5,799 matches
-
rețetă de succes care să ne garanteze că în continuare ziarul va merge tot atât de bine. Ceea ce pot să spun la ora actuală este că nu ne gândim la vânzare, ci, din contră, la dezvoltarea săptămânalului. Anul trecut am investit în tipografia noastră circa 800 000 de euro pentru a o moderniza. Acum se lucrează la un proiect prin care, dacă reușim și dacă Dumenzeu ne ajută, în toamnă vom avea „Agenda” de Bihor și de Caraș-Severin. S.I.: Vă sperie sau vă
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
al tinerilor din cele două țări. Cu ocazia vizitei la Prefectură, oaspeții francezi au aflat date generale despre județul Timiș, colaborările pe care le susțin autoritățile locale cu parteneri străini și altele. Elevii din Carmaux și Baraqueville au vizitat și tipografia Trustului de Presă Agenda, S.C. West Tipo Internațional, unde au fost însoțiți și li s-au dat explicații despre modul în care se realizează și tipăresc diferite ziare. Șeful Corpului de Control al Prefecturii Timiș, domnul Laviniu Bedrosian, a solicitat
Agenda2005-19-05-1-administratia () [Corola-journal/Journalistic/283651_a_284980]
-
textile și articole din piele, marochinărie, produse din sticlă, ceramică, porțelan, suveniruri și artizanat, bijuterii, mase plastice și articole de menaj, decorațiuni interioare și exterioare, construcții, produse alimentare, băuturi, turism, grădinărit, jucării și jocuri, mobilă, cosmetice, telecomunicații, IT, editură și tipografie, servicii. Degustările de vinuri românești și preparate ungurești, prezentările de modă și programele artistice oferite de copiii timișoreni vor fi, cu siguranță, atractive pentru publicul vizitator. Nu va lipsi nici tombola, al cărei mare premiu va fi o excursie. Standurile
Agenda2005-24-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283799_a_285128]
-
Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara a avut loc o întâlnire a studenților și cadrelor universitare din cadrul Departamentului de Comunicare și Limbi Străine specializarea comunicare și relații publice a Universității Politehnica Timișoara, pe de-o parte, cu membri ai Secțiunii „Imprimerie, tipografie, editură și publicitate“ a C.C.I.A.T. , pe de altă parte. Acțiunea survine ca urmare a încheierii, în acest an, a unei convenții de colaborare între organizațiile amintite mai sus. Întâlnirea, ne-a declarat dna Rodica Olinic, purtătorul de cuvânt
Agenda2005-24-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283804_a_285133]
-
între orele 6 și 13, iar joi și după amiază între 16 și 19“. (Temesvarer Zeitung din 22 iunie 1905). 75 ani „Jubileu tipografic. Duminică înainte de masă va avea loc în căminul tipografilor un eveniment deosebit. Dortmuth Anton, angajat al tipografiei Hunyadi, își va serba un jubileu neobișnuit: 50 de ani de activitate tipografică neîntreruptă. Dacă ne gândim că puțini tipografi ajung la o asemenea aniversare, evenimentul devine într-adevăr unul de excepție“. (Temesvári Hírlap din 24 iunie 1930). „Facilități pentru
Agenda2005-25-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283823_a_285152]
-
produse din următoarele domenii: textile, confecții și articole din piele, marochinărie, produse din sticlă, ceramică, porțelan, suveniruri și artizanat, bijuterii, mase plastice și articole de menaj, decorațiuni interioare și exterioare, construcții, produse alimentare, băuturi, turism, grădinărit, mobilă, cosmetice, editură și tipografie, asigurări, birotică și papetărie. Sunt reprezentate următoarele localități: România - Arad, Baia-Mare, Brașov, București, Cluj-Napoca, Dej, Mediaș, Miercurea-Ciuc, Oradea, Slatina, Timișoara; Ungaria - Békéscsaba, Budapesta, Gyula, Keczkemét, Orosháza, Sarkad, Szeged; Serbia și Muntenegru - Bečej, Bujanovac, Horgoš, Kanjiža, Kikinda, Sombor, Subotica. Programul complementar este și
Agenda2005-25-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283830_a_285159]
-
creionat la vest de Pârâul Țiganilor în lungul actualelor străzi Emil Isac și Samuil Micu, la sud de străzile Potaissa și Mihail Kogâlniceanu, la est de Baba Novac și Cuza Vodă, iar apoi la nord urmând Canalul Morii, prin străzile Tipografiei și Octavian Petrovici. În această nouă situație, Ulița Podului a devenit principala cale strategică de ieșire și intrare în cetate, situată pe axa nord-sud. Datorită importanței ei, la capătul uliței, înaintea podului de lemn de peste Someș, a fost ridicat un
CALEA REGELE FERDINAND, PUNTE PESTE VEACURI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384438_a_385767]
-
breslei lăcătușilor, care l-a administrat până la demolarea lui, în anul 1872. Din ansamblul de fortificații din care făcea parte Turnul Podului, se mai păstrează astăzi Turnul Lăcătușilor - zis și Turnul Pompierilor - construit în 1574, aflat pe actuala stradă a Tipografiei. Din exteriorul cetății, accesul spre Poarta Podului fusese asigurat de un pod de culoare roșie, construit din lemn și chemat drept Podul Mare. În 1573, podul din lemn de peste Someș a fost înlocuit cu unul de piatră. Pe acel pod
CALEA REGELE FERDINAND, PUNTE PESTE VEACURI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384438_a_385767]
-
pe care azi se înalță magazinul, în urmă cu o jumătate de veac, în spatele zidurilor construcțiilor ce însoțeau strada Doja, se afla un grup circular de clădiri dărăpănate, asemeni unei insule, încadrate în perimetrul conturat de străzile Cotului, Cotită și Tipografiei. În 1977, peisajul străzii s-a modificat substanțial: strada Cotului a dispărut, iar pe locul vechilor căsuțe s-a ridicat clădirea impunătoare a magazinului. La momentul deschiderii sale, era cel mai mare magazin din Transilvania, concurând cu cele mai mari
CALEA REGELE FERDINAND, PUNTE PESTE VEACURI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384438_a_385767]
-
a fost să fie... a fost în locul nepotrivit, la timpul și mai nepotrivit. Era prin 1936... muncitorii de la fabrica de încălțăminte Dermata - viitoarea Clujana - se aflau în grevă, iar revendicările și le-au înscris pe niște afișe realizate la o tipografie clandestină. Tyukodi Antal trebuia să le transporte de la tipografie, la organizatorii mișcării de protest. Copilul a luat afișele, dar - din nefericire pentru el - nu a ajuns la destinație, ci în beciurile Siguranței, care - ca orice instituție represivă - nu a ținut
„EVADARE” DIN REALITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384462_a_385791]
-
timpul și mai nepotrivit. Era prin 1936... muncitorii de la fabrica de încălțăminte Dermata - viitoarea Clujana - se aflau în grevă, iar revendicările și le-au înscris pe niște afișe realizate la o tipografie clandestină. Tyukodi Antal trebuia să le transporte de la tipografie, la organizatorii mișcării de protest. Copilul a luat afișele, dar - din nefericire pentru el - nu a ajuns la destinație, ci în beciurile Siguranței, care - ca orice instituție represivă - nu a ținut cont de faptul că are în față doar un
„EVADARE” DIN REALITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384462_a_385791]
-
20 august 1998) și apoi arhimandrit la 29 februarie, anul 2004 conferite de către I.P.S. Părinte Daniel Ciobotea - Mitropolitul de atunci al Moldovei și Bucovinei și actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Între anii 1990 - 1998 și-a desfășurat activitatea în cadrul Tipografiei mitropolitane TRINITAS de la Mănăstirea Neamț, iar din anul 1988 și până în anul 2001 a avut ascultarea de eclesiarh al mănăstirii. Din anul 2001 a fost transferat pe postul de Referent la Centrul Eparhial - Iași, iar din anul 2002 în cel
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
ale studenților veniți la savant, adăpostesc azi mobilier de valoare, un pian care mai poartă parcă urmele degetelor fiicelor, mamei și bunicii sale, ceasuri, crucifixe, scaune deosebit de interesante ca și formă, biblioteci încărcate de numeroasele sale scrieri originale, tipărite la tipografia ,,Datina românească'' din Vălenii de Munte. În nenumărate rânduri, cu prilejul primului război mondial, când casa e părăsită, sau după cutremurul din septembrie 1940, când este grav avariată, Iorga și-a găsit alte locații la București sau Sinaia. În camera
O CĂLĂTORIE DE STUDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383541_a_384870]
-
afirmarea culturii românești în țară și străinătate. De numele lui Iorga se leagă opera de construire de așezăminte de cultură ce au făcut din vechiul târg al Vălenilor un centru de atracție națională și chiar europeană: Universitatea populară (1908-1914; 1921-1940) ; Tipografia ,,Neamul românesc'' ( creată în 1908, apoi mutată la Iași în timpul primului război mondial, de unde revine în 1924 și devine ,,Datina românească''); o Școală de misionare, Așezământul pentru minoritari (1926); Așezământul pentru studenții străini (1929); Școala artelor unite (1938); un muzeu
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
ale studenților veniți la savant, adăpostesc azi mobilier de valoare, un pian care mai poartă parcă urmele degetelor fiicelor, mamei și bunicii sale, ceasuri, crucifixe, scaune deosebit de interesante ca și formă, biblioteci încărcate de numeroasele sale scrieri originale, tipărite la tipografia ,,Datina românească'' din Vălenii de Munte. În nenumărate rânduri, cu prilejul primului război mondial, când casa e părăsită, sau după cutremurul din septembrie 1940, când este grav avariată, Iorga și-a găsit alte locații, la București sau Sinaia. În camera
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
de ambii autori care au propus în frumoasa colaborare, care să ofere literaturii o nouă formă de lectură. OBIECTIV PROPUS ȘI ÎNDEPLINIT DE CĂTRE AUTORI. Înainte ca al treilea dialog, dintre Poetul Ion Vanghele și Manuela Cerasela Jerlăianu, să iasă din tipografie, Domnul Dumnezeul nostru, a binevoit să cheme la El, poetul. Eu, autoarea, Manuela Cerasela Jerlăianu, scriu această referință, la un interval de zece zile, de la plecarea la cele veșnice ale partenerului meu de scris, pe care Dumnezeu l-a trimis
DOUĂ ARIPI ÎNSPRE ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382752_a_384081]
-
moldavă înrudită cu cea transilvană prin Dumitrie Stoika de Also-Venitze (Veneția de Jos), stabilit la Iași. Profesor de greacă și latină la Academia Mihăileană, D. Stoika a publicat în 1852 Gramatica latină pentru clasele gimnasiale din Principatul Moldaviei, Jassi, în Tipografia româno-francese. Cu totul neașteptat, în 1965 Sorin Ullea primea în dar un exemplar din această istorică gramatică, impecabil păstrată în frumoasa-i legătură originară. Dar la fel de important este și cui a aparținut acest volum. Discret, într-o scriere foarte măruntă
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
emisie; Cluj-Napoca; cu ajutorul unei echipe bine închegate; pentru oameni și despre oameni, care ne sunt mereu aproape. Încep prin a vă spune cine sunt EU. Zburând pe aripile timpului, mă opresc în anii 91, când la București se puneau bazele tipografiei Intact, numele trustului care avea să revoluționeze mass-media românească. Doi ani mai târziu, din multă iubire și pasiune, ia naștere prima televiziune comercială din România, având capital 100% românesc: ANTENA 1. Pe 29 noiembrie, la ora 21:30 emitea pentru
Antena 1 Transilvania: ÎN TULBURĂTOAREA EXPEDIŢIE A CONTEMPORANEITĂŢII [Corola-blog/BlogPost/92440_a_93732]
-
participare la promovarea celei mai vaste lucrări despre orașul Galați și sudul Moldovei. Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos, prin dir. Florina Zaharia și colectivul ei, are au un merit important în apariția acestei minunate cărți de istorie, ca și tipografia Sinteze din Galați, care are meritul de a fi încercat și reușit să scoată o carte frumoasă, într-o bună condiție grafică. Trebuie spus că primul editor care a publicat o lucrare a autorului a fost poetul Stelian Vicol în
REGAL ISTORICO-LITERAR: ’’SĂNDEL DUMITRU: Galaţiul, aşa cum mi-l amintesc’’, Volumul I [Corola-blog/BlogPost/93282_a_94574]
-
este să ne numim „Adevărul”. Obiecții au apărut imediat. De genul acesta. „Ce „Adevărul”, domnule? Până acum ne-am numit „Iskra”, adică „Scînteia” și acum să ne numim „Adevărul”, adică „Pravda”? Nu e bună ideea. Eu m-am dus în tipografie cu propriul meu articol și le-am spus toate lucrurile astea celor de acolo. Le-am zis de „Adevărul”, au fost de acord. Am dat tabloul lui Ceaușescu jos de pe perete din tipografie. Am dat jos și tabloul din biroul
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
bună ideea. Eu m-am dus în tipografie cu propriul meu articol și le-am spus toate lucrurile astea celor de acolo. Le-am zis de „Adevărul”, au fost de acord. Am dat tabloul lui Ceaușescu jos de pe perete din tipografie. Am dat jos și tabloul din biroul redactorului șef. Am făcut-o pentru că eram mai tânăr, mai sprinten. Le-am spus și lor de numele ”Adevărul”. Din acel moment a apărut numele de „Adevărul” și pe alte surse. Eu continui
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
și eu am venit în redacție și am spus acest lucru. Toată lumea a avut un rol, dar până seara eu am fost ales președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), care se forma la fiecare instituție. M-am dus în tipografie și le-am cerut să mi se semneze articolul. Se dăduse un ordin ca nimeni să nu își semneze articolul. S-a făcut acest lucru pentru că nu puteau să semneze toți din Scînteia, întrucât erau prea mulți și această foaie
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
introducerea limbii române în oficierea serviciului liturgic, având ca finalitate apărarea unității spirituale, culturale și de neam a poporului român, Antim Ivireanul nu a fost doar un iscusit tipograf care stăpânea toate secretele meșteșugului sau un ctitor și organizator de tipografii, ci, în egală măsură, si un remarcabil editor.” (fragment din Prefață lucrării) Sâmbătă, 19 noiembrie 2016 - oră 11.00 (Standul ICR) Prezentare a Atelierelor de traducere organizate de ICR în parteneriat cu Centre Naționale du Livre. Participa Bogdan Ghiu, traducător
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
vitale, cu cuvinte... Uniunea Ziariștilor profesioniști se hrănește din acest depozit generos. Din înțelepciunea personalităților încărunțite în redacții, din erorile și reușitele deja uitate, din entuziasmele ce apar retrospectiv, din speranțele și bucuriile acoperite de miile de ore petrecute în tipografii, în fața microfoanelor, în cabinele de montaj ori pe platourile studiourilor de televiziune. Afară e iarnă și aștept să cadă zăpada. Adâncă și plină de sufletul clopoțeilor, colindând pe sub toate ferestrele și punând un strop de fericire în fiecare inimă. La
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93504_a_94796]
-
în țările române prin Petru Movilă, mitropolitul Kievului și a toată Ucraina. Legăturile culturale se țes mai ales cu Kievul lui Petru Movilă. De acolo vin în Muntenia, atât meșterii, cât și întregul atelier, cu scule, literă și clișee. În tipografiile de la Câmpulung, Govora, Dealu și Târgoviștes-au tipărit în limba slavă cărțile de cult, și nu numai, pentru ca să poată fi folosite în întreaga țară, în timp ce în limba română vedeau lumina tiparului scrieri de drept canonic (Pravila de la Govora) sau de drept
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]