2,089 matches
-
odelor zănatice, de prin primării, ori de sub oblăduirea primăriilor, buruienile parvenitismului, și toaă vara tiranică în care s-au rumenit aceste buruieni, ca să urmeze o toamnă a roadelor bune, după care se vor împături pe rând, la loc, anotimpuri fără tiranie și incultură! De aceea, n-ar fi nimic rău ca un preot cu îndemânări gospodărești, dacă dorește, să se implice în administrație. De ce nu? Decât să facă de sub bolta catedralei campanie, de ce să nu se afle personal în angrenajul treburilor
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
față de axul Puterii, trebuie să apropiem cât mai mult cu putință extremele și să nu admitem să fie îmbuibați și nici calici. Aceste două stări, care în chip natural sunt nedespărțite, sunt tot atât de funeste binelui comun. Din unii provin uneltitorii tiraniei, iar din ceilalți tiranii: totdeauna, traficul libertății politice, publice se face între ei; unii o cumpără și ceilalți o vând. Dar dacă abuzul este inevitabil, se mai întreabă filozoful? Urmează oare că nutrebuie să i se pună capăt? Și răspunde
ESEU DESPRE PUTERE (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373053_a_374382]
-
să apropiem cât mai mult cu putință extremele și să nu admitem să fie îmbuibați și nici calici. Aceste două stări, care în chip natural sunt nedespărțite, sunt tot atât de funeste binelui comun. Din unii provin uneltitorii tiraniei, iar din ceilalți tiranii: totdeauna, traficul libertății politice, publice se face între ei; unii o cumpără și ceilalți o vând. Dar dacă abuzul este inevitabil, se mai întreabă filozoful? Urmează oare că nutrebuie să i se pună capăt? Și răspunde: „Tocmai fiindcă forța lucrurilor
ESEU DESPRE PUTERE (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373053_a_374382]
-
poezia „La mulți ani, Limbă Română!” Aici țara este numită „Mamă România” și zână iar poporul este „Bravul meu popor!” Cuvinte dure, vehemente folosește poetul împotriva vânzătorilor de neam asupra cărora el invocă blestemul. Cele mai frecvente cuvinte sunt: ciocoiul, „tiranii / crescuți în ritul drăcesc”; clanul grotesc, ipocriți, „șarlatanii trădători de țară”, „criminale eresuri” - dar și „avalanșă de himere” și „inefabile chemări”. În legătură cu aceștia, poetul se exprimă fără milă: „Mulți criticăm pe stradă și pe „post” / Pe șarlatanii trădători de țară
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
iar prin iubire sinceră (a se citi iubire-jertfă) de Creator și semeni el cunoaște cu adevărat forța tămăduitoare a libertății, această dreaptă răsplată a drepților neșovăitori, așezată de la începutul-începutului de vrerea divină dincolo de timpul rău și bolnav sub a cărui tiranie muritorii își târâie existențele. Iată de ce, pentru liniștea sufletească a omului care caută neaflând și face speculații neștiind, mult mai înțelept este să accepte ideea că nici vorbă de existența unui rău absolut, la urma urmei o ofensă la adresa Binelui
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
pregătesc pentru o altă realitate, o altă dimensiune, o lume unde timpul intra în starea de repaos spre a ne da răgazul o clipă să privim înapoi. Dacă nu este nimic sacru în om, daca nu poate depăși ispita și tirania apostaziei relativiste, omul este sisific sortit să tragă precum un sclav la targă de pământ a istoriei. Odată urcat pe vârful însorit al muntelui, bolovanul sisific se rostogolește iară și iară, din necesitate dialectica, în văile întunecate ale istoriei. Istoria
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
excelență drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel mai arbitrar, mai abject și mai dezonorant este la el acasă. China, Persia, Turcia, Asia, în general, constituie un tărîm al despotismului și, în accepție peiorativă, al tiraniei. Tirania îi revoltă pe indivizi. În India, ea este însă în firea lucrurilor, deoarece acolo nu există sentimentul eului, cu care tirania să poată fi comparată pentru a duce la răzvrătirea spiritelor; nu rămîn deci decît durerea fizică, frustrarea de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel mai arbitrar, mai abject și mai dezonorant este la el acasă. China, Persia, Turcia, Asia, în general, constituie un tărîm al despotismului și, în accepție peiorativă, al tiraniei. Tirania îi revoltă pe indivizi. În India, ea este însă în firea lucrurilor, deoarece acolo nu există sentimentul eului, cu care tirania să poată fi comparată pentru a duce la răzvrătirea spiritelor; nu rămîn deci decît durerea fizică, frustrarea de cele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
el acasă. China, Persia, Turcia, Asia, în general, constituie un tărîm al despotismului și, în accepție peiorativă, al tiraniei. Tirania îi revoltă pe indivizi. În India, ea este însă în firea lucrurilor, deoarece acolo nu există sentimentul eului, cu care tirania să poată fi comparată pentru a duce la răzvrătirea spiritelor; nu rămîn deci decît durerea fizică, frustrarea de cele mai necesare trebuințe și plăceri, care se opun tiraniei sub forma unui sentiment, cel al negației [45 td]. Statul are drept
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
însă în firea lucrurilor, deoarece acolo nu există sentimentul eului, cu care tirania să poată fi comparată pentru a duce la răzvrătirea spiritelor; nu rămîn deci decît durerea fizică, frustrarea de cele mai necesare trebuințe și plăceri, care se opun tiraniei sub forma unui sentiment, cel al negației [45 td]. Statul are drept scop realizarea legii libertății spirituale [201]: dar în India domină un stat al cărui guvern este de un despotism inadmisibil. Există o comuniune, o viață socială, chiar destul de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
am referit. Dar și aici se vede cum întîmplătoarea personalitate a suveranului este totul și cum totul depinde de ea. În ansamblu, însă, organismul politic se bazează pe sistemul [231] castelor și, în consecință, totul se face prin viclenie, violență, tiranie. Indienii, ca și chinezii, nu au mai practicat de mult timp navigația, deși în legendele lor se găsesc unele referiri cu privire la navigație. Principiul mării le este străin lor. Nu au făcut niciodată cuceriri, iar comerțul l-au practicat, poate, în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
clase de boieri." În concluzie, "un rău general sau mai degrabă un fel de epuizare face să moară societatea moldavă." Această societate moare în urma colaborării boierilor cu rușii și a servilității față de turci printr-un fel de înstrăinare care, sub tirania prințului Sturdza (domnitor al Moldovei), implică interzicerea pătrunderii ideilor noi. Comentariile lui Colson sînt foarte dure: "Toate aceste neînțelegeri întrețin în societatea moldavă un sentiment de egoism. Moldovenii își pierd curajul, nu se mai cred în stare să reziste, se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
armată și administrație. Liberalismul numără în rîndurile lui și moderați ca Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu. Opoziția la guvernul conservator favorizează cooperarea diverselor facțiuni ale mișcării liberale: un jurnal intitulat Alegătorul liber este creat în ianuarie 1875, se organizează manifestări împotriva "tiraniei boierilor". La sfîrșitul lunii mai 1875, partidul este organizat, iar programul este publicat în Alegătorul liber. Structurile partidului sînt constituite în majoritatea marilor orașe încă de la sfîrșitul anului 1875. Ascensiunea României la independență trebuie pusă în seama liberalilor și a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
adesea decît o manieră reducționistă de a defini o cauză ca națională într-un mediu care o depășește. Socialiștii ridiculizează bazele națiunii negînd caracterul esențial, atemporal, al identității țărănești. Și totuși, paradoxal, socialiștii din Basarabia, în același an, 1900, denunțînd tirania ruso-țaristă, afirmînd o voință autonomistă, sînt la originea ruperii de imperiu a acestei provincii rusificate și, deci, la formarea ulterioară a României Mari. Revoluționarii se află la rădăcina mișcării de eliberare a popoarelor. Această dinamică de fond este instrumentată de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
militar francez la București formulează, în 1908, datele situației în termeni foarte simpli: "Cît de paradoxală este politica României! Singura creștere pe care o poate spera vreodată patria română este Transilvania. [...] Presa răsună de reclamații ale compatrioților din Transilvania contra tiraniei maghiare. Și totuși, numai împotriva Rusiei și Bulgariei se iau toate măsurile de precauție, după modelul Austriei". Trebuie să se aștepte efectele a doi ani de război pe frontul de Răsărit (19 14-1916), a doi ani de negocieri conduse de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu Occidentul liber n-au reușit în aproape șapte decenii: o modernizare accelerată, cea mai rea dintre alienările colective, pentru că acest acces la modernitate se face în colectiv fără ca să fie satisfăcute visele de promovare și aventură individuală. România, sub tirania lui Gheorghiu-Dej și alor săi, se angajează într-o normalitate de tip sovietic, mai ortodoxă și mai autoreprimantă decît ortodoxia stalinistă, extrem de destabilizată încă din 1953 în Uniunea Sovietică. Elitele conducătoare românești își păstrau credința față de angajamentele lor din timpul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a fost abătut de la calea dreaptă prin influențele străine dintre cele două războaie. Elitismul tragic al elitelor "noiciene" se exprimă ca o replică la aroganța calificată drept megalomanică a șefului statului român. Liiceanu vorbește, pe 17 octombrie 1980, de riscul tiraniei care generează efervescența unui spirit jubilînd fără a avea un scop ultim. Scopurile ultime ale puterii ceaușiste, dincolo de păstrarea unui statut social privilegiat pentru nomenclaturiști, nu mai păreau exagerate. La începutul anilor '80, unii actori tăcuți caută să regăsească contactul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
îndrăznești să dezvolți un aventurism războinic cînd puterea girează o cartă de stabilitate și nu de război? "La ce bun o viață de coșmar și o moarte pentru nimic?" cîntă disperații de după 1989. Șocul din decembrie 1989 a sfărîmat o tiranie, însă acest traumatism revoluționar nu dă naștere unei noi culturi. Compromisul pe care puterea îl încheie cu trecutul recent, compromis impus opoziției care nu are gustul sîngelui ce a curs zadarnic, creează o perioadă chinuită de trecut și fără să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
paragrafe de lege, obligatorii chiar pentru cel mai înțelept și mai bine cumpănit om din Romînia? Oare Constituția noastră n-a avut tocmai scopul contrariu de acela care se împlinește prin ca, nu este ea din contra o garanție împrotiva tiraniei și arbitrariului partizilor? Când, la anul 1866, țara si-a dat instituțiunile care domnesc astăzi, când s-a chemat la cârma țării un prinț străin, nu credem că unica preocupare a țării a fost aceea de-a pune un capăt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le-am dovedi-o cu acte. "Luați", le-am zice, "listele electorale, ștergeți pe funcționari, pe arendașii statului și pe rudele acestora, pe datornicii statului și pe rudele acestora, adecă ștergeți pe toți a căror conștiință o puteți stoarce prin tiranie de partid și nu vă rămâne decât o mică minoritate". Din aceste mici minorități se compune opoziția și ea reprezintă partea neatârnată a țării. Ei totuși vor răspunde: "Națiunea e cu noi, noi sîntem națiunea". "Mai luați colegiul al patrulea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în timpul înfloririi lor celei mai mari, state oligarhice, în același chip în care erau Veneția, Olanda, orașele republice din Italia. Din momentul în care sistemul opus al domniei maselor amăgite au învins sistemul oligarhic, acele state au șovăit, pierind între tirania sabiei și dezordinea completă. în vremea lui Pompei cel Mare vechile si înfloritoarele state grecești deveniseră cuiburi de bandiți în prada unei destrăbălate demagogii. Asemenea, e numai pe jumătate adevărat exemplul adus din istoria noastră. În realitate coroana se moștenea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în mănținerea păcii. [ 7 martie 1880] ZIARUL "UNIREA" ȘI PROGRAMUL CONSERVATORILOR Ziarul "Unirea" din Iași e organul încă modest al embrionarului partid roșu din Moldova, redijat se vede de tineri care nici visează încă ce va să zică partid roșu și nu știu câtă tiranie, cât esclusivism, cât servilism sufletesc, dar și cită libertate în înstrăinarea averii publice și private îi caracterizează pe așa-numiții liberali. "Unirea" se va convinge, nu ne îndoim, de toate acestea mai târziu. Cât despre noi, nu sîntem deloc turburați
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fie clar și pentru confrații de la "Unirea" e nu de-a împiedica avântul generos, ci voim realitatea regimului parlamentar, care e un regim de control și de bună-credință, față cu ficțiunea păzirii unor forme curat exterioare, sub care se ascunde tirania de partid. [ 7 martie 1880] ["ÎNTRE PETRECERILE... "] Între petrecerile la cari dau adeseori loc ședințele Corpurilor noastre legiuitoare trebuie să notăm și așa-zisa invalidare a alegerii d-lui Holban ca senator al colegiului II de Vaslui. Acei cari au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bugetele, tot cu acel zâmbet, atât de corupt încît seamănă a inocență copilărească, s-a interpretat reversibilitatea și multe altele. De aceea, chemați a controla afacerile publice, nu fac decât votează totul en bloc, de aceea admit atât de lesne tirania șefilor lor. Nu d. Brătianu este acela pe care-l combatem, deși ca șef al guvernului face tot după a sa voie, necontrolat de nimeni; ceea ce nu voim este această dispunere fără nici o privegheare de toate resursele și toată puterea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
răsună ca un glas de clopot: "...Dacă un spirit ca al lui Eminescu s`ar`fi lăsat a se stăpâni de acest influcs binefăcětor, ce însuși îl recunoscù esclusiv Catolicismului, desigur că atunci el nu s`ar`fi aflat sub tirania acelor agitațiuni oribile, ce l`au isbit din nevoie în urît, din urît în nevoie apoi în melancolie și nebunie. Singur aceasta i-a lipsit lui Eminescu, ca și atâtor altora, spre a se liniscì cu spiritul și a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]