982 matches
-
germane și cele franceze. Germanii concentrează cea mai mare parte a învățămîntului asupra clasicității, mai ales asupra latinității. Dar, alăturea cu liceele clasice și deosebit de ele, ei au învățămîntul real și de meserii pe o scară întinsă, și astfel este tinerimei dat prilejul de a se dezvolta fie în ramura clasică, fie în ramura practică, dar în fiecare cu temei. Francezii, neavând școale reale, s-au văzut siliți la un compromis între clasicism și realism. Erau multe plângeri că bacalaureații francezi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
datoria; cu toate acestea conduita în societate și disciplina a câțiva profesori lasă mult de dorit; este însă de sperat că această mică minoritate de profesori se va convinge cu timpul că dânșii sunt chemați nu numai pentru a instrui tinerimea, dar și pentru a o educa și, prin conduita lor morală și neprihănită, a le servi de exemplu și emulațiune pentru viața lor cetățenească în viitor. {EminescuOpXII 77} Nu tot astfel însă voi putea zice pentru comunele rurale. Aci în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și publice precum este cea actuală, în timpul în care, clasele culte ale unei societăți sunt intelectual și moral sterpe, dovadă seceta în toate ramurile activității spirituale, într-un timp în care banul câștigat fără muncă formează unica vânătoare a unei tinerimi precoce și a unor bătrâni desfrânați, în care plăcerile ușoare sunt singura țintă, și nu se află nici un fel de sobrietate a cugetării, nici un țel serios, e natural ca șeful statului, oricât viața sa proprie ar putea servi drept model
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Goldner lui Alecsandri sau Cogălniceanu. Afacere de prestidigitație! [17 iunie 1881] ["FRAȚII NĂDEJDE... "] Frații Nădejde au fost condamnați de-un juriu compus din profesori de universitate, unul la destituire, celalt la suspendare din funcție pentru propagarea de idei socialiste în tinerimea de la Iași. Ei publică o broșură de apărare prin care se-ncearcă a justifica ideile socialiste în genere și a dovedi că vina ce li se impută nu cade sub dispozițiile penale ale nici unei legi în vigoare. {EminescuOpXII 212} Socialismul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și poștelor și cu banii cutiilor bisericilor, au apus la Fetelei pe dată ce reacțiunea s-a ivit sub forma unei companii de dorobanți. Le urăm virtuoșilor cetățeni chef mult, voie bună ș-o nouă ediție a republicei. Fie sigură tinerimea ploieșteană ca, cu o nouă proclamare a acestei forme de guvernământ, vor ajunge directori de bănci, cămărași de saline, adiutanți regali, deputați etc. [21 iunie 1881] ["O CONVORBIRE.... "] O convorbire pe care prințul Bulgariei a avut - o cu corespondentul ziarului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cerc de partizani ce se încred în el orbește și-i recunosc autoritatea. Dar el are și adversari, și ochii tuturor sunt îndreptați spre dânsul. El are dreptul și datoria a opri în uliță pe oameni și mai ales pe. tinerime și a le face mustrări pentru vreo necuviință; dar vai de dânsul când comite și el vreo greșală, căci numai popii e permis a nu face ceea ce povățuiește să facă alții. Un proverb zice: Fă ce zice popa, dar nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cerc de partizani ce se încred în el orbește și-i recunosc autoritatea. Dar el are și adversari, și ochii tuturor sunt îndreptați spre dânsul. El are dreptul și datoria a opri în uliță pe oameni și mai ales pe. tinerime și a le face mustrări pentru vreo necuviință; dar vai de dânsul când comite și el vreo greșală, căci numai popii e permis a nu face ceea ce povățuiește să facă alții. Un proverb zice: Fă ce zice popa, dar nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a creat un anume secretariat la Ministerul de Interne, ba s-a nimicit chiar moralicește fostul ministru al instrucției prin friponeria cu care trădă grupul politic ce-l ridicase la guvern. Iată în adevăr creșterea ce o dă partidul roșu tinerimii. Vreți s-ajungeți unde a ajuns un C. A. Rosetti, un Brătianu? Nu vă trebuie nici merit, nici valoare. Dar deprindeți-vă a precupeți pentr-un portofoliu mandatul ce vi l-au dat alegătorii, a trăda pe sub mână pe cei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
există și e un izvor nesecat de vexațiuni zilnice. {EminescuOpXII 318} Ba se introduce cu sila în școli ca obiect obligatoriu limba maghiară, vorbită abia de a treia parte a populației regatului, grea, radical străină de limbele celorlalte naționalități, răpind tinerimii timpul pentru studii mai necesare și mai spornice decât dresarea c-un idiom pentru a cărui învățare se cer zece ani; ba, mai în urmă, vin alții să impuie această limbă până și ca limbă de propunere în școale. Ori
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
proporție directă cu folosul material, cu câștigul. Aci însă era defectul principal al proiectului Conta, căci lipsurile cele mari ale învățămîntului nostru nu sunt atât pe terenul intelectual pre cât pe acel al educației. Studiile clasice cresc spiritul și caracterul tinerimii. Ceea ce cîstigă cineva prin ele, daca sunt bine {EminescuOpXII 326} predate, este aptitudinea de a înțelege lesne, de-a coordona repede orice altă materie a cunoștinței omenești. Fără îndoială nu noi vom fi aceia cari să ne opunem învățămîntului real
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
patru, Svițera prin trei, Svedia și Norvegia prin doi, Portugalia prin unul. Unde s-ar întroluca socialiști, ateiști, comunarzi or oameni tot de mâna aceasta, acolo veți vedea răsărind câte un Caligari, Horia și Mircea Rosetti, ori altă seamă de tinerime fanariotică sub numirea specioasă de reprezentanți ai rasei ciobanilor de la Rucăr ori a moșnenilor din Câmpulung. Dar la ocazii în adevăr serioase, cum e bunăoară un congres geografic, cum sunt manevrele militare ale unei nații consângene cu noi, la ocazii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că e bine să se împuțineze mai ales atribuțiunile comunei rurale, ca să poată să îndeplinească bine pre cele esențiale: biserica, școala și căile de comunicațiune. Și de aceea încă demult partidul conservator s-a ridicat contra direcțiunii ce se dă tinerimii în școalele noastre, care a creat și creează pe fiecare zi un fel de proletariat al condeiului, o adevărată plagă socială, și a propus ca instrucțiunea publică să îndrepteze forțele vii ale națiunii către ocupațiunile, așa de bogate și așa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
când globalizarea a devenit o amenințare reală. 5. Pentru că marea majoritatea dintre voi aspiră să pășească, sau chiar vor păși pragul amfiteatrelor universitare, aș dori să amintesc aici și acum, cele patru principii de aur ale idealului universitar pe care tinerimea unversitară din perioada interbelică le-a promovat cu Însuflețire și dăruire până la sacrificiu. idealul național; care nu Înseamnă altceva decât lupta continuă pentru menținerea unității neamului În spațiul său natural, așa cum i-a fost hărăzit, pentru că În istoria sa multimilenară
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
versuri le tipărise în Sburătorul literar, în noiembrie 1922, apoi în reviste ca Flacăra, Năzuința, Contimporanul, pentru a le aduna în 1923 în volumul Restriști), publicistul Voronca se formează și începe să se afirme abia după lansarea Manifestului activist către tinerime al lui Ion Vinea, ce marca, în revista Contimporanul (nr. 46, mai 1924), deplina închegare a unei grupări românești de avangardă, sub auspicii constructiviste; el este, ca să spunem așa, creația exclusivă a mediului avangardist. Lucru important, căci timpul treptatei descoperiri
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
exigență pe care nu va înceta s-o proclame, alături de toți confrații de grupare, în diverse variante și cu o pasiune ajungând până la exaltare. Ea capătă, desigur, în această etapă, coloratura specifică viziunii constructiviste asupra a ceea ce Manifestul activist către tinerime de la Contimporanul numise nu de mult „marea fază activistă industrială”, încât, dacă „vibrează diapazon secolul” (cum notează Voronca în Aviograma din 75 H.P.), o atare „vibrație”, e întâi de toate a unui timp al civilizației citadine, cu peisajele-i caleidoscopice
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
definiții fiind cel oferit de Pierre Reverdy încă din 1917, pe care îl va prelua în mod mărturisit și Manifestul suprarealist al lui André Breton, trecerea dinspre „expresia plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse”, cerută de Manifestul activist către tinerime al Contimporanului, către definiția suprarealistă a poetului ca „aparat înregistrator” (al „funcționării reale a gândirii”) se va putea face fără mari dificultăți, deși cu oarecari contradicții. Fondul „romantic” al sensibilității lui Voronca, ce subminează proiectul acelei „ordini sinteză obiectivă, clasică
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
dintâi surprins a fost - cum am văzut - Lovinescu însuși, observând trecerea bruscă de la „sentimentalitatea răvășită și descompusă” a versurilor de la început, la programul „ordinii sinteză, clasică, integrală” al constructivismului. Fapt e că lansarea, în mai 1924, a Manifestului activist către tinerime al revistei Contimporanul, precedată de numeroase semne ale deschiderii modernismului românesc spre experiențele radical novatoare ale artei europene (expresionism, futurism, dadaism, constructivism) are asupra evoluției sale un impact decisiv. Situația nu e singulară: poeți ca Mihail Cosma, Stephan Roll, prozatorul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
etc.). Desigur, nu toate poemele Invitației la bal suportă o asemenea analiză. Unele dintre ele vizează aproape exclusiv insolitul asociațiilor conturând mai degrabă un spectacol exterior, la nivelul unui „reportaj” în care contează - după propoziția programatică din Manifestul activist către tinerime al Contimporanului - „expresie plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse”; stratul reprezentativ primează, neglijând ca și total autoreferențialitatea, subtila „chimie a cuvintelor”. Compensat adesea de performanțele asociative, acest deficit de prelucrare a discursului e nu de mai puține ori agravat
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fixează greșit data debutului său în Sburătorul literar „în toamna anului 1921”. În acest ultim interviu mărturisește, de asemenea, că ar fi publicat primele versuri în vara anului 1919, în Gazeta Transilvaniei, apoi „în alte reviste de liceeni” precum Foaia tinerimii. Cercetarea publicațiilor amintite nu ne-a permis însă identificarea sigură a acestor încercări inițiale. . E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, III, București, Ed. Ancora, (1927), p. 446. . Mențiuni critice, vol. II, Ed. Fundația pentru literatură și artă, București, 1934, p.
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Lăpușna. Scurt timp (1929-1930) editează pe cont propriu bilunarul „Opinia Chișinăului”. Ia parte la al doilea război mondial ca reporter. Între 1944 și 1948 este director la o școală generală din Târgu Jiu. A debutat în 1927 la revista bucureșteană „Tinerimea română” cu eseul Valoarea simbolică a luptei de la Călugăreni, iar editorial în 1938 cu romanul Pământ viu, premiat de Uniunea Intelectuală Română. Colaborează la „Curentul”, „Cuvânt moldovenesc”, „Raza”, „Curierul”, „Școala basarabeană”, „Viața Basarabiei”, „Gorjanul”, „România literară”, „Basarabia” (unde susține câteva
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
subtitlului, arătându-se că revista „nu aparține nici unei grupări oficiale studențești și cu atât mai puțin nici uneia dintre personalitățile universitare actuale. Ea este o creațiune, deci opera personală a unui mănunchi destul de numeros și puternic avându-și ramificațiile sale în tinerimea studioasă a celor patru universități din București, Cernăuți, Cluj și Iași”. Intenția de a adăuga un supliment artistic-literar cu titlul „Viața studențească literară” nu s-a realizat, dar în V.s. se publică, pe lângă articole privitoare la activitatea și problemele studenților
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
lui Toader Vieru, țărani. Cu studii de istorie neterminate la Universitatea de Stat „V. I. Lenin” din Chișinău (1965-1971), mai târziu urmează cursurile Institutului „Maxim Gorki” din Moscova (1977-1979). A lucrat ca redactor, apoi ca șef de secție la ziarul „Tinerimea Moldovei” (1968-1971, 1973-1979), la revista „Nistru” (1988-1992), redactor-șef la Editura Literatura Artistică și la Studioul Moldova-film, director la Editura Hyperion (1995). V. debutează cu poezii la „Tinerimea Moldovei” în 1965, și editorial cu antologia de nuvele Vânt și lumină
VIERU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
1977-1979). A lucrat ca redactor, apoi ca șef de secție la ziarul „Tinerimea Moldovei” (1968-1971, 1973-1979), la revista „Nistru” (1988-1992), redactor-șef la Editura Literatura Artistică și la Studioul Moldova-film, director la Editura Hyperion (1995). V. debutează cu poezii la „Tinerimea Moldovei” în 1965, și editorial cu antologia de nuvele Vânt și lumină, după aproape un deceniu, în 1974. Al doilea volum, tot o culegere de proză scurtă, Maria (1977), este urmată de romanele Inele de iarbă (1981), Râul și frunza
VIERU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
Chișinău, 1986; Ecouri. Studioul „Ileana-film”, Chișinău, 1988; Noli me tangere, Chișinău, 1990; Târziu și rece, Chișinău, 2003. Traduceri: Pille Tacari, Șivasancara. Două măsuri de orez, Chișinău, 1981; I.D. Dmitriev, Un vânător neobișnuit, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Refuzul livrescului, „Tinerimea Moldovei”, 1981, 24 mai; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 199-209; Timoftei Melnic, Valențe etico-psihologice ale personajelor, „Nistru”, 1985, 9; Ghenadie Nicu, Un roman de actualitate, „Nistru”, 1989, 8; Nicolae Popa, Sânge și marșuri, „Sfatul Țării”, 1992, 18-20; Nicolae Negru
VIERU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
educarea științifică și artistică a publicului, în vederea cunoașterii și afirmării valorilor culturii și civilizației românești. În prezent, funcționează următoarele centre de cultură: „George Apostu” (Bacău), „Arcus” (Covasna), „Brătianu” (Ștefănești, județul Argeș), „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” (Mogoșoaia), „Rosetti-Tescanu-George Enescu” (Bacău), „Tinerimea Română” (București), Centrul European de Cultură din Sinaia. • Centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale sunt instituții publice de cultură care coordonează și îndrumă din punct de vedere metodologic activitatea așezămintelor culturale; sprijină activitatea așezămintelor culturale în domeniul formării
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]