2,630 matches
-
apelat la o soluție care să concilieze noul context cultural cu propria natură și structură profesională. Ion Simuț a făcut pasul către istoria literară, căreia i-a atașat inclusiv cronica edițiilor, privind în ansamblu și în secțiune temporală marea de tipărituri. Dan C. Mihăilescu, dimpotrivă, a ieșit din spațiul ticsit de fișe și considerat prea strâmt al istoricului literar, făcând critică deschisă către toate azimuturile și dând expertizei notă de show publicistic. Ultimul, dar nu cel din urmă critic "optzecist" care
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
datării, întrucât textul nu a fost consultat în ediția princeps. Dar discuțiile despre originile oricărui fenomen sunt inerente, căci ele se pierd întotdeauna în negura timpurilor, o ceață a începuturilor ce face inevitabile aproximațiile. Cum cercetarea are în vedere numai tipăriturile, ar fi de luat în seamă și faptul că, semnalat ca atare de Dicționar..., prima traducere manuscrisă din Criticon datează din 1754. Istoria traducerilor din romanul universal se complică dacă ar fi luate în seamă și manuscrisele (autorii mărturisesc în
Istoria romanului tradus în România by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8701_a_10026]
-
lăsa amețiti de advocați guralivi. [16 septembrie 1878 ] B. PETRICEICU HASDEU, CUVENTE DEN BETRĂNI-LIMBA ROMÎNĂ VORBITĂ ÎNTRE 1550-1600 tomul I, București, 1878, 1 vol. 8 mare, 432 pagine Crestomația sau Analectele canonicului Cipariu (Blaj, 1858) coprind transcrieri exacte din vechi tipărituri românești. Texturile cărților bisericești din suta a XVI-ea și a XVII-ea i-au servit învățatului filolog la compunerea gramaticei sale istorice, cunoscute sub titlul de Principie de limbă. în faptă însă ideea fundamentală a autorului Principielor, de-a generaliza pronunții
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vorbită niciodată. de un om, necum de o țară întreagă; ci, adunîndu-se într-un mozaic bucățele de elemente linguistice risipite în câteșipatru părțile Daciei s-a făcut încercarea de-a reprezenta acest mozaic de piatră ca ceva viu și organic. Tipăriturile vechi mai aveau însă și alt defect. Fiind texte bisericești traduse din grecește ori slavonește, textul român urma din cuvânt în cuvânt și virgulă după virgulă originalul, încît de sintaxă, deci de spiritul limbii române, nu putea fi nici vorbă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
guturalizarea semitică a limbei pe care o vorbesc și prin greșeli de sintaxă ce se pot reduce la obiceiul, contractat în copilărie, de-a rândui cuvinte germane după consecuțiunea pe care o au cuvintele în biblia ebraică. Ideea cumcă vechile tipărituri sânt departe de [a] avea importanța care li s-a dat de către d. Cipariu și că ele, fiind traduceri ad lieram din slavonește și grecește, coprind și cuvinte slavonești cu de prisos și o sintaxă cu totul străină a esprimat-o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
când acest din urmă imputase celui dentîi că nu le-ar fi citit. Acum însă d. Hasdeu dezvoltă și mai pre larg în prefață ideea lui Cihac, spuindu-ne că "modeluri de neromînie ne întîmpină la fiecare pas în orice veche tipăritură romînă", drept care dumnealui în colecția de față ne dă graiul viu al românului din a doua jumătate a sutei a XVI-ea. Acte oficiale sau particulare scrise în România după trebuințe locale și momentane de niște autori români, oameni din popor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vorbită niciodată. de un om, necum de o țară întreagă; ci, adunîndu-se într-un mozaic bucățele de elemente linguistice risipite în câteșipatru părțile Daciei s-a făcut încercarea de-a reprezenta acest mozaic de piatră ca ceva viu și organic. Tipăriturile vechi mai aveau însă și alt defect. Fiind texte bisericești traduse din grecește ori slavonește, textul român urma din cuvânt în cuvânt și virgulă după virgulă originalul, încît de sintaxă, deci de spiritul limbii române, nu putea fi nici vorbă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
guturalizarea semitică a limbei pe care o vorbesc și prin greșeli de sintaxă ce se pot reduce la obiceiul, contractat în copilărie, de-a rândui cuvinte germane după consecuțiunea pe care o au cuvintele în biblia ebraică. Ideea cumcă vechile tipărituri sânt departe de [a] avea importanța care li s-a dat de către d. Cipariu și că ele, fiind traduceri ad lieram din slavonește și grecește, coprind și cuvinte slavonești cu de prisos și o sintaxă cu totul străină a esprimat-o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
când acest din urmă imputase celui dentîi că nu le-ar fi citit. Acum însă d. Hasdeu dezvoltă și mai pre larg în prefață ideea lui Cihac, spuindu-ne că "modeluri de neromînie ne întîmpină la fiecare pas în orice veche tipăritură romînă", drept care dumnealui în colecția de față ne dă graiul viu al românului din a doua jumătate a sutei a XVI-ea. Acte oficiale sau particulare scrise în România după trebuințe locale și momentane de niște autori români, oameni din popor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în șoaptă, ca și când s-ar fi ferit să nu trezească pe cineva din somn, să-ți arăt cărțile mele." Intrarăm în bibliotecă și începu într-adevăr să mi le arate, una câte una, ediții rare, din clasicii francezi, legate, cu tipăritura veche de prin 1860. Le desfăcea coperta, întîrzia asupra primei pagini, apoi asupra celei de-a doua, îmi dădea, tot în șoaptă și cu religiozitatea aceea curioasă a livromanilor, explicații asupra personalității, nu a autorilor, ci a acelora care îngrijiseră
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe lună la „Casa Universitarilor“ sau la „Restaurantul Oamenilor de Știință“. Nu era nici o problemă. (Se înțelege că doar mimam nepăsarea și calmul academic; în realitate, mă simțeam frustrat și invidios.) Datele arătau corect, biografia corespundea, chiar și rubrica de tipărituri părea adusă la zi. Cine îmi compilase amestecul de viață și operă se documentase decent, nu lipseau extrasele de presă și trimiterile la cărțile pe care le publicasem. Eram recomandat ca autor de teorie virtuală, îmi fuseseră citite toate cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
periodice tipărite pe hârtie de calitate medie. Pot fi locale, regionale sau naționale. Ele își propun să ofere o perspectivă de ansamblu asupra actualității, cu excepția celor strict specializate asupra unui domeniu anume. În altă ordine de idei, ziarul este o tipăritură alcătuită din 4 până la peste 100 de pagini. Revistele sunt publicații cu apariție săptămânală sau lunară și, de obicei, sunt naționale. Sunt tipărite pe hârtie de bună calitate și sunt relativ scumpe, cel puțin prin comparație cu prețul unui ziar
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în timpul campaniei electorale pentru alegerilor locale din Bacău în 2004. Se folosește suportul tip ziar și se imită forma discursului jurnalistic, dar se abandonează tot restul caracteristicilor. Astfel, discursul nu este obiectiv, ci este partizan, în folosul Partidului Umanist Român. Tipăritura urmărește să creeze imaginea de publicație, dar nu are nici ISSN, nici colegiu de redacție, nici semnături pe articole. Semn că este abandonată responsabilitatea redacțională, întrucât, chiar dacă se scrie că este o publicație a Partidului Umanist Român, acesta poate foarte
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris, sub forma tipăriturii, stă la baza articulării conștiinței naționale. B. Anderson (2000) [1983], în influentul său studiu în care asemuiește națiunea unei "comunități imaginate", a stăruit asupra relației intrinseci existente între cuvântul tipărit și emergența conștiinței naționale. "Capitalismul de tipar" sau, mai aproape de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
totalul operelor tipărite în limba română de-a lungul secolului al XVIII-lea au fost cărți scripturale și lucrări reclamate de practica liturgică; 18 la sută au fost tratate teologice și cărți cu conținut religios; doar 7 la sută erau tipărituri ce serveau scopurilor administrative și pedagogice (Barbu, 1990, cf. Drace-Francis, 2006, p. 55). Figura 3. Producție de carte românească în țările române, 1766-1830 Sursa: calcule proprii după A. Drace-Francis (2006, pp. 76-77, Fig. 1.7 și Fig. 1.8). Axa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în Principatele dunărene și Imperiul Habsburgic Dinamica producției de carte românească de până la Regulamentele Organice, defalcată în categoriile religios-secular, indică același trend secularizant (vezi figura de mai sus). Demnă de remarcat este ascensiunea lentă dar crescândă în ritm constant al tipăriturilor cu conținut laic, care reușește să depășească în volum producția cărții religioase, a cărei traiectorie este descrisă de o evoluție mai curând ezitantă. Chiar dacă nu mai există date statistice de încredere pentru perioada post-regulamentară care să permită urmărirea în continuare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cele religioase, care poate fi estimată în baza unor date de încredere pentru întreaga lungime a secolului al XIX-lea. Figura 4. Evoluția tipografiilor, 1830-1890 Sursa: A. Drace-Francis (2006, p. 168, Fig. 3.9) Glisând din planul dinamicii producției de tipărituri în cel al evoluției cărții școlare, anul 1850 poate fi luat ca un reper temporal care marchează un prim moment de cumpănă al literaturii didactice românești. Înainte de 1850, instrumentele pedagogice utilizate în școlile primare au fost bucoavna, ceaslovul, octoihul și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atinși de mișcarea plină de înălțare sufletească a o mână de învățați și, văzând decadența în care poporul lor numeros se afla în toate provinciile, sprijiniră întreprinderile literare și de cultură de la începutul secolului. Listele de subscripție alăturate la toate tipăriturile din vremea aceea dovedesc această tendență cu de prisos. Macedoromânii așezați în țările noastre se distinseră prin donațiuni făcute pentru scopuri de cultură. Astfel temeliile Academiei Române s-au pus prin fondul lăsat de un macedoromân. Alte testațiuni a căror întrebuințare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
limbi hieratice și de stat. Din acel moment trăsătura de unitate a devenit și a rămas limba și naționalitatea, pe când înainte românul înclina a confunda naționalitatea cu religia. Retipărirea cărților bisericești cu caractere latine și cirilice nu mai suferă întîrziere. Tipăriturile vechi au început a se afla cu greutate. Lucrarea ce și-a propus-o Sf. Sinod e de o însemnătate cu greu de măsurat în toată mărimea ei. Fără îndoială că limba cărților bisericești va fi supusă unei revizuiri în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru proprietatea lor. În cazul În care anunțurile sunt atrăgătoare, ei știu că managerul respectiv poate face ca proprietatea lor arate bine. De asemenea, viitorii locatari se uită la anunțuri În căutarea unei locuințe. Publicitatea on-line a depășit În prezent tipăriturile din punct de vedere al atragerii viitorii chiriași și este mult mai eficientă pentru anumite categorii sociale. Promovarea on-line a proprietății poate include fotografii exterioare și interioare, și chiar o deplasare virtuală prin imobil. Agențiile imobiliare reprezintă o oportunitate pentru
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de la muntele Sinai. Scara raiului... este un îndreptar ascetic pentru perfecționarea în treizeci de trepte a vieții spirituale monahale. V. depășește dificultățile teologale ale textului prin glose explicative, inspirate și de versiunea amplificată a lui Maximos Margunios, Scara paradisului. Printre tipăriturile scoase de V. la Iași se află, în 1644, Șeapte taine a besearecii, traducere din slavonă de Eustratie Logofătul, la care a colaborat și mitropolitul, ce o îngrijește și o prefațează. Cartea, răspândită și în Transilvania, limpezea chestiuni canonice ale
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
artistică (Virgil Cioflec), cronică dramatică (Ion Gorun), revista revistelor, note și informații bibliografice ș.a. Se inserează totodată portrete și caricaturi, desene de Iser, unele mult gustate de cititori. Ilarie Chendi s-a străduit să facă din V. l. și a. o tipăritură vie și atractivă, găzduind numeroase polemici, discuții, dispute, dar și cronici rimate ce vizau mai ales „Sămănătorul” (Jalnică tragedie, Ce te vaieți, Scurtule?, Populare), pe Mihail Dragomirescu (N-are școală!) și pe A. C. Popovici. Majoritatea cronicilor rimate îi aparțin lui
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
un articol ce deplânge moartea lui G. Ibrăileanu și câteva însemnări despre actualitatea culturală. Ultimul număr este dedicat lui Mihai Eminescu. Ideologic, prin articole precum Scrisoare către Căpitan, apărut sub semnătura lui Gh. Capagea Rosetti, revista se înscrie în seria tipăriturilor apropiate politicii de extremă dreapta. M. Pp.
VIEAŢA SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290554_a_291883]
-
ȚĂREI, număr unic apărut la București în 1902, ca „edițiune festivală a Societății «Santinela» de sub direcțiunea d-lui căpitan Carol Scrob”, pusă sub motoul „Viitor de aur țara noastră are / Și prevăd prin secoli a ei înălțare” din D. Bolintineanu. Tipăritura, inițiată de generalul Eraclie Arion și căpitanul-poet Carol Scrob cu scopul de a ajuta la construirea unui palat al invalizilor militari prin strângerea unui fond, își anunță în articolul Rostul nostru, semnat D.I. Stroici, intenția de a cultiva „amintirea trecutului
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
adulților din zonă și din țară. În acest sens, se poate face apel la „un amestec de modalități media” (Nuissl, 2001): anunțuri în presă, târguri de joburi, afișe, centre informative, publicitate combinată, panou de afișaj, spot publicitar (TV), revista instituției, tipărituri speciale, cronica instituției, internet, relația cu firme specializate în recrutarea de personal, utilizarea bazei de date formate în timp, cu prilejul altor recrutări etc., în funcție de dimensiunea și posibilitățile financiare și materiale ale fiecărei instituții de educație a adulților. Iată câteva
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]