699 matches
-
că vor. Trebuie să te gîndești la ei, Vera... Încurcat, Jim nu știa dacă să se plîngă sau nu. Mama Îi spusese să fie drăguț cu Vera și să nu o tachineze, cum făcuse cu guvernanta anterioară. Rusoaica aia cu toane Îl Îngrozise pe cînd se refăcea după pojar, spunîndu-i că ea putea auzi vocea lui Dumnezeu În Amherst Avenue, atrăgîndu-le atenția oamenilor Încotro se Îndreaptă lumea. Curînd după aceea, Jim Îi impresionase pe prietenii săi de școală anunțîndu-i că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
olimpic de la Nantao. Caracterele chineze de pe fațada găurită de gloanțe, celebrînd generozitatea generalissimului Chiang, se ridicau și mai vii deasupra parcării, de parcă dispăruta Chină feudală s-ar fi Întors să-și ceară drepturile. Camionul coti, alunecînd peste bordură. Dintr-o toană, locotenentul Price se Îndreptase pe un drum de pămînt care ducea spre stadion. Jim Îl auzi pe Tulloch protestînd, dar apoi vasul cu vin fu trecut peste volan. Depășiră În viteză primele cazemate de pămînt și șanțuri pentru puști care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ea nu putea niciodată să facă asta. Avea mereu senzația că pantalonii conici și cu talie Înaltă și puloverele cu mâneci evazate vor mai reveni la modă. Adevărul că mânecile evazate fuseseră de la bun Început doar o scurtă și nefericită toană părea mereu să-i scape. Deschise ușa cu oglindă și Începu să cerceteze bara cu umerașe. Un scriitor extrem de drăguț merita tot ce avea ea mai bun. Se opri puțin la o rochie purpurie cu decolteu adânc Înainte de a strâmba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
insinuare. Sunt cât se poate de naturale. Sunt de acord că par ciudate, dar eu una m-am obișnuit cu ele. Ca să fiu sinceră, adăugă ea după o pauză, ceea ce mă supără de fapt la Nigel este lipsa lui de toane. Făcând În continuare pe terapeutul, Ronnie o rugă pe soră-sa să-i spună ce Înțelege ea prin toane. —Habar n-am. Probleme emoționale. Monomanii. Secrete sumbre. Toți bărbații cu care am fost până acuma intrau Într-una din categoriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
cu ele. Ca să fiu sinceră, adăugă ea după o pauză, ceea ce mă supără de fapt la Nigel este lipsa lui de toane. Făcând În continuare pe terapeutul, Ronnie o rugă pe soră-sa să-i spună ce Înțelege ea prin toane. —Habar n-am. Probleme emoționale. Monomanii. Secrete sumbre. Toți bărbații cu care am fost până acuma intrau Într-una din categoriile astea. Dar Nigel e ca o carte deschisă. Ce-i În gușă-i și-n căpușă. Din partea lui nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
don Fermín. — Eu le cunosc, omule, eu - exclamă soția sa; și, adresându-i-se lui Augusto -: Ușile casei noastre vă sunt deschise... Cum altfel! Fiului doñei Soledad... Așa să fie, și-o să mă ajutați să-i scot fetiței ăsteia o toană pe care și-a vârât-o-n cap ... — Și libertatea? - insinuă don Fermín. — Taci, omule, vezi-ți de anarhismul tău. — Anarhism? - exclamă Augusto. Chipul lui don Fermín străluci de satisfacție, și, cu cel mai blând glas posibil, adăugă: — Da, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-mi recuperez proprietatea. — Păi fă-o, scumpeteo, fă-o! Dacă asta-i soluția și nu alta... Și îndrăznești... Păi nu trebuie să-ndrăznesc! Bietul don Augusto ăsta mi se pare că nu prea e în toate mințile, și de vreme ce are toana asta, nu cred că ar trebui să-l necăjim... Vasăzică tu... Păi sigur, scumpeteo, sigur! — Bărbat, ce mai calea-valea. — Nu chiar cum ai vrea tu, după cum spui. Da’ ia vino-ncoace... — Ei, lasă-mă, Mauricio, ți-am spus de sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
scrisoare mă înștiința și de faptele bune pe care le vor face banii mei și îmi urau mie și familiei mele ca D-zeu să ne aibă în pază. Pe când mă uitam la scrisoare, am înțeles de ce Madeleine era în toane așa de bune. Prima dată când am văzut cuvântul acela lipsit de sens a fost într-o scrisoare de înștiințare ce zăcea pe masă în casa părinților lui Madeleine, deși pe atunci o consideram drept casa părinților lui Susannah. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
culcă alături de el noaptea cu părul plin de bigudiuri, Întocmai ca nevastă-sa. Și ea Își atârnă sutienele la uscat pe bara perdelei de la duș, iar din ele Îi picură apă În cap. Și pe ea o apucă migrenele și toanele exact În momentul În care dorința Începe să i se trezească. — Mannerheim! exclamă deodată Fima fericit, cu voce tare, pentru că gândindu-se la toanele amantei Își amintise de celebrul general finlandez al cărui nume Începea și se termina cu litera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
duș, iar din ele Îi picură apă În cap. Și pe ea o apucă migrenele și toanele exact În momentul În care dorința Începe să i se trezească. — Mannerheim! exclamă deodată Fima fericit, cu voce tare, pentru că gândindu-se la toanele amantei Își amintise de celebrul general finlandez al cărui nume Începea și se termina cu litera M, și care Îi blocase Tamarei drumul către terminarea careului. Cu toate că era aproape două noaptea, vru să-i telefoneze Tamarei. Sau poate Annettei? După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
mai multe feluri de loialitate, atunci când renunța să Își expună chipul frumos și picioarele Îmbrăcate În pantaloni strâmți În atitudinile cele mai favorabile. Ca regizor, Îndrumând jocul celorlalți, era excelent. Repetițiile se desfășuraseră Într-o atmosferă calmă și ordonată, fără toanele și scenele care perturbau uneori montarea Americanului. Era păcat, mare păcat că el Însuși rămăsese fără glas din pricina laringitei după prima lectură, astfel că nu se putuse adresa actorilor, Îndrumându-i În direcția cea bună În interpretarea personajelor, ci fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
dat gata. Dându-și talente că-i simplu ca orșicare baștan, don César a Întrebat: — Cu pansiune și tot tacâmu? Ca să nu mă las, i-am suflat: — Poți conta pă bucătar și argat, la fel ca pă mine, pentru orșice toană. Mi-a venit inima la loc În caraiman. Don César s-a Încruntat și mi-a turuit: — Nici să n-auz dă bucătar și argat. Să mă Încrez În tine, bă Neica Nimeni, poate că ie o idioție, da nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-Ei, bine, azi e ultima zi și știi, mîine vine întotdeauna prea repede. Și la urma urmei, nici ea, moartea, nu-i matură. E, probabil, copil sau poate, adolescentă că prea se joacă cu noi. Dragostea ei e șăgalnică și toanele, pătimașe. Păcat s-o lăsăm să aștepte!...“ Ce lumină ciudată care ascunde formele și-ntunecă parcă și mai tare!...Sînt așa de orb de lumină că vreau să trec prin lucruri. V. tînăr, e unul din momentele în care trebuie
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
aveam nimic altceva. O să-mi cumpăr haine noi și poți să le împrumuți pe toate. —De asta să fii sigură, m-a asigurat ea pe un ton amenințător. După care n-a mai comentat. Slavă Domnului! Probabil că era în toane bune. Cine e flăcăul ăsta pe care l-ai adus? a întrebat-o mama. —Îl cheamă Adam, i-a răspuns Helen. Iar voi trebuie să fiți drăguțe cu el fiindc-o să-mi scrie eseul. Eu și mama am început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Amorul, un copil pribeag Amorul nu-i copil pribeag, Chemare e spre omul drag, Te-nvață cum să-l cucerești Să-l ai alături, cât trăiești! Ce-i viața? O fi vârtej sau e o goană, Un intermezzo sau o toană? E-un DAR DIVIN, dat de părinți De-atunci când ei n-au fost cuminți! Ce e sărutul? Promisiune nu-i, miraj? Dar altul e simbolul; E o-ntrebare la etaj, De-nchiriezi subsolul! mpresii greșite Când soțul îți sărută gura
Georgeta Paula Dimitriu by Georgeta Paula Dimitriu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83930_a_85255]
-
ceva aiurea? De la: Kate Reddy Către: Jack Abelhammer alo? De la: Kate Reddy Către: Jack Abelhammer Ce POATE fi mai important decât să vorbești cu mine? De la: Jack Abelhammer Către: Kate Reddy Sunt sclavul tău, slujindu-ți, se cuvine pândindu-ți toana să-ți răsar În cale; n-am timp trăit de-a-ntregul pentru mine și nici dorințe n-am. Doar pe-ale tale.1 De la: Kate Reddy Către: Jack Abelhammer OK, te-am iertat. E minunat. Sonet de Bill Gatespeare, corect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
tocmai ne-am fi întors din Brazilia sau ceva de genul ăsta, m-a ținut de mână toată noaptea - ce mai, era cu totul altul. Slavă Domnului! Era exact așa cum mă gândeam: Zach era adorabil, doar că avea și el toane ca toți newyorkezii pe care-i cunoșteam. În timp ce soseau invitații, m-a tras de-o parte într-un dormitor și mi-a dăruit un superb colier de ametiste roz pe care îl comandase special știind că rozul e culoarea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
postură très incitantă. Deși nu fumez, mi-am aprins o țigară. Zach a intrat. Nu m-a sărutat de bun găsit. Cred că era într-una din pasele lui ciudate. Era imposibil să porți o conversație cu el când avea toane. Dar, Dumnezeule, tare atrăgător mai era. Mi-a pierit pofta de mâncare instantaneu, ca de obicei. Pune ceva pe tine, mi-a zis. Trebuie să-ți spun ceva. Ascultătoare, mi-am aruncat pe umeri blana absolut mortală de șinșila pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
căci de la ruperea logodnei încoace nu mă gândisem la nimeni altcineva în afară de moi. Le-ar fi mai bine fără mine ajunsă în halul ăsta. Nu sunt decât o povară. —Trebuie să te aduni. Nu te mai lăsa târâtă de toate toanele. — Nu pot să mă adun, sunt prea nefericită, i-am răspuns. — Se mai întâmplă să fim și nefericiți. Asta-i viața. Poveștile de dragoste se mai termină și prost. Se mai întâmplă și lucruri neplăcute. Dar trebuie să le faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
călcau pe nervi farmecul lui Crawford și siguranța lui de sine, și mă făcea să mă-ntreb dacă nu cumva se aflase cîndva sub vraja lor. Probabil că lui Crawford Îi fusese și mai greu cu doctorița asta plină de toane și cu limbă ascuțită decît cu mașina lui de tenis. — Paula, nu ești cam aspră cu el? Pare un tip fermecător. — Sigur că pare. De fapt, chiar Îmi place de el. E ca un cățeluș, plin de idei aiurite pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
uscat. Charles, e destul de Îngrijorător ce spui. Mulțumesc că ne-ai anunțat. — Betty, chestia asta e mai mult decît o simplă posibilitate. Scena din piscină i-a umplut paharul lui Sanger. — Probabil că da. E un om ciudat, are multe toane și stări de spirit complicate. De ce l-or plăcea fetele, nu pot să-mi imaginez. — Chiar ar trebui să-l facem să se răzgîndească, am spus - apoi, Încercînd să dau vorbelor mele un ton mai imperativ, am adăugat: Dacă Sanger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
mântări, nu aspira la nimic. Ba chiar, dimpotrivă, profita de toată lumea. Era iremediabil un mediocru. Edi nu o merita pe Clara, nu merita dragostea ei. Putea să strige după ea și s-o cheme oricât, nu era vorba decât de toana unui convalescent plictisit. Pe Clara o merita el, Bobo. Chiar mâine dimineață, o va căuta, s o prindă înainte de mutare. O va căuta cu pretextul că a dorit, totuși, să-i înapoieze jurnalul. Dar pentru asta, întâi și întâi, trebuia
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nu se dusese acolo din motive sentimentale, pentru a-și regăsi mama și a răspunde cu o întârziere de zece ani pro punerii ei de a rămâne acolo. Nu fusese niciodată dornic să o revadă sau curios să-i priceapă toanele și nici gând să fi devenit peste noapte sentimental. Pur și simplu venise din mo tive practice. Fusese trimis la recuperare la mare pentru o perioadă mai lungă și cel mai convenabil loc în care se putea oploși era în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pepeni palpită sub tăișul iute al baionetei, împrumutată de la Marin Tărniceru, miezul roșu, catifelat răsfrânse iscusite miresme și gurile se podidiră de apă, astfel încât nici Nicanor nu putu să nu cuvânteze, ceea ce nu ar fi voit, ca sub o irepresibilă toană: Parcă e adierea Grădinii Raiului! șopti el, amețit de aromă. De la un capăt la altul al mesei, se omeniră, încă o dată, înfigându-și dinții și gingiile în semilunile bicolore roșu cu verde -, aprecierea îmbelșugatului rod de la Baisa inundând cuprinsul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să spuneți "der, díe, das Schwein" (porc) sunt pagini savuroase, pline de nerv. Nu mai puțin este O inspecție cu... bucluc, în care același inspector, foarte exigent, urma să intre la ora de Italiană a lui G. Călinescu. Acesta, cu toanele cunoscute, nu acceptă și, intempestiv, părăsește școala. Cioculescu se formalizează, redactând un proces-verbal destul de sever. Faptul a dus la o lungă, mai degrabă, cronică răceală între cei doi critici. Probabil că G. Călinescu, în calitate de președinte al comisiei de doctorat, nu
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]