5,751 matches
-
să renunțe ușor la bine, iar la o adică au ce turna! și ăștia cu vigilența, băgătorii de seamă de-abia așteaptă să-ți umple dosarele că mai stau și alții la rând..." (p. 222). Teroarea conjugală e de fapt teroarea dosarului în care un divorț și consecințele lui în plan informativ atârnă greu. În elaborata și murdara lui confesiune-avans, demonul subtil care este Anton Crișan o spune clar, chiar dacă apoi o învelește în cuvintele lui "îndurerate" și "sincere": "Ť...oare
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
un control agasant, ca în aeroporturi, dinspre niște polițiste scunde, dodoloațe și cam fruste, cu tot tacâmul, detector de metale, spații de păstrare a unor obiecte socotite, după nu știu ce criterii, indezirabile. Am suportat cu refulată enervare, simțind pentru întâia oară teroarea veacului în care viețuim și zicându-mi că, negreșit, știu ei ce știu, nu s-or fi apucând să-și inoportuneze oaspeții degeaba. Chiar așa: n-ar fi deloc imposibil ca în mulțimea aceasta pașnică și relaxată care stă la
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
Adică și mai puțin. Dintr-o perspectivă a comunicării de masă, putem vedea procesul sedimentării avangardei literare în conștiința publică mai curând ca pe o fericită acțiune a unui grup, involuntar, de gate-keepers. De formatori de opinie. Care, emancipați de teroarea științifică a profesionistului, de rigoarea impenetrabilă a expertului, sunt aureolați de o credibilitate înnăscută. Așa s-a întâmplat, dacă stăm să urmărim, cu memorialistul tenebros Sașa Pană ori cu domolitul intervievat Geo Bogza. Avangarda, așa cum o știm astăzi, e în
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
cu eufemisme aproape tandre pînă cînd și simplul zgomot al unei capse îți răsună în creier ca un dangăt de clopot. Avem două personaje față în față, nu ca adversari reali, maestrul și discipolul, o dragoste complicată de frustrare și teroare în acest western cerebral al unor psihologii abisale. Glasul lui Ford este tremurat, se îneacă, privirea sa nu se fixează pe nimic, nesigură, admirația sa, emoțiile sale au ceva repulsiv precum sentimentele necoapte ale adolescenților care îngaimă trei clișee, așa cum
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
indecizia abisală între corporalitatea formei artistice și între puterea de seducție a idealității, a spiritului acorporal și pur, artistul român a fost constrîns să facă față și unei alt fel de indecizii: între a picta la comanda unor agenți ai terorii politice sau a refuza colaborarea cu riscul identificării ca dușman, al interdicției și al exilului din viața publică pînă la limita morții civile. Dacă luăm, în consecință, ca reper al dinamicii creației, fie ea la nivelul întregului fenomen, fie la
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
dintr-o scenă din carte, își pedepsea fiul să scrie zeci de variante ale aceleiași scrisori pînă cînd atingea forma stilistică a unui limbaj cît de cît acceptabil. Evident ficțiunea și realitatea nu se suprapun exact, ca jumătățile de pere. Teroarea perfecționismului în scris l-a torturat pe Joachim toată viața. Sute de caiete cu însemnări, notate la întîmplare, din care spicuia febril - mărturisește Georg Härwest, eroul romanului, - fraze stîngace, dar de o sinceritate devastatoare, incluzîndu-le în scrisorile de dragoste adresate
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]
-
cu fantasme și ficțiuni. O saga inventată cu bună-știință de personajul-narator Ana-Maria, urmând liniile magnetice prefigurate de multiple- și nu consecvent explicitate - frustrări: aceea a copilului vitreg și vitregit, aceea a transfugului sătul de bunăstarea depeizată a Americii, aceea a terorii comuniste și a Gulagului campestru prea încăpător pentru oponenții regimului comunist, aceea a copilăriei petrecute la țară și vertebrate de o dragoste destul de confuză, aceea a unei prietenii nubile și dominatoare, în fine, aceea a trecutului care - în afara câtorva fotografii
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
au aceeași curiozitate de a afla ce ascund cele două ToganÜ, care sunt secretele pe care le apără. Unul dintre cei doi cade sub vraja femeilor: Egor este alesul domnișoarei Christina și el cunoaște farmecul otrăvitor al strigoiului, ca și teroarea insuportabilă a prezenței satanice a Celuilalt; Tsuneo Ibuki este ales de doamna ToganÜ ca iubit al nurorii ei, statutul lui de bărbat realizat, cu soție și copil, împiedică sigur evadarea tinerei femei din casa ei, printr-o posibilă căsătorie. Prin
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
fiindcă lămuririle propuse de Bogdan Crețu se dovedesc plauzibile, literatura română e deficitară în ceea ce privește utopiile pozitive și cu mult mai rodnică la capitolul contrautopiilor. Și ca preistorie, și ca realizări oarecum mutante (consemnarea în timp real a unui regim de teroare sau opera de sertar fiind cam altceva decât proiecția vizionară orwelliană). De la Dimitrie Cantemir, Ion Budai-Deleanu și I.L. Caragiale, trecând prin Ștefan Zeletin sau Tudor Arghezi și ajungând la parabolele antitotalitare ale unor Vasile Voiculescu, Ion Eremia, A.E. Baconski
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
un profil ingenuu de copil. Și el a semnalat vorbirea în cascade, "un alergător de fond care încearcă neîncetat să se depășească singur". Drieu îl portretizează insinuând altceva: "Malraux, care e un adept al lui Nietzsche, un violent apolog al teroarei, apără aventura lui Stalin". Umbra lui Djugașvilii plana pe malul stâng al Senei, iar el era obsedat de pericolul bolșevic. Vedea peste tot mantia suspectă a diavolului. În schimb Malraux observă limitele umanismului lui Drieu. Recunoaște că amicul lui e
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
sau alta. Și în artă miza pe amestecul dintre real și legendă. Ca atitudine civică, Malraux a participat între 1930-1940 la lupta antifascistă organizând neobosit demonstrații, mari mobilizări de masă. Era convins că dușmanul periculos era Hitler, care întruchipa dictatura, teroarea, anularea culturii. Malraux s-a aliat atunci cu rușii, sperând că primejdia fascistă va atenua instinctele de imixtiune ale Moscovei. S-a înșelat. A fost lucid, s-a abținut să se desprindă flagrant, a tăcut când a fost prezent la
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
i se adresau cele mai multe știri era ușor de reconstituit: șoferul bucureștean nervos. Iubitorul calm de zăpadă și de plimbări era de obicei ignorat. Din fericire, într-o societate democratică reacția vine din interior: într-un ziar care titra "România sub teroarea zăpezii" (Evenimentul zilei = EZ 3.01.2008), a apărut și un foarte bun articol critic și ironic, deplîngînd și parodiind unanimitatea viziunii catastrofice - "Teroarea ghioceilor" (editorialul lui Grigore Cartianu, din EZ 7.01.2008), iar știrile despre copiii ieșiți cu
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
fericire, într-o societate democratică reacția vine din interior: într-un ziar care titra "România sub teroarea zăpezii" (Evenimentul zilei = EZ 3.01.2008), a apărut și un foarte bun articol critic și ironic, deplîngînd și parodiind unanimitatea viziunii catastrofice - "Teroarea ghioceilor" (editorialul lui Grigore Cartianu, din EZ 7.01.2008), iar știrile despre copiii ieșiți cu sania pe derdeluș n-au fost, pînă la urmă, cu totul absente... Dramatismul extrem al stilului se manifestă vizibil în lexic și în construcția
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
2008), iar știrile despre copiii ieșiți cu sania pe derdeluș n-au fost, pînă la urmă, cu totul absente... Dramatismul extrem al stilului se manifestă vizibil în lexic și în construcția figurilor. Termenii preferați, mai ales în titlurile jurnalistice, sînt teroare, prăpăd, coșmar, infern, calvar (de altfel, în articolul citat, Gr. Cartianu le enumeră pe cele mai multe: "ŤRomânia, sub teroarea zăpeziiť... ŤSe anunță un ger năprasnicť... ŤBucureștenii trăiesc un calvar"... "Sunt clipe de coșmarť..."). Termenul emblematic este teroare (Gr. Cartianu: "Iarna e
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
absente... Dramatismul extrem al stilului se manifestă vizibil în lexic și în construcția figurilor. Termenii preferați, mai ales în titlurile jurnalistice, sînt teroare, prăpăd, coșmar, infern, calvar (de altfel, în articolul citat, Gr. Cartianu le enumeră pe cele mai multe: "ŤRomânia, sub teroarea zăpeziiť... ŤSe anunță un ger năprasnicť... ŤBucureștenii trăiesc un calvar"... "Sunt clipe de coșmarť..."). Termenul emblematic este teroare (Gr. Cartianu: "Iarna e teroarea zăpezii. Vara e teroarea caniculei. Tot așa, primăvara vom descoperi teroarea ghioceilor", ibid.). Destul de puternice sînt și
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
în titlurile jurnalistice, sînt teroare, prăpăd, coșmar, infern, calvar (de altfel, în articolul citat, Gr. Cartianu le enumeră pe cele mai multe: "ŤRomânia, sub teroarea zăpeziiť... ŤSe anunță un ger năprasnicť... ŤBucureștenii trăiesc un calvar"... "Sunt clipe de coșmarť..."). Termenul emblematic este teroare (Gr. Cartianu: "Iarna e teroarea zăpezii. Vara e teroarea caniculei. Tot așa, primăvara vom descoperi teroarea ghioceilor", ibid.). Destul de puternice sînt și prăpăd ("Vijelia a făcut prăpăd", EZ 4.01.2008), calvar ("Calvarul unei nopți de iarnă", Pro TV, 12
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
prăpăd, coșmar, infern, calvar (de altfel, în articolul citat, Gr. Cartianu le enumeră pe cele mai multe: "ŤRomânia, sub teroarea zăpeziiť... ŤSe anunță un ger năprasnicť... ŤBucureștenii trăiesc un calvar"... "Sunt clipe de coșmarť..."). Termenul emblematic este teroare (Gr. Cartianu: "Iarna e teroarea zăpezii. Vara e teroarea caniculei. Tot așa, primăvara vom descoperi teroarea ghioceilor", ibid.). Destul de puternice sînt și prăpăd ("Vijelia a făcut prăpăd", EZ 4.01.2008), calvar ("Calvarul unei nopți de iarnă", Pro TV, 12.11.2007) și mai ales
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
de altfel, în articolul citat, Gr. Cartianu le enumeră pe cele mai multe: "ŤRomânia, sub teroarea zăpeziiť... ŤSe anunță un ger năprasnicť... ŤBucureștenii trăiesc un calvar"... "Sunt clipe de coșmarť..."). Termenul emblematic este teroare (Gr. Cartianu: "Iarna e teroarea zăpezii. Vara e teroarea caniculei. Tot așa, primăvara vom descoperi teroarea ghioceilor", ibid.). Destul de puternice sînt și prăpăd ("Vijelia a făcut prăpăd", EZ 4.01.2008), calvar ("Calvarul unei nopți de iarnă", Pro TV, 12.11.2007) și mai ales coșmar, devenit un clișeu
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
le enumeră pe cele mai multe: "ŤRomânia, sub teroarea zăpeziiť... ŤSe anunță un ger năprasnicť... ŤBucureștenii trăiesc un calvar"... "Sunt clipe de coșmarť..."). Termenul emblematic este teroare (Gr. Cartianu: "Iarna e teroarea zăpezii. Vara e teroarea caniculei. Tot așa, primăvara vom descoperi teroarea ghioceilor", ibid.). Destul de puternice sînt și prăpăd ("Vijelia a făcut prăpăd", EZ 4.01.2008), calvar ("Calvarul unei nopți de iarnă", Pro TV, 12.11.2007) și mai ales coșmar, devenit un clișeu lexical: "Coșmarul zăpezii care a pus stăpânire
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
și modalitățile de funcționare dramaturgică și scenică a dispozitivelor de supraveghere, la excesul de teatralitate căruia îi dă naștere, ci radiografiază tipurile de supraveghere și efectele acestora în contexte social-politice reprezentative (de la epoca lui Ludovic al XIV-lea pîna la teroarea stalinistă, comunistă sau hitleristă). În acest sens, ea este și un eseu de psihologie socială, în care sunt analizate implicațiile existențiale care afectează ființa umană prinsă în capcana supravegherii generalizate, radicale ("supravegherea dură", individualizată, opusă așa-numitei "supravegheri moi", oarecum
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
de maximă securitate Admax din Florence, statul Colorado. Psihiatrii i-au pus diagnosticul de schizofrenie paranoică iar judecătorul a exclus posibilitatea eliberării sale condiționate. Kaczynski va muri în pușcărie, ca răsplată pentru crimele pe care le-a săvîrșit și pentru teroarea pe care a răspîndit-o prin atentatele lui. Și cu asta încheiem trăsăturile exotice ale acestui monstru public. Nu ele au a ne preocupa în continuare, ci tiparul ieșit din comun al acestui om. Cine vrea să vadă în el doar
Cazul Unabomber by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8906_a_10231]
-
ani texte fundamentale despre literatura perioadei imediat postbelice, anii 1945-1947 (o adevărată gaură neagră în istoriografia noastră literară pentru că mulți autori publicați în acest intermezzo de libertate între două dictaturi - Regele Mihai se afla încă pe tron, speranțele erau multe, teroarea stalinistă nu se întrezărea încă - au fost ulterior închiși sau au fugit din țară, întreaga lor creație fiind trecută la index pe perioada celor cincizeci de ani de regim comunist), și a oferit testimonii importante despre viața literară în "obsedantul
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
luat calea exilului (Mircea Eliade, Cioran, Al. Ciorănescu, Vintilă Horia, Ștefan Baciu), alții în sfîrșit, "în cazul cînd nu au înfundat pușcăriile, s-au fărîmițat zi de zi, an de an într-o Ťlibertateť mai îngrozitoare decît cea mai îngrozitoare teroare". Pericle Martinescu se declară a aparține ultimei categorii. Din 1938 pînă la momentul tîrziu al redactării paginilor diaristice la care ne referim nu a avut niciodată simțămîntul că realizează ceea ce ar fi dorit, ceea ce ar fi putut: Totdeauna speram ca
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
un elan mai mult sau mai puțin entuziast, fanatic, iar românul este nu numai incapabil de fanatism, ci, mai mult, fanatismul îi repugnă și - mai mult chiar - i se pare ridicol și îi trezește hazul; pe de altă parte, pentru că teroarea care pare, văzută din afară, insuportabilă, ricoșează în realitate pe suprafața alunecoasă a ironiei populare, nereușind să pătrundă în interior, nereușind o presiune interioară pe măsura grozăviei ei istorice. Deci, revolta nu se produce pentru că nu are condiții subiective (predispoziția
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
în realitate pe suprafața alunecoasă a ironiei populare, nereușind să pătrundă în interior, nereușind o presiune interioară pe măsura grozăviei ei istorice. Deci, revolta nu se produce pentru că nu are condiții subiective (predispoziția psihologică), dar nici obiective (impactul real al terorii asupra indivizilor). Astfel se ajunge la paradoxala situație în care un popor care nu poate fi manipulat poate fi totuși guvernat cu ușurință. Libertatea interioară se transformă în condiție și chiar în unealtă a supunerii exterioare. ...Iar toată această complicată
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]