1,280 matches
-
de mit și aceea de imaginar permit transferuri utile de cunoștințe între mai multe domenii ale cunoașterii; ele înlesnesc o nouă înțelegere a unui obiect de studiu adeseori alunecos întrucât rămâne indiscernabil doar prin filologie, istorie sau filozofie."236 Confuziile terminologice sunt inevitabile (Victor Kernbach merge până la a afirma că nici nu există "mituri moderne", acestea fiind doar "obsesiile unor pseudorealități", care generează ideea că mit este tot ceea ce este potrivnic realității imediate) iar "limitările câmpului de observație" al fiecărui exeget
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
e Înjugat și cel al lui Urbas. Poate că, pentru a ne distrage de la atare aberație, nu puțini săvârșesc și altă Împerechere ridicolă: Hilario Lambkin - César Paladión. Să admitem că asemenea confuzii se bazează pe anume paralele externe și afinități terminologice; chiar și așa, pentru cititorul bine calibrat, o pagină de Bonavena va fi Întotdeauna o pagină de Bonavena, iar un foileton de Urbas - un foileton de Urbas. Oameni de litere, e drept că marginali, au scornit ideea școlii descriptiviste argentiniene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care tradiția a încărcat cuvîntului "adevăr", Rorty vine cu o propunere răspicată: să renunțăm la acest cuvînt. A continua să-l folosim înseamnă nu doar să întreținem prejudecata existenței unor cunoștințe adevărate, dar în plus înseamnă să sporim numărul confuziilor terminologice. Și decît să ne învîrtim la nesfîrșit în jurul semnificației unor cuvinte cărora uzura timpului le-a tocit complet virtuțile semantice, cel mai nimerit e să renunțăm la ele. Vocabule precum "adevăr", "sens", "semnificație", "realitate" sau "statut ontologic" nu ne mai
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
mai contestată, aflându se între formalism și ideologizare, politizare. Se constată o excesivă teoretizare în vest, dogmatizare și oficializare în est, urmată de o îndoielnică „liberalizare”. Proliferarea fără precedent a formulelor de creație, a scriiturilor, a școlilor, inventarea și extravaganța terminologică, explozia cantitativă și ponderea funcțională a metalimbajelor și a arsenalelor de instrumente critice sfârșesc prin a pune sub semnul întrebării însăși realitatea literaturii: „Disecată, demontată în resorturile sale cele mai intime - de exegeți, dar și de creatori - literatura evoluează vădit
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
desăvârșirea pe toate planurile a procesului caracteristic ideii de literatură: contestarea și, în cele din urmă, absorbirea și deci desființarea, anularea sa, de către ideea de poezie.” Necesitatea de a defini poezia, poeticul, emoția poetică este și cauza primei crize a terminologice cu adevărat serioase a ideii de literatură. Universalitatea literaturii este sesizabilă și în acest secol, dar literele încep să-și revendice și o vocație ideologică militantă. Pe lângă ideea de libertate a conștiinței și de exprimare literară liberă există și ideologia
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
esenței și specificului estetic”. Prin preluarea sensului estetic de către poezie, aceasta din urmă se consolidează, se intensifică, dobândește un maximum de specificitate. Aspectul creator al literaturii devine poetic prin definiție. Dacă literatura frumoasă este prima specificizare și autonomizare precis definită terminologic a literaturii, dominarea poeziei are o nouă urmare tradusă printr-un nou concept: literatura poetică. Literatura se poetizează, dispare monopolul ei cultural. Sensul cultural se estompează în favoarea unui început de plăcere, distracție, gratuitate, estetizare. Poetizarea literaturii ca și literaturizarea poeziei
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
sine. Autonomia literaturii este problema conexă a specificului literar în această perioadă care preocupă în mod direct pe scriitori, deoarece ea dă sensul și motivația de bază a activității literare. Principiul autonomist ajunge acum la maturitate, maximă claritate și precizie terminologică. Expresii uzuale în această perioadă sunt „literatura în sine” sau „literatura în ea însăși” (Fr. Schlegel) Opera literară ascultă de o logică proprie, de o finalitate intrinsecă. Principiul kantian al „finalității fără scop” stă la baza acestui autonomism, apărut mai
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
specificului literar aparține școlii formale ruse, preocuparea didactico-teoretică pentru „natura literaturii” fiind însă generală. Formalismul rus, apoi cercul lingvistic de la Praga cultivă ideea „literaturii în ea însăși” și „pentru ea însăși”, ca „fenomen particular având legi proprii” O altă creație terminologică este „literaritatea”, iar când apar studiile despre text apare noțiunea concurentă de „textualitate”. Întreg acest limbaj noțional este reluat, aprofundat și sistematizat de fenomenologie, R. Ingarden este cel mai reprezentativ estetician literar al acestei școli. Ideea de literatură atinge, în
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
etc. Analiza structurală devine o adevărată modă. Vogii structuraliste îi urmează, în mod inevitabil, voga semiotică, derivată direct din cea precedentă. Noul limbaj de tip semiotic schimbă în mod radical definițiile literaturii. Limbajul scientist, foarte tehnic, al semioticii ilustrează reducționismul terminologic și conceptual al epocii: „limba este un sistem de semne (semiotic), iar caracterele semnului lingvistic sunt integral transferabile semnului literar și deci literaturii”. Un semiolog de mare succes este Umberto Eco. Pe de o parte, putem sesiza o descompunerea totală
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
le va transfera în partea adversarilor ideii. Adeziunea se poate produce inconștient, prin simpla asociere a unor imagini determinate de cuvânt unor realități. În acest sens, John Van Cuilenburg vorbește despre strategie semantică, un concept care asumă faptul că opțiunile terminologice sunt dictate de o intenție de influențare 105. Acest lucru se poate realiza prin "cinci variante de strategie semantică: extensionalizarea diferendului intensional, impunerea intensiunii, modificarea intensiunii, relaționarea cuvintelor, manipularea conotațiilor"106. Extensionalizarea diferendului intensional presupune transferul conflictelor din planul definirii
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o distincție terminologică introdusă de J. Bodnar (1992), comunismul a pierdut lupta cu memoria oficială sponsorizată statal și hegemonică în spațiul public (inclusiv în școli și literatura didactică), continuând să reziste în memoria vernaculară (i.e., reprezentările sociale ale trecutului vehiculate în spațiul non-public
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
studio, fără ură și părtinire, Raportul Tismăneanu a intentat un proces pasional regimului pe care l-a condamnat in corpore în tribunal politic al istoriei ca ilegitim și criminal. În locul unei examinări critice, fundamentată pe o sobrietate analitică și precizie terminologică, Raportul Tismăneanu reflectă mai degrabă o pasionalitate revanșardă de a pune la punct regimul comunist. Spre deosebire de condamnarea a priori a comunismului, comisionată politic de președintele României, și livrată de Raportul Tismăneanu, asumarea reflexivă a trecutului comunist presupune abandonarea gândirii maniheiste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la Universitatea Ovidius, Constanța, demers început acum o jumătate de deceniu, în paralel cu alte centre, la un an după pionieratul colegilor de la Universitatea din București. Dat fiind că studiile americane, la fel ca și studiile culturale, refuză o "îmblânzire" terminologică și metodologică, oferind un spațiu de redefiniri ideologice ale unor concepte importante, precum cel de cultură, este necesar ca o serie de puncte de reper și de cadre de referință să fie identificate și puse, sau repuse, în discuție. Început
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
știut să împace universalismul Bisericii cu polonitatea trăită până în clipa morții 239. Dar m-a interesat să văd dacă ethosul transmodernității a pătruns în limbajul teologic al occidentalilor. Surpriza nu a fost mică. Dacă teologia răsăriteană este transmodernistă fără asumare terminologică, cea occidentală a cunoscut efervescent provocările modernității, de la "școala" lui Karl Barth și până în zilele noastre. Se știe că se fac uriașe presiuni asupra papalității pentru "postmodernizare", în spiritul ideologiei "corecturilor", pentru recunoașterea homosexualității, pentru preoția femeilor și căsătoria prelaților
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
calea transmodernistă în cultură și în critica literară, în particular. Constat că și Ion Popescu-Brădiceni postulează necesitatea unei asemenea hermeneutici. Dar ea nu garantează prin sine luminarea, căci intervin puterile Spiritului (Duhului) fiecăruia dintre noi. 7. Un caz de inadecvare terminologică: postmodernismul premodern. Descopăr cu vădită uimire un remarcabil precursor al transmodernismului, care, însă, crede că poate reforma postmodernismul încărcând termenul cu semnificații pe care nu le are și care aparțin, inevitabil, noii paradigme transmoderne. Este vorba de Constantin Virgil Negoiță
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a dovedit a fi mult mai ușor s] fie atacate pe terenul lor propriu decât a se susțin] cu mari dificult]ți o tez] atât de neconving]toare cum este teoria tabula rasa. 2. În ceea ce privește sociobiologia, problema este de natur] terminologic]. Sociobiologii folosesc termenul egoist într-un sens excepțional, însemnând, cu aproximație, „care perpetueaz] genele; capabil s] m]reasc] șansele de supraviețuire și r]spândire a genelor unui organism”. Ei afirm] c] tr]s]turile transmise efectiv în procesul evoluției sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin extinderea rolurilor pe care le deținem și des]vârșiți prin m]iestria cu care le juc]m. Oficierea unui ritual prezint] o asociere de sens cu interpretarea unei compoziții muzicale, asociere pe care Confucius o red] și în plan terminologic prin al]turarea a doi termeni: yue (muzic]) și li (ritual). O pies] muzical] poate fi interpretat] bine sau mai puțin bine, iar acest lucru nu depinde decât de noi înșine. În același fel, formarea caracterului presupune integrarea unui ritual
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Semiotica criticii literare are un dublu statut de pionierat, atât prin explorările metodologice în semiotică și în teoria textului, cât și prin tentativa de a fixa statutul comunicativ al discursului critic. Prima jumătate a cărții este rezervată clarificărilor teoretice și terminologice. Cât privește radiografierea efectivă a acestuia, sunt de reținut ideea că „«textul critic literar» se definește discursiv printr-o structură semantico-sintactică pe bază de metalimbaj, iar ca act comunicativ, printr-un complex de acte (asertiv, evaluativ și de explicitare), determinate
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
accesul la o sursă de informare comprehensivă, structurată didactic, care aduce clarificări teoretice necesare și constituie o imagine coerentă și actuală a elaborărilor științifice, a problematicilor în domeniu, contribuind la o mai bună înțelegere a acestora, la o necesară compatibilizare terminologică, ideatică și disciplinară. Totodată, am încercat să creionăm dezvoltări actuale din spațiul românesc, atât din punctul de vedere al diversității și specificității instituționale, cât și al orientărilor de politică educațională, dezvoltare legislativă etc., considerând că fiecare practician trebuie să le
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
era chemată să le ofere soluții ameliorative se internaționalizau (de exemplu, educația pentru pace, pentru toleranță etnică și religioasă, pentru grupuri marginalizate socialetc.), s-au făcut eforturi de compatibilizare lingvistică, termenii din limba engleză tinzând să se impună. Principalele confuzii terminologice în domeniu provin din utilizarea sintagmelor oarecum sinonime de educație continuă și educația adulților (continuing education și adult education). Acești termeni s-au impus rapid la nivel internațional, pe de o parte, datorită utilizării mai frecvente a limbii engleze în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
completării unor lacune de pregătire sau a unor studii incomplete, fie pentru perfecționare, aprofundare sau chiar reorientare. Limitându-se însă doar la anumite aspecte, acești termeni nu au reușit să se impună în timp. Pentru a nu produce o confuzie terminologică și mai mare, au fost înglobați treptat în termenul mai larg de educație continuă, după cum a arătat evoluția practicii. Însă termenul supraordonat celui de educație a adulților, care a reușit totuși să se impună salutar și în domeniul pe care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1. Educația extensivă Trecerea în revistă a termenilor mai des vehiculați în educația adulților, ca și a celor care se desprind logic din conceptul supraordonat de educație permanentă ne conduce spre concluzia unei varietăți a definițiilor elaborate, a unei varietăți terminologice. Registrul foarte larg de sensuri ale conceptului educație a adulților se întinde de la contestarea valabilității sale până la maxima complexitate a unui conținut foarte bogat în note determinative. Însă este un prim pas pentru legitimarea unui domeniu distinct de acțiune educațională
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vizau cititul, scrisul și numerația, în societatea actuală bazată pe cunoaștere, acestea sunt mult mai complexe și vizează: deprinderile computeriale, cultura tehnologică, limbile străine, deprinderile sociale și competențele antreprenoriale (vezi „Memorandumul privind învățarea permanentă”, mesajul-cheie nr. 1, 2000). La nivel terminologic, tendința actuală este de a înlocui sintagma deprinderi de bază cu competențe-cheie, deoarece se consideră că prima este mai restrictivă, vizându-le doar pe cele tradiționale, iar termenul competență se referă la o combinație de deprinderi, cunoștințe, aptitudini și atitudini
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Adult Education Throught History”, în N. Balazs, F. Poggeler (ed.), Ethics, ideals, and ideologies in the history of adult, vol. LIII, Peter Lang Publishing, Frankfurt am Main. Ranson, S. (1998), Inside learning society, Cassell Education, Londra. Sava, S. (2001a), „Compatibilizări terminologice”, în P. Federighi, S. Sava (coord.), Glosar de termini-cheie în educația adulților din Europa, Editura Mirton, Timișoara. Sava, S. (2001b), „Dimensiuni ale educației adulților”, în S. Sava (coord.), Educația adulților în România - dimensiuni educaționale, culturale și sociale, Editura Mirton, Timișoara
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
accesul la o sursă de informare comprehensivă, structurată didactic, care aduce clarificări teoretice necesare și constituie o imagine coerentă și actuală a elaborărilor științifice, a problematicilor în domeniu, contribuind la o mai bună înțelegere a acestora, la o necesară compatibilizare terminologică, ideatică și disciplinară. Totodată, am încercat să creionăm dezvoltări actuale din spațiul românesc, atât din punctul de vedere al diversității și specificității instituționale, cât și al orientărilor de politică educațională, dezvoltare legislativă etc., considerând că fiecare practician trebuie să le
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]