervalian al „mâinii vrăjite”, agrementat cu sugestii locale (credința în strigoi etc.). Revoluția (I-II, 1943), celălalt roman, apărut fragmentar mai întâi în „Cuvântul”, este capodopera scriitorului și sinteza artei sale epice. Masivă, numărând aproape o mie două sute
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
unei erotici afectat „deocheate”, de fapt pură, profundă, ascuns-sentimentală. Discursul poetic este în general sobru, fără risipă de zgomot și culoare, aproape desuet-convențional, în pofida unor irizații de „mitocănie” (calculată) ori de frondă explicită. Într-un poem - memorabil ca exercițiu de terifiant buf - este evocată tortura foamei atroce, rezolvată absurd, urmuzian (dar și cu sugestii din G. Topîrceanu), prin devorarea propriului cap, după o ceartă cu viscerele. Atmosfera, anecdotica și folclorul boemei bahice și jovial-crapuloase sunt mult mai rar prezente în textele
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
festinuri lingvistice -, conține un prim ciclu, Zile cu Bouvard și Pécuchet, care gravitează în jurul „fricii de trup”, și un al doilea, Negru pe negru, în care spaima de realul ca trup devorator („o confrerie de burți ale lucrurilor”) atinge limita terifiantului. Poemele acestui ciclu al rupturilor, dramatizate într-o manieră amintind și de poemele lui Aurel Dumitrașcu, sunt profund expresioniste, trădând un fond abisal angoasat: „M-am retras cu totul,/ stau în punctul întunecat,/ astup o gură”. Aceste Veneții, aceste lagune
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
sunt note comune paradigmei literare din care face parte autorul. Totuși, nu de puține ori scrierile sale relevă surprinzătoare convergențe cu proza optzecistă, prin experimentele inter- și metatextuale, prin utilizarea pe scară largă a kitschului și prin construcția unor distopii terifiante. Nota particulară a cărților lui P. în raport cu aceste orientări e dată de configurația personajului, care constituie ținta predilectă a testărilor narative. Dincolo de modulațiile survenite de la un volum la altul, proza lui poate fi citită ca o descompunere a psihologismului tradițional
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
prin capacitatea analitică de fin cunoscător al mișcărilor sufletești. Autorul își valorifică această înzestrare atât în demontarea, cu o precizie de clinician fascinat însă de ocultism și de gândirea magică, a mecanismelor alienării conștiințelor într-o lume ambiguă și adesea terifiantă, cu indivizi dezvăluindu-și laturile întunecate și stranii, cât și în surprinderea, cu umor, îngăduință și detașare, a bizareriilor comportamentale observate în comunități umane pline de vitalitate. Sunt pagini care anunță într-un fel universul lui Marin Sorescu. SCRIERI: Generalul
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
salarizării și pensionării, ale serviciilor publice de educație și sănătate scapă oricărui control rațional și generează consecințe intenționate și mai ales neintenționate care solicită când schimbări radicale, când reparații repetate ce îngreunează și mai mult reconstrucția sistemelor. Imaginea globală este terifiantă pentru unii, lipsită de interes pentru alții, sursă de populism pentru unii politicieni și de revoltă pentru pensionarii rămași aproape fără nici o altă șansă în afara celei de a se sprijini pe familia extinsă, mai ales pe copii. Totuși, dacă ne
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
întregului pământ către Dumnezeu și Tatăl.” 1 Faptul că liturghia se repetă înseamnă că pocăința sfinților (numele creștinilor în epoca apostolică) nu încetează; martiriul lor include rugăciunea pentru vrăjmași, un act mijlocitor prin care creștinii dobândesc atributul preoției universale. Spectacolul terifiant al suferinței îndurate de miliarde de oameni prin robie, foamete, boală sau din pricini de îmbuibare - toate acestea inspiră inima care L-a cunoscut pe Hristos să îndrăznească încă mai mult în rugăciunea de mijlocire, lepădând totodată pretextele cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Amis să cartografieze, fără exces de zel, zonele de interes ale romanului. El remarcă „eleganța” premiselor, dar deplânge precaritatea parcursului propriu-zis, modul repetitiv și lipsit de logică internă al acțiunii. Labirintul în care ne poticnim alături de Marlowe nu este nici terifiant, nici seducător: e doar o structură dinainte fixată la care ne obligă tradiția unui gen extrem de gelos de a-și păstra specificitatea. Drumul de la crimă la descoperirea făptașului trebuie să fie, obligatoriu, descrierea unei iluminări, a obstacolelor învinse de eroul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
este deschisă și nu avem pretenția că varianta noastră este singura acceptabilă; este vorba doar de o alegere personală. Un cuvânt și despre capitolul „Instantanee macabre”. Deși am fi preferat poate să nu împărtășim publicului larg scene de o cruzime terifiantă, credem că ar fi incorect să ascundem aceste întâmplări doar pentru că sunt greu de îndurat. Ele au fost parte a sistemului de la Pitești, au contribuit decisiv la înfrângerea rezistenței victimelor și sunt semnificative pentru bestialitatea regimului comunist, astfel încât cunoașterea lor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și le duc pe E., pe sora sa mai mică și pe mama lor în lagărele de concentrare. Amintirile dureroase din acea perioadă revin pe timpul primilor doi ani de cură psihanalitică. Ele par însă a acoperi alte amintiri, chiar mai terifiante, dar prea insuportabile pentru a urca în câmpul conștiinței. Tulburările de memorie ale doctorului E. iau astfel o turnură și mai gravă. Analistul, care a fost și el deportat, îi reamintește pacientei (după un vis pe care el l-a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
alegoric, se petrece inițierea eroului, un tânăr vânător supus unui ritual cavaleresc, cu rătăciri și căutări, pe un parcurs oniric. Ca un memento sumbru, se profilează în peisaj umbra ruinelor (aici ale cetății Sarmis), tablouri cinegetice și pastorale descoperă natura, terifiantă sau radioasă, paradisiacă, se-ntâmplă întâlniri și „recunoașteri” al căror sens rămâne, mai adesea, criptic, ezoteric. Halucinantul țintirim de țară în care, zăbovind, Reporta descifrează inscripțiile funerare, pătruns de crudul lor avertisment - circa treizeci de lamentații pe motivele ubi sunt
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
sens. Alternarea stilului poetic „înalt”, demistificat prin șarjare, și a celui popular sau colocvial erodează inerțiile lingvistice și deschide drum polisemiei. Atât în secvențele grave, cât și în cele „umoristice”, intervine o imagistică de o rară plasticitate, la rândul ei, terifiantă și derizorie. Astfel, în cele 83 de poeme se perindă o sumedenie de dramatis personae: eul liric, cu dublurile și măștile sale (Ulise, Dionysos, „palidul ucigaș”, „șmecherul crai”, „leneșul” ș.a.), Moartea și mesagerii ei (Miss Anabell, „mândra cu coasa”, „Întunecatul
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
citească? Vladimir Tismăneanu: Citește foarte mult. Voi da un singur exemplu: În cadrul discuțiilor noastre am pomenit cartea lui Aleksandr Iakoblev, Un secol de violență În Rusia, care se referă la comunism și constituie un act de acuzare, un rechizitoriu absolut terifiant a ceea ce a reprezentat bolșevismul venit din partea fostului secretar al Comitetului Central, Însărcinat cu probleme ideologice și părinte spritual al politicii de glasnost și perestroika. Iakoblev este și În momentul de față președintele comisiei prezidențiale pentru reabilitarea victimelor represiunii. Putin
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
deci la dorința reprimată sau la traumatismul inițial. DEPLASAREA PULSIUNII Reprezentare R R R inițială 2 3 4 Simbol Simbolizarea este în relație directă cu lanțurile de reprezentări Cazul particular al coșmarului Caracteristica principală a coșmarului este aspectul său penibil, terifiant și dureros. Coșmarul este totuși un vis, în măsura în care este guvernat de aceleași principii (condensare, deplasare, simbolistică). Se distinge însă printr-un eșec sau printr-o imperfecțiune în activarea mecanismelor menționate. Aceasta se poate întâmpla a două motive: 1. Condensarea, deplasarea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
se transformă în broască. Absurditatea și confuzia sunt întotdeauna semnele unei condensări. Cea din cazul nostru vorbește despre moarte, care implică: - brutalitatea: activitatea (și deci viața) este brusc întreruptă; - tristețe (bunica plânge); - transformarea, adică schimbarea condiției. Marjorie are o viziune terifiantă asupra morții: broasca (care este un simbol al fecundității și deci reprezintă încă o dată mama) este înfiorătoare. Enormitatea ei, în afară de faptul că îi sporește monstruozitatea), o face amenințătoare. Ea evocă instabilitatea morții, forța ei extraordinară, puterea căreia nimeni nu i
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
înconjura de persoane avizate. Acest tip de vis poate indica evoluția interioară și spirituală a subiectului. Ridurile au o semnificație fericită, de cunoaștere și împlinire. Totuși, într-o societate aflată în căutarea tinereții veșnice, îmbătrânirea se transformă într-o viziune terifiantă a pierderii seducției și puterii. Confruntarea celor două puncte de vedere este revelatoare în funcție de percepția subiectului și a faptului că bătrânețea este percepută pozitiv sau, dimpotrivă negativ. Când cel ce visează sau personajele din vis sunt mai tinere decât în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sau a celor din jur, la care poate găsi sfaturi și alinare. Dacă dinozaurul este agresiv, atunci sugerează frica de a îmbătrâni sau reaua-voință a celor mai în vârstă. Dragon Dragonul este, în legende și basme, paznicul comorii. Este adesea terifiant și încarnează, prin excelență, monstrul ce trebuie învins de viteaz, prinț sau erou. În vis, simbolizează supunerea față de o autoritate implacabilă (limbajul alegoric utilizează termenul «dragon» pentru a evoca tiranul) sau obstacolul major ce se ridică împotriva celui ce visează
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în cauză este totuși violentă și face imaginea onirică deosebit de anxiogenă. Dacă securea este nefolosită sau anihilată, ea simbolizează fie o rezistență la schimbare, fie regăsirea liniștii, conform expresiei «a îngropa securea războiului». Călăul ce manevrează securea este o imagine terifiantă a pedepsei, a aplicării nemiloase a sentinței. Poate revela, în vis, frica de a fi aspru pedepsit. Ghilotina pornește de la aceleași semnificații, adăugând noțiunea de revoltă, de răsturnare a puterii, de cădere a conducătorilor. Lance Lancea se sprijină pe același
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
îl pune în gardă pe cel ce visează cu privire la iluziile pe care și le face. Crede că a ajuns deja unde și-a propus, dar drumul este încă lung. Dezordine, haos În plan psihologic, dezordinea evocă regresia și este rezultanta terifiantă a pierderii de repere, a exploziei sau a divizării sinelui. Este sinonimă cu confuzia, la extremă cu nebunia. Este, prin urmare, ceea ce amenință individul care se rătăcește pe drumuri greșite. Vezi Prăpastie. Distrugere, a distruge Simbolistica distrugerii (a surpărilor sau
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]