984 matches
-
importanți oameni la modă, oameni cu capul ras, cu trei cefe suprapuse (una prin transplantarea frunții în occiput), bătăuși de vază, VIP-uri de "box total", vedete de seară la televiziuni. Cum să-l suporte pe Grivei acești aristocrați ai tinerimii contemporane, ași ai unor baruri celebre, când ei au chef să lovească în Grivei, să-l sperie, să-l ucidă rafinat, cum cere moda deprinsă la ședințe de lupte importate din Orient? Grivei ar avea o unică șansă: să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
aromeală pe la con fe rințele de la Ateneu, unde, când nu aveam nimic nou de aflat, persiflam și ne-amuzam, ca niște infatuați și impertinenți ce eram, pe seama bietului vorbitor; apoi cercetarea pinacotecii, prăfuită și pustie, de la Ateneu și a expozițiilor „Tinerimii Artistice“ din Panorama Griviței; și, În sfârșit, introducerea prin contrabandă, pe fereastra privății de la Ateneu sau cu com plicitatea oamenilor de serviciu, la concertele simfonice, unde ascultam - care cum ne găseam cu proaspăta genealogie țără nească sau târgoveață În spinare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Câte ceva din amintirile unui client al borde lurilor de odinioară, de bună-credință și Încă cu sănătoase apetituri virile. - Inocențe și candori unde cu gândul nu gân dești; iar calea virtuților domestice stă mereu deschisă preote selor amorului. - Procesiunile nocturne ale tinerimii studioase de acum cincizeci de ani spre Crucea de piatră, spre Gramont și spre Chiriță, sălașele fetelor fără de mofturi. - Despre „trufan dalele“ și „prospăturile“ picate din provincie pe pavajul Bucureș tilor și prubuluite de „nenea“ cel păros ca un câine
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bordel, care este o adevărată instituție, străveche și universală, cu tradiții și rădăcini adânci În umanitatea ticăloasă de totdeauna; o instituție sinceră și corectă cu sine Însăși și față de lume; indispensabilă sau contând mult În educația și morala sexuală a „tinerimii studioase“, cum eram noi, liceenii și studenții, cât și pentru Întreaga obște a mascu lilor chinuiți de șarpele concupiscențelor; conducând uneori, cum am mai spus, pe tinerele sale oficiante de-a dreptul spre cărările virtuților domestice, ca neveste cu bărbat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
scriu”(Gânduri albe, p. 535). 1919. Apare la Bârlad revista Florile dalbe (19 numere între 1 ianuarie și 15 decembrie) sub conducerea unui comitet alcătuit din G. Tutoveanu, V. Voiculescu, Tudor Pamfile, M. Lungeanu. Colaborează la Revista copiilor și a tinerimii, Luceafărul, Neamul Românesc, Dacia, România, Duminica poporului, Flacăra, Însemnări literare, Ilustrația neamului nostru, Lumina etc. 1920 - Premiul de poezie al Academiei Române pentru volumul Din Țara Zimbrului și alte poezii. Membru al Societății Scriitorilor Români. Apare volumul Pârgă, Editura Cartea Românească
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
cea dintâi culegere de nuvele, Bisericuța din Răzoare. Obține Premiul pentru literatură „I. Heliade-Rădulescu” al Academiei Române. În 1915-1916 îl secondează pe Arghezi la conducerea săptămânalului „Cronica”. În timpul primului război mondial publică la „Scena”, „Renașterea”, „Cronicarul”, „Lumina”, „Biblioteca copiilor și a tinerimei”, în 1918 conduce revista „Spicul”, iar în anii imediat următori devine unul dintre cei mai activi colaboratori la presa socialistă („Chemarea”, „Socialismul”, „Lumea nouă”), la cea de orientare democratică („Cuvântul liber”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Dimineața” ș.a.), precum și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
a avut o carieră de profesor în învățământul secundar, la Roșiori de Vede, Târgu Mureș, Călărași, Ploiești și București, lucrând o vreme și în cadrul Editurii Naționale „Gh. Mecu”, de unde se retrage în 1942. Debutează ca publicist în 1922 la „Foaia tinerimii”, trimițând de-a lungul anilor versuri, proză, comentarii literare, traduceri și la „Preocupări literare”, „Familia”, „Arhivele Olteniei”, „Revista arhivelor”, „Pământul”, „Colocvii”, „Veac nou” ș.a. A mai semnat Const. Adrian. În afară de manuale școlare (întocmite împreună cu V.V. Haneș și cu C. Gerota
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
părea să locuiască în cameră mobilată, ca studenții, destul de confortabil și înconjurat de cărțile incitante) sau ce ocupație aveau? Dumnezeu știe. Cât despre Petre Hossu, destul să spun că, ajungând amândoi la București, în acel an școlar, cu prilejul concursului „Tinerimii române“, și dându-ni-se de tratat tema „Ce carte ți-a plăcut mai mult?“, el a scris despre Biblie și À la recherche du temps perdu de Proust, pe când eu despre Le Crime de Sylvestre Bonnard de Anatole France
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în Ministerul Sănătății, Iorgu Donea, președinte al Tribunalului Ilfov, Ion N. David, magistrat superior, Dumitru (Mitică) Ionescu, ofițer superior de Stat Major, Aurel Apostu, magistrat superior, Alexandru Boldescu, președinte al tribunalului din Timișoara. Gheorghe Harnagea a participat la concursurile Societății „Tinerimea Română” din București, la care a fost recompensat cu distincții de merit, sau la concursurile organizate de Gazeta matematică. „Una din realizările sale de seamă la care a avut un rol deosebit, alături de Ion David și Mitică Ionescu, a fost
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
schițate în cretă, pe tablă, la șezătorile școlare ale liceului. Au făcut senzație caricaturile expuse de elevul Angheluță, la una din librăriile orașului din acel timp, reprezentând pe unii profesori ai școlii.” Este premiat că elev în 1921 în cadrul concursului „Tinerimea Română”din București. Urmează cursurile Academiei de arte frumoase din București (1924-1928), având ca dascăli pe Constantin Artachino, George Demetrescu Mirea și Camil Ressu. Concomitent urmează cursurile Facultății de litere. Funcționează ca profesor de desen în învățământul secundar, la Liceul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
tainele vieții, însemnările Educația poporului român de Gr. V. Borgovan, fragmente din romanul Quo vadis? de H. Sienkiewicz, articolele Sfârșitul lumii de C. Flammarion și Cine pleacă? de I. Slavici. Gazeta publică discursul lui N. S. Dumitrescu rostit la Societatea „Tinerimea Română”, cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la înființarea societății. Alți colaboratori: Zamfir C. Arbore, C. Nutzescu, N. Pandelea, Th. Cornel, V. D. Păun. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285402_a_286731]
-
soție, o nobilă germană foarte vul gară. Moartea lui a surprins pe toată lumea. Însă atenția publică, care a lipsit ultimelor sale zile, s-a reînsuflețit pentru înmormântarea lui. Existau temeri de o demon strație populară, o acțiune în forță a tinerimii pentru a-l duce cu forța la Panteon. Eu făceam parte, împreună cu Berryer, care era acolo o apariție ciudată, din delegația Camerei însăr cinată să urmeze convoiul funebru. Era mulțime mare și o mare desfășurare de forțe ale gărzii naționale
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
1851; Jules Sandeau, Damicela de Kerouar, București, 1852; Chateaubriand, Aventurile celui din urmă Abenseragiu, București, 1852, Natchezii, I-III, București, 1854. Repere bibliografice: A. D. Xenopol, „Istoria generală a românilor din amândouă Daciile”, „Arhiva”, 1899-1890, 315-349; Ioan N. Șoimescu, „Revista Societății «Tinerimea română»”, 1896, 2; Ciorănescu, Teatr. rom., 49-52; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 262-264; Brădățeanu, Drama, 121-123; Dicț. lit. 1900, 832-833. C. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289775_a_291104]
-
În chiemarea acesta dascălesca va fi datoriu numitulu Pavelu Monea a se porta amesuratu legiloru bisericesci șî politice, șî adeca a fi pilda fapteloru bune crescinesci, a merge șî a petrece în Biserica cu evlavie, cantându șî cetindu, - a inveția tinerimea scolara în frica lui Ddieu, în rugaciuni șî în cântări bisericesci; a o duce la Biserica in tote dîlele șî cu deosebire Sâmbăta sera șî în presera Serbatoriloru la rugaciunile de sera, șî Dumineca la slujba dumnidieiască, precum șî în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
limba rusă. Pedagog, filosof, sociolog și filolog, Vasile Harea a ilustrat aceste calități prin lucrări de mare valoare. Dintre studiile sale pedagogice menționăm: Gândirea și formarea ei prin instrucție (1920ă, Avântul învățământului superior în România întregită (1922ă, Rolul cultural al tinerimii basarabene (1926ă. După anul 1929 se consacră problemelor filosofice și de știință socială, publicând în revista Minerva, condusă de Petre Andrei, studii și articole din care cităm: Mesianismul rusesc din sec. XV și XVI (1927ă, Ideile gnoseologice ale lui L.N.
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
București, lunar, între aprilie și decembrie 1934. Comitetul de direcție este alcătuit din Bartolomeu Popescu, Constantin Gerota, Dumitru Murărașu și Virgil Tempeanu. În articolul-program (Mărturisiri), semnat de Bartolomeu Popescu, se susține că revista va fi prilej de manifestare liberă a tinerimii studioase: „Cei mulți au tot atâta dreptul să tindă spre mai multă lumină, ca și cei puțini. Și cei tineri mai mult, desigur, decât cei în vârstă.” Lipsită de o „ideologie specifică” și fără „idoli de tămâiat”, publicația se remarcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287744_a_289073]
-
MIRONOV, Filip (21.I.1928, Dubău - Transnistria), poet și prozator. Este fiul lui Andrei Mironov, țăran. A absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1952). Lucrează ca învățător, apoi ca redactor la „Tinerimea Moldovei” și la Editura Literatura Artistică. M. debutează editorial în 1958 cu placheta de versuri pentru copii Doi poznași pe imaș, urmată de alte volume de poezii, în care abordează teme ale școlii și învățământului, căzând adesea în didacticism sec
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]
-
București, absolvită în 1935. La Constanța, în 1932, sub pseudonimul Cocoi Taalat, redactează revista de avangardă „Liceu”, împreună cu Tașcu Gheorghiu și Mircea Pavelescu. Începuse să scrie din 1926, în „Anuarul Liceului «Mircea cel Bătrân»”, e prezent în 1927 și în „Tinerimea dobrogeană”, dar adevăratul debut se produce în 1928, la „Bilete de papagal”, unde semnează Virgil Rareș. Lucrează la „Era nouă”, „Reporter”, „Fapta”. În 1935 îl sprijină pe Gellu Naum în realizarea revistei „Tânăra generație”. Cu Paul Păun și D. Trost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
viitoarea prințesă Bibescu. Era un mare noroc să lucrezi sub comanda unui șef de această calitate și atît de binevoitor. Începuturile mele în carieră nu cereau activitate de cancelarie înrobitoare: relațiile franco-române erau cordiale, deși fuseserăm înglobați în Tripla Alianță, tinerimea română, de generații venea să se instruiască în școlile franceze și se stabiliseră puternice legături de prietenie și camaraderie, menținîndu-se un contact cordial de o parte și de alta, (pînă la afacerea Dreyfus St. Cyr și Ecole de Guerre primeau
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de o integritate profesională de neegalat. Analizele literare și mai ales concluziile pe care le trăgea după ce discutam amplu problemele în cauză puteau fi inserate în cel mai bun manual școlar de specialitate! Aceasta este explicația că la concursul de la „Tinerimea Română” din 1937 am mers în principal pentru română și secundar pentru istorie. De asemenea PROFESORI am avut parte în timpul școlarității mele și lor, cât și altora datorez cariera de învățător și de profesor de limba română. În clasa a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
am chemare în această direcție, adunam cu hărnicie noi și noi cunoștințe și priveam cu toată încrederea în viitorul meu. După vacanța de Paști din acest ultim an am fost solicitat să iau parte la concursul pe țară, organizat de „Tinerimea Română”. Concuram pentru română și istorie, alături de un alt coleg de clasă, înscris pentru limba română. În aprilie, însoțiți de un tânăr profesor din școală ne prezentăm la București la concursul care se desfășura în incinta Universității. Eram îmbrăcat în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
nu aud, dar am înregistrat următoarea discuție în șoaptă: „- Îl vezi pe țăranul acela? Crezi că a venit să scrie ceva? - De, zice celălalt, cred că a venit să se plimbe gratis la București”. Respectivul făcea aluzie la faptul că „Tinerimea Română” asigura transportul gratuit concurenților și însoțitorilor lor. Ni s-a dat câte o coală albă de scris cu ștampila Universității și apoi s-a făcut enunțul temei ce urma să tratăm în cuprinsul a două pagini. Subiectul enunțat se
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și mai ales la o altă dimensiune. Ziarele au publicat rezultatul concursului și cei din Bârlad, profesori, colegi și conșcolari s-au bucurat pentru marea mea reușită. Apoi, premianți, însoțitori și oficialități am plecat cu un tren special purtând însemnele Tinerimii Române. Timp de două săptămâni ne-am plimbat prin Transilvania, Banat și Crișana, zăbovind cu folos la ruinele Sarmizegetuzei, fosta capitală a marelui Decebal. Își poate cineva închipui câtă bucurie am adunat în inima mea de tânăr cu ochii larg
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
dormitor alături de colegi, cu planuri de viitor și unele destăinuiri. Unul din colegi - vecin de pat cu mine - Titu Gh. - îmi vorbește despre o mașinație murdară săvârșită la adresa mea. Îmi spune că, în timpul cât am lipsit fiind plecat în excursia „Tinerimii Române”, colegul nepremiat la acel concurs a dorit să aibă și el o satisfacție și, ajutat de un institutor de la Școala de aplicație din incinta școlii și de profesorul de agricultură și practică agricolă, au modificat notele mele la pedagogie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
s-a pretat profesorul agronom la așa ceva, când eu îl iubeam și-l prețuiam ca om și pedagog. După această destăinuire nu m-am supărat. Chiar i-am spus celui ce-mi relatase despre această mașinație că, premiul meu de la „Tinerimea Română”, nu putea fi comparat cu un premiu I obișnuit la clasă. În ultima clasă de școală normală eram deposedat de premiu la fel ca în clasa a doua elementară, dar acestea nu mai contau acum. Important era atunci că
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]