5,613 matches
-
dată. Comparația cu fragmente similare aparținându-i lui Grigore Ureche, bunăoară, se impune de la sine. Cântecul de lume, spuneam, beneficiază de o atenție deosebită din partea lui Mircea Popa. Drept dovadă, studiile din Cărți, manuscrise, biblioteci: Prima carte de cântece românești tipărită (1768), Un manuscris de cântece de lume din 1834 și Culegeri de cântece populare și de petrecere (în total, 35 de pagini). Putem bănui că ele prefigurează o viitoare monografie dedicată speciei, căci în primul dintre studii observăm cum cercetătorul
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
cum ar fi Sate și preoți din Ardeal (1902) ori Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a românilor (2 vol., 1908-1909). Pe de altă parte, profesorii de specialitate din învățământul teologic superior, ca Mircea Păcurariu, și-au văzut sintezele tipărite și difuzate exclusiv pe circuitul închis (atunci) al cărții bisericești. Cel mai grav afectat de cenzură a fost însă tezaurul de cercetări istorice al școlii teologice blăjene. Aceasta, evident, din cauza interzicerii, în 1948, a Bisericii Române Unite cu Roma și
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
XVIlea - al XIX-lea, a rămas în întregime interzisă, fragmente din ea apărând doar în publicații din exil, în special în cele catolice de la Roma. Zenovie Pâclișanu a mai lăsat în manuscris și o monumentală Istorie a Bisericii Române Unite, tipărită abia în 2006, precum și o lungă serie de studii care așteaptă încă o reeditare critică. A fost un expert incontestabil în chestiuni cum ar fi: biserica românească din Ardeal în perioada Reformei, relațiile interconfesionale în Transilvania, ierarhia bisericească românească din
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
de organizațiile socialiste și celelalte organizații. Capitolul 2 Articolul 5 Îndeplinesc atribuții speciale cu privire la documentele ce alcătuiesc Fondul Arhivistic Național, în raport de natură acestora, următoarele organe: a) Direcția generală a Arhivelor Statului din Ministerul Afacerilor Interne, pentru: documentele scrise, tipărite, fotografice, precum și pentru sigilii și ștampile; ... b) Arhiva națională de filme din subordinea Consiliului Culturii și Educației Socialiste, pentru documentele cinematografice; ... c) Comitetul de Stat al Radioteleviziunii Române, pentru documentele fonice și video și filmele de televiziune. ... Articolul 6 Organele
DECRET nr. 472 din 20 decembrie 1971 privind Fondul Arhivistic Naţional al Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106340_a_107669]
-
scop. Depozitele de arhivă trebuie să fie dotate cu mijloace adecvate de păstrare și prevenire a incendiilor. Articolul 18 Organizațiile socialiste și celelalte organizații vor depune, după caz, la Direcția generală a Arhivelor Statului sau la filialele sale documentele scrise, tipărite, fotografice, sigiliile și stampilele prevăzute la art. 2 al prezentului decret, rămase după selecționare, după cum urmează: - documentele scrise, tipărite, sigiliile și stampilele, după 30 de ani de la crearea lor, în cazul organizațiilor socialiste și celorlalte organizații centrale și după 20
DECRET nr. 472 din 20 decembrie 1971 privind Fondul Arhivistic Naţional al Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106340_a_107669]
-
Organizațiile socialiste și celelalte organizații vor depune, după caz, la Direcția generală a Arhivelor Statului sau la filialele sale documentele scrise, tipărite, fotografice, sigiliile și stampilele prevăzute la art. 2 al prezentului decret, rămase după selecționare, după cum urmează: - documentele scrise, tipărite, sigiliile și stampilele, după 30 de ani de la crearea lor, în cazul organizațiilor socialiste și celorlalte organizații centrale și după 20 de ani în cazul celorlalte organizații; - documentele fotografice, după 15 ani de la crearea lor; - actele de stare civilă, după
DECRET nr. 472 din 20 decembrie 1971 privind Fondul Arhivistic Naţional al Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106340_a_107669]
-
ale autorului: Jurnal de sex (1929), Poemul invectivă (1933), Ioana-Maria. Șaptesprezece poeme (1937), Cântec de revoltă, de dragoste și moarte (1945) și Orion (1978). Aceasta înseamnă că este încălcată o regulă editorială de bază, care stipulează obligativitatea reproducerii ultimei versiuni tipărite antume a textelor. Explicația editorului anonim este aceea că, în volumul antologic Orion, Bogza a revizuit drastic textele selecționate din Ioana- Maria și din Cântec de revoltă... (Paul Cernat afirmă chiar că au fost rescrise „până la a deveni de nerecunoscut
A doua posteritate a lui Geo Bogza by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5602_a_6927]
-
unor autori celebri. Cristian Preda le-a cules exclusiv pe cele care se referă la alegeri, adică, la vot. Printre primii autori se numără Vasile Alecsandri, cu o satiră fără pic de sare și piper la adresa lui „gură cască” „omu politicu”, tipărită, unde credeți?, în „Convorbiri literare” în 1867. Până și ortografia revistei junimiste era la data aceea îngrozitoare. Cam toate gazetele vor publica de-a lungul vremii texte asemănătoare, mai cu seamă oficioasele partidelor, de la „Viitorul” liberal la „Scânteia” comunistă. Și
Lirică electorală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5070_a_6395]
-
teritoriu, urmărit de poliția secretă sovietică, de care reușește să scape. Nu există loc inaccesbil în această lume pentru Tintin, ingeniozitatea sa este inepuizabilă. Tintin are o minte ascuțită pusă în serviciul aventurii care urmează să se transforme în literă tipărită. Tintin își pune inteligența și devotamentul în slujba adevărului, devine expresia unei meserii periculoase, eroul unei știri rare, dar și al unei glume bune sau a unui truc reușit pentru că Tintin știe să fie și „malin”. Ce mai are Tintin
Tintin se întoarce... din America by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5084_a_6409]
-
47, din 15-21 noiembrie, mai multe articole peste care cititorul nu poate trece indiferent. Toate aceste puncte din sumar țin de zona necesarelor clarificări morale de care societatea românească are atâta nevoie. În primul rând, este reprodusă și în ediția tipărită, după ce fusese preluată on-line, intervenția de pe site-ul Europei Libere a lui N. C. Munteanu, privindu-i pe câțiva turnători ai Securității . E vorba despre acel Top 5 al celor mai scârboși informatori, în opinia lui N.C.M., și care-i
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5089_a_6414]
-
în mai 2008 deținând active de 639 de miliarde de dolari, dar și datorii de 613 miliarde de dolari. 3. Expertul în geopolitică susține că s-au încălcat toate regulile pentru reabilitarea sistemului bancar, băncile fiind obligate să injecteze bani tipăriți. 4. În opinia lui Friedman Franța lui Francois Hollande este un pitic economic. Forța economică incontestabilă a Europei este Germania, crede specialistul în geopolitică. Capacitățile Berlinului depășesc cu mult piața internă, motiv pentru care are nevoie de o piață comună
Cinci momente strategice în viziunea lui George Friedman by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56203_a_57528]
-
reprezinte printre contemporani, Pavel Chihaia are azi satisfacția de a-și vedea scrierile reunite în , ediția în zece volume apărută, în îngrijirea lui Ioan Popișteanu, la editura constănțeană Ex Ponto. Ne afăm în fața unei performanțe editoriale cu aceste zece volume tipărite odată, la pachet, și e un fapt fericit că de ea are parte unul dintre scriitorii noștri importanți.Să menționăm și bogăția manifestărilor lui Pavel Chihaia, astfel cum ni se impun atenției prin actuala Opera Omnia: romancier, nuvelist, dramaturg, poet
Opera Omnia by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5639_a_6964]
-
sunt convinși că planul de reorganizare va evita intrarea în faliment a societății. ”Săptămâna trecută am făcut un efort financiar și am achitat aproximativ 2.000.000 de lei, impozite către bugetul de stat. Situația cu care se confruntă presa tipărită, în special piața de difuzare a presei, ne-a tras un semnal de alarmă și am decis că cea mai bună soluție de protecție a publicațiilor Evenimentul Zilei și Capital este declanșarea procedurii de insolvență. În anul 2013, Editura Evenimentul
Evenimentul Zilei și Capital, în insolvență () [Corola-journal/Journalistic/45115_a_46440]
-
eseistul și-o pune cu acest prilej este una îndreptățită: Pentru ziare a venit vremea muzeelor? Iar răspunsul său are acea amărăciune care vine din luciditate: „Oricum am privi lucrurile, se încheie o epocă: aceea în care ziarele și revistele tipărite (chiar și după apariția radioului și televiziunii) își aveau locul bine fixat în practicile cotidiene ale oamenilor, agregau comunitățile umane, țineau echilibrul între guvernanți și guvernați, aveau impact și prestigiu. S-a (cam) terminat - cel puțin în lumea occidentală sedusă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3437_a_4762]
-
Gândirea 5, Convorbiri literare 6 și Dacia rediviva 7. Am însă câteva inedite care socotesc că vă vor entuziasma. În prezent am început să citesc un manuscris de roman tradus din limba franceză de către o persoană care mai are traduceri tipărite, printre care faimoasa Mămica. După ce voi termina lectura, vă voi face un referat amănunțit asupra valorii cărții. Persoana în cauză se oferă să facă traduceri din franțuzește pentru Tradiția, din operele alese și trimise de d[umnea]v[oastră]. Dacă
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
În hebdomadarul Die Zeitscriitoarea Kathrin Passig își descrie cu sinceritate experiența lecturii de cărți pe suport electronic (să le spunem E-cărți ca replică la E-book-uri), mărturisind că pe măsură ce cumpără tot mai puține cărți tipărite citește tot mai multe E-cărți. Paradoxul autoarea și-l explică astfel: în 2009 a citit 30 de volume pe hîrtie, pentru ca din 2012 să-și cumpere primul Kindle, urmarea fiind că în 2011 a citit 40 de titluri, în
A citi pe întuneric () [Corola-journal/Journalistic/3661_a_4986]
-
niște pagini pe care le poți citi și pe întuneric. Mărturisirea scriitoarei germane confirmă bănuiala că mediul tehnologic schimbă într-un fel calitatea lecturii, efortul minții cerut de o pagină electronică fiind de alt grad decît cel impus de literele tipărite. Mediul modifică nu doarmesajul, dar și starea de spirit.
A citi pe întuneric () [Corola-journal/Journalistic/3661_a_4986]
-
În ciuda evidenței că în epoca internetului lectura de cărți tipărite scade, anticarii din Germania constată o creștere a interesului publicului pentru ediții bibliofile. Paradoxul e că pe măsură ce numărul de cititori obișnuiți (pentru care cititul e tabiet superficial sau mijloc de umplere a timpului) scade, numărul bibliomanilor crește, cartea căpătînd tot
Bibliomanii contemporani () [Corola-journal/Journalistic/3679_a_5004]
-
Ele sunt compromisuri prin care vechiul mai salvează ce poate fi salvat în confruntarea dramatică, inevitabilă, cu noile tehnologii de comunicare. Există și o parte plină a paharului: dacă un personaj precum Chris Hughes continuă să scoată și o ediție tipărită a revistei (și care cred că-i aduce pierderi financiare), înseamnă că în adâncurile conștiinței sale a supraviețuit un grăunte de rațiune. Pentru cineva care a dobândit o avere fabuloasă cât ai zice facebook! bruma de respect arătată valorii e
Speranța de celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3574_a_4899]
-
cotidian. Experiența parcurgerii unui roman nu diferă în esență, pentru artizanii unor astfel de campanii de responsabilizare, de aceea a frunzăririi ziarelor de dimineață. Important, e, cred aceștia, să citești, să digeri, adică, o cantitate cât mai mare de text tipărit. Fiindcă... Aici problema se complică. Fiindcă, se pare, această rutină te transformă într-un om elevat, deci demn de admirație în societate. Automat și ireversibil, care vasăzică. Sofismul snob pe care se întemeiază raționamentul e vizibil. Ca și cum consumul masiv de
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
proiectului, primul număr al ziarului și jurnaliștii care vor scrie pentru publicație, aflăm dintr-un mesaj publicat pe site-ul expresmagazin.ro: Într-un moment în care majoritatea publicațiilor aleg să-și continue existența exclusiv online și în care edițiile tipărite sunt mai degrabă o rărițate, Expres Magazin se iîntoarce pe print. Primul număr al ziarului, ieșit din tipografie pe 10 aprilie 2014, reunește articole de scrise de jurnaliști, cu experiență sau mai noi, de la o serie de publicații cunoscute din
Mai multe ziare online din România vor apărea pe print by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37527_a_38852]
-
Iorga, Andreea Munteanu, Cătălin Vărzaru și alții. Sub titlul generic "Europa se schimbă din nou. România?", articole de actualitate, politica internă și externă, justiție, investigații, cultura și tehnologie sau analizele autorilor din primul număr Expres Magazin demonstrează că ziarul clasic, tipărit, are în continuare motive să existe".
Mai multe ziare online din România vor apărea pe print by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37527_a_38852]
-
cuvânt nu rimează deloc cu Italia. Specialiștii sunt de părere că a venit timpul să educe copiii, pe viitorii adulți, pentru a ști care sunt riscurile unui seism puternic și pentru a le putea preveni, scrie Le Monde, în ediția tipărită. Ceremonie în memoria oamenilor morți în cutremurul din orașul L'Aquila din 2009 Mii de persoane au participat în noaptea de sâmbătă spre duminică la un marș cu torțe în orașul L'Aquila, în centrul Italiei, marcând cinci ani de la
Românii sunt urmăriți de un blestem oriunde se duc. Situația dramatică în care se află by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37558_a_38883]
-
investiția mistică în profesiunea literară. În cazul fiecăruia dintre scriitorii evrei pe care îi înregistrează, Lovinescu subliniază o asumare a literaturii ca destin - „necunoscând decât unica pasiune a artei sale, a meseriei sale” (229); „reducând toate valorile sociale la hârtia tipărită, la valoarea misterioasă a unui vers, nu trăiește decât prin ea” (230); „căci pentru acest vlăjgan (...) nu există altă realitate decât cea a artei și, în primul rând, firește, a artei lui” (557). Analiza textului despre Camil Baltazar ne permite
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
-i drept, cu skepsis de asemenea lingvistic: Roșul ușor e rozul iluzor (2008). Tot accidente și tot pasabile mi se par momentele în care, la rugămintea lui Robert Șerban, poetul citește, spre ilustrare, câte un poem dintr-un op abia tipărit sau câte-o traducere isteață. Că în economia discursului, aceste întreruperi funcționează ca niște sincope, ca niște timpi morți, nu e, până la urmă, grav. În fond, rațiunile dialogului televizat sunt altele și se cuvine să nu fim din cale-afară de
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]