190,155 matches
-
singurul mod adecvat de abordare a cărții, ca rezultat al unui proces critic și reflexiv, calea auditivă nu se dovedește a fi nicidecum o simplă formă ce a supraviețuit, ci mai degrabă o formă viabilă de receptare, nu numai a textelor clasice literare, ci și a celor documentate istoric sau a literaturii pentru copii. Acest consum audio are propriile "forme de sociabilitate" (R. Chartier) care diferă cu totul de actul recitativ din societățile de lectură, saloane sau amfiteatre conform obiceiurilor din
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
lui Goethe un act de supremație a poeziei. În acest caz, spre deosebire de radio sau de cărțile sonorizate, este vorba de o trăire în grup cvasi-teatrală la care participă și ochii, ba chiar întregul corp. Prin citirea cu voce tare a textelor, scriitorii le-au supus pe acestea unei probe a lizibilității. Gustave Flaubert vorbea de "l'épreuve du gueuloir", de "proba gurii" la care își supunea textele proaspăt scrise recitându-le cu voce tare în camera sa de lucru. Într-adevăr
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
care participă și ochii, ba chiar întregul corp. Prin citirea cu voce tare a textelor, scriitorii le-au supus pe acestea unei probe a lizibilității. Gustave Flaubert vorbea de "l'épreuve du gueuloir", de "proba gurii" la care își supunea textele proaspăt scrise recitându-le cu voce tare în camera sa de lucru. Într-adevăr, nu există un mijloc mai de încredere de a testa limba scrisă în privința ritmului, sunetului și a tensiunii interioare decât lectura cu voce tare. Autori ca
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
de lucru. Într-adevăr, nu există un mijloc mai de încredere de a testa limba scrisă în privința ritmului, sunetului și a tensiunii interioare decât lectura cu voce tare. Autori ca Goethe sau H. von Kleist și-au compus și transformat textele recitându-le. În opinia lui Goethe, poezia nu poate fi percepută vizual, nu este creată pentru ochi. El însuși era un remarcabil declamator și orator și considera actul recitativ piatra de încercare pentru efectul sonor al textelor. Plăcerea estetică deosebită
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
compus și transformat textele recitându-le. În opinia lui Goethe, poezia nu poate fi percepută vizual, nu este creată pentru ochi. El însuși era un remarcabil declamator și orator și considera actul recitativ piatra de încercare pentru efectul sonor al textelor. Plăcerea estetică deosebită pe care o au ascultătorii la lecturile de autor este evidentă. Autorul imprimă textului său o fizionomie inconfundabilă și un ton specific. Chiar și particularitățile idiosincretice ale rostirii, nuanțele dialectale și greutățile articulatorii sunt receptate drept semne
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
este creată pentru ochi. El însuși era un remarcabil declamator și orator și considera actul recitativ piatra de încercare pentru efectul sonor al textelor. Plăcerea estetică deosebită pe care o au ascultătorii la lecturile de autor este evidentă. Autorul imprimă textului său o fizionomie inconfundabilă și un ton specific. Chiar și particularitățile idiosincretice ale rostirii, nuanțele dialectale și greutățile articulatorii sunt receptate drept semne ce dezvăluie relația tensionată dintre autor și text. Vocea autorului îl dezvăluie pe acesta într-un mod
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
ascultătorii la lecturile de autor este evidentă. Autorul imprimă textului său o fizionomie inconfundabilă și un ton specific. Chiar și particularitățile idiosincretice ale rostirii, nuanțele dialectale și greutățile articulatorii sunt receptate drept semne ce dezvăluie relația tensionată dintre autor și text. Vocea autorului îl dezvăluie pe acesta într-un mod dezarmant, fapt pe care îl savurăm cu plăcere atâta timp cât nu devine supărător prin stereotipii: percepția fizionomică a expresivității reprezintă sursa plăcerii la ascultare. Recitarea reprezintă, prin capacitatea de a face precizări
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
este în felul ei tot o interpretare. Cel mai potrivit exemplu îl reprezintă Ernst Jandl și prelegerile sale prin care reușea să atragă un public larg. În orice caz, afirmația că autorii sunt și recitatorii cei mai adecvați ai propriilor texte nu se adeverește în totalitate, după cum arată citirea operei lirice a lui Gottfried Benn. Vocea autorului nu reprezintă o certitudine în ceea ce privește înțelegerea textului. Citirea de către autor a textului este doar una dintre interpretările posibile și are de multe ori avantajul
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
un public larg. În orice caz, afirmația că autorii sunt și recitatorii cei mai adecvați ai propriilor texte nu se adeverește în totalitate, după cum arată citirea operei lirice a lui Gottfried Benn. Vocea autorului nu reprezintă o certitudine în ceea ce privește înțelegerea textului. Citirea de către autor a textului este doar una dintre interpretările posibile și are de multe ori avantajul de a evidenția specificități pe care o lectură în tăcere nu le-ar revela: intenția prozodică, ritmul, intensificările de tempo, gradul de emotivitate
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
caz, afirmația că autorii sunt și recitatorii cei mai adecvați ai propriilor texte nu se adeverește în totalitate, după cum arată citirea operei lirice a lui Gottfried Benn. Vocea autorului nu reprezintă o certitudine în ceea ce privește înțelegerea textului. Citirea de către autor a textului este doar una dintre interpretările posibile și are de multe ori avantajul de a evidenția specificități pe care o lectură în tăcere nu le-ar revela: intenția prozodică, ritmul, intensificările de tempo, gradul de emotivitate și atitudinea rostirii. Performanțele interpretative
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
că o frază, un vers pot căpăta prin discursul oral "explicația cea mai elocventă, comentariul cel mai complet". Condițiile receptării literare au fost supuse schimbărilor prin dezvoltarea noilor medii și au determinat implicit și o schimbare în propria receptare a textelor. Vocile celor mai mulți dintre autorii ce au publicat după 1950 ne răsună în urechi; nu mai putem citi un text fără ca un rest de sonoritate să nu ne însoțească lectura. Cititorii contemporani refac fizionomia textului pornind de la un fond sonor - vocea
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
receptării literare au fost supuse schimbărilor prin dezvoltarea noilor medii și au determinat implicit și o schimbare în propria receptare a textelor. Vocile celor mai mulți dintre autorii ce au publicat după 1950 ne răsună în urechi; nu mai putem citi un text fără ca un rest de sonoritate să nu ne însoțească lectura. Cititorii contemporani refac fizionomia textului pornind de la un fond sonor - vocea autorului - pe care îl atașează cuvintelor. Este vorba despre o nouă plăcere estetică ce surprinde prin originalitate. Oare mai
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
o schimbare în propria receptare a textelor. Vocile celor mai mulți dintre autorii ce au publicat după 1950 ne răsună în urechi; nu mai putem citi un text fără ca un rest de sonoritate să nu ne însoțească lectura. Cititorii contemporani refac fizionomia textului pornind de la un fond sonor - vocea autorului - pe care îl atașează cuvintelor. Este vorba despre o nouă plăcere estetică ce surprinde prin originalitate. Oare mai pot fi citite textele lui Ernst Bloch, Elias Canetti, Hans Magnus Enzensberger, Ingeborg Bachmann, Arno
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
de sonoritate să nu ne însoțească lectura. Cititorii contemporani refac fizionomia textului pornind de la un fond sonor - vocea autorului - pe care îl atașează cuvintelor. Este vorba despre o nouă plăcere estetică ce surprinde prin originalitate. Oare mai pot fi citite textele lui Ernst Bloch, Elias Canetti, Hans Magnus Enzensberger, Ingeborg Bachmann, Arno Schmidt sau Theodor Adorno fără a le asocia vocea autorului? Cititorul poate alege între o lectură multidimensională, în care vocea este atașată textului sau renunțarea intenționată la această dimensiune
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
originalitate. Oare mai pot fi citite textele lui Ernst Bloch, Elias Canetti, Hans Magnus Enzensberger, Ingeborg Bachmann, Arno Schmidt sau Theodor Adorno fără a le asocia vocea autorului? Cititorul poate alege între o lectură multidimensională, în care vocea este atașată textului sau renunțarea intenționată la această dimensiune. Alfred Döblin considera că lectura romanelor la radio are un efect restrictiv, de limitare asupra fanteziei "cititorilor". Pe de altă parte prezența vocii este considerată un aport interpretativ binevenit. Cât de la îndemâna oricui a
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
lectura romanelor la radio are un efect restrictiv, de limitare asupra fanteziei "cititorilor". Pe de altă parte prezența vocii este considerată un aport interpretativ binevenit. Cât de la îndemâna oricui a devenit acest mod plural de receptare o dovedește opacitatea anumitor texte din secolul 20, care par de nepătruns, nefiind însoțite de elementul auditiv, iar în această categorie se înscriu operele lui Walter Benjamin. Nu este de mirare că, odată cu apariția gramofonului, scriitorii au fost îndemnați să se înregistreze, după ce, în a
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
cameră a rostirii, care nu ar fi fost posibilă în nici un alt mediu. Nu poate fi negat însă faptul că formele discursului oral, fie că acesta se desfășura în saloane de lectură, fie că era transmis la radio, reprezintă față de textul în sine o limitare a plurivalenței interpretative. Adepții structuralismului și ai deconstructivismului și-au exprimat tocmai de aceea anumite rețineri în acest sens. Prezentarea textelor sub forma discursului oral reprezintă într-adevăr un fel de fixare a sensului, "o monosemantizare
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
acesta se desfășura în saloane de lectură, fie că era transmis la radio, reprezintă față de textul în sine o limitare a plurivalenței interpretative. Adepții structuralismului și ai deconstructivismului și-au exprimat tocmai de aceea anumite rețineri în acest sens. Prezentarea textelor sub forma discursului oral reprezintă într-adevăr un fel de fixare a sensului, "o monosemantizare a polisemantismului" la nivelul interpretărilor prin prozodie și artă recitativă, accente și tempo. Oare nu este pusă sub semnul întrebării întreaga concepție în ceea ce privește așteptările referitoare
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
s-ar putea aduce fiecărui spectacol teatral, fiecărei predici sau prelegeri. "Ça n'empęche pas d'exister!" am putea să strigăm împreună cu Sigismund Freud și profesorul său Charcot. Oare nu rămânem opaci în felul acesta tocmai față de ceea ce reprezintă "vitalitatea textelor", față de înlesnirea unor condiții diferite ale emiterii și receptării și a unor forme diverse de plăcere textuală? Oare nu reprezintă o simplă himeră căutarea unei înțelegeri adecvate a textului redus la simplul act al unei lecturi în tăcere?
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
nu rămânem opaci în felul acesta tocmai față de ceea ce reprezintă "vitalitatea textelor", față de înlesnirea unor condiții diferite ale emiterii și receptării și a unor forme diverse de plăcere textuală? Oare nu reprezintă o simplă himeră căutarea unei înțelegeri adecvate a textului redus la simplul act al unei lecturi în tăcere?
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
a fragmentelor critice de la sfîrșit. Fragmentele critice, mai mult decît necesare în cazul acestui poet martor al atîtor decenii de tribulații politice și, de ce nu, de tribulații ale criticii literare în raport cu poezia sa, umplu un gol, dar oarecum cu zgîrcenie. Textele aparțin mai multor critici (Marin Mincu, Mircea Iorgulescu, C. Stănescu, Eugen Simion, Cornel Regman, Ovid S. Crohmălniceanu), dar sînt în general fragmente foarte scurte și urmează cumva o linie comună de apreciere. Lipsește, de pildă, referirea la cronica din 1989
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
în dispunerea în care au apărut ele în antologia Jurnal de campanie din 1974, înțelegem că ediția de acum o reia pe aceasta. Faptul nu e însă semnalat. Să fie revăzute poemele în sine? Nu par să fie modificări față de textele apărute în ediția definitivă din 2000. Discuția ar fi irelevantă, dacă nu ne-am afla în fața unei opere care se încheie oarecum în anii '70 în sensul originalității, după care apar diverse antologii și colecții, deci problema permutării textelor, a
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
față de textele apărute în ediția definitivă din 2000. Discuția ar fi irelevantă, dacă nu ne-am afla în fața unei opere care se încheie oarecum în anii '70 în sensul originalității, după care apar diverse antologii și colecții, deci problema permutării textelor, a montajului e una esențială. De altfel, poetul a și mizat pe aceasta. Critica a semnalat ineditul construcției din Jurnal de campanie, iar în 1989 Nicolae Manolescu făcea o întreagă discuție în jurul aceleiași probleme, optînd pentru dispunerea cronologică. Eugen Simion
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
Cronicar Literatura, hîrtie higienică Un extraordinar număr (1-4 din 2001) din Aldebaran scoate neobositul Nicolae Țone: consacrat poetului franco-român Mihail Cosma-Claude Sernet (1902-1968). Plin ochi de inedite (texte, documente, fotografii etc.), numărul readuce în atenția opiniei publice un poet interesant și cu evoluție neprevăzută, care, ca și Fundoianu, Voronca sau Gherasim Luca, a publicat la început în țară iar apoi în Franța. A debutat la Sburătorul literar al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
Ceea ce nu înseamnă că-i salută pe aceia care înțeleg, dar că aceia care înțeleg se salvează. * Deși Cronicarul are obiceiul (tabiet, nu glumă) de a citi întîi și întîi în Dilema rubricile lui Codrescu (dacă dl Agathon ar citi, textul despre Dracula Land i-ar fi lectură obligatorie) și Cosașu, trebuie să recunoască, după ce a văzut numerele 473 și 474, că sînt multe alte lucruri demne de a fi semnalate în revista pomenită. Ancheta despre mass-media (pusă sub sugestiva întrebare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]