743 matches
-
Marta plecă pentru că știa că nu trebuia să pătrundă într-un spațiu ales dinadins de tată ca să fie singur, dar și pentru că avea și ea treburi de făcut, câteva duzini de ulcele mari și mici așteptau să le fie lipite toartele. A intrat pe ușa laterală. Marçal Gacho telefonă pe seară, după ce ieși din tură. Îi răspunse nevestei în cuvinte puține și frânturi de propoziții, fără să arate regret, neliniște sau plictis față de necuviința comercială căreia îi căzuse victimă socrul. Vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
evenimente viitoare ce se anunță nici la relatarea lor, deși ea intenționează să vină mâine la olărie să cumpere un urcior, după cum anunță, Mâine vin să cumpăr un urcior, dar sper să fie mai bun decât celălalt, am rămas cu toarta în mână când l-am ridicat, s-a făcut bucăți și mi-a inundat toată bucătăria, imaginați-vă, ce-i drept era foarte vechi, iar Cipriano Algor răspunse, Nu e nevoie să veniți la olărie, vă aduc eu un urcior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
fie o zi de reproșuri și acuzații, Astăzi, de ce, Am fost la cimitir, am dat un urcior unei vecine și avem un câine afară, evenimente toate de mare însemnătate, Ce poveste mai e și asta cu urciorul, I-a rămas toarta în mână și s-a făcut cioburi, Se mai întâmplă, nimic nu e veșnic, Dar a avut bunul simț să spună că urciorul era vechi, de aceea mi s-a părut potrivit să-i dau unul nou, ne gândim că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
care a ieșit, așa că oamenii nu se repetă, Oamenii nu ies din mulaje, dar cred că înțeleg ce vreți să spuneți, Sunt vorbe de olar, nu le dați importanță, poftim, și să sperăm că n-o să-i cadă prea repede toarta. Femeia își întinse mâinile ca să apuce urciorul de gât, îl strânse la piept și mulțumi din nou, Mulțumesc, domnule Cipriano, în clipa aceea văzu câinele în furgonetă, Câinele acela, rosti. Cipriano Algor simți un șoc, nu-i trecuse prin cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Nu știu, are prea multe pe cap, Olăria, Nu numai olăria, Centrul, Și Centrul, comanda care va veni sau nu, vasele pe care trebuie să le ia înapoi, dar mai sunt și altele, povestea unui urcior căruia i-a căzut toarta, de exemplu, o să-ți povestec mai târziu. Marta adormi prima. Marçal nu mai era la fel de speriat, acum știa mai mult sau mai puțin pe ce cale o va lua după nașterea copilului și, după aproape jumătate de oră, când somnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
după nașterea copilului și, după aproape jumătate de oră, când somnul îl atinse cu degete de fum, se lăsă purtat cu spiritul în pace, fără rezistență. Ultimul lui gând conștient a fost întrebarea dacă Marta a vorbit într-adevăr de toarta unui urcior, Ce prostie, probabil că visez, își spuse. El a dormit cel mai puțin, dar s-a trezit primul. Lumina zorilor se strecura prin crăpăturile obloanelor. Vei avea un fiu, își spuse, și repetă, un fiu, un fiu, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
simți că amețeala îl azvârlea în afara propriei persoane, până când încetă să mai înțeleagă ce spunea, atunci pronunță cuvântul cuptor, cuvântul șopron, cuvântul lut, cuvântul dud, cuvântul arie, cuvântul felinar, cuvântul pământ, cuvântul lemn, cuvântul ușă, cuvântul pat, cuvântul cimitir, cuvântul toartă, cuvântul urcior, cuvântul furgonetă, cuvântul apă, cuvântul olărie, cuvântul iarbă, cuvântul casă, cuvântul foc, cuvântul câine, cuvântul femeie, cuvântul bărbat, cuvântul, cuvântul, și toate lucrurile din lume, numite și nenumite, cunoscute și secrete, vizibile și invizibile, precum un stol de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
cum le bagă unele în celelalte când e posibil și recomandabil, va fi destul să vedem derizoria scenă care se arată ochilor noștri pentru a spune că aici nu s-a spart nici o farfurie, nici o ceașcă nu și-a pierdut toarta, nici un ceainic n-a rămas fără gât. Vasele îngrămădite acoperă în rânduri regulate colțul ales, înconjoară trunchiurile copacilor, se insinuează în vegetația joasă, ca și cum în vreo carte a celor mari ar scrie că doar așa trebuie să stea ordonate până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Cipriano Algor trăsese de zgarda câinelui. Cred c-ar trebui să cer scuze, spuse, De ce, Pentru că nu am fost întotdeauna bine-crescut față de dumneata, Memoria mea își amintește alte lucruri, după-amiaza când ne-am întâlnit în cimitir, ce-am vorbit despre toarta desprinsă a urciorului, venirea dumitale la mine acasă dinadins ca să-mi aduci un urcior nou, Da, dar după aceea m-am purtat incorect, grosolan, și nu s-a întâmplat doar o dată sau de două ori, ci de mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
era mai mare decât cel al lui Jones. Cu toată aptitudinea creaturii de a se furișa prin locurile care păreau impracticabile, nu și-o putea imagina strecurându-se ca o reptilă prin conducta de ventilație de doisprezece centimetri. Cotul era toarte periculos. Arma, greoaie și inflexibilă, nu-i prea era de folos. Respirând greu, se opri din nou și cugetă. ― Ripley! Ea tresări la auzul glasului și se precipită spre intercom. ― Sunt aici. Te aud clar. S-a-ntâmplat ceva? Pari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
al unei cățele furioase, gonind pe cerul nopții, cu norii în urma ei, venind de peste tot, acoperind marea nocturnă. Și undeva, cândva, fantoma tatălui ucis, în urmă cu 40 de ani. Mâna tremura pe conturul de smalț al ceștii. Tolea apucase toarta, o ridicase alene, sorbi. Cafeaua rece, ca de obicei, lăsată să zacă în cană, pentru când o fi să fie. Parcă nu era singur, simțea, în jur, prezența lui Marcu Vancea, ucis sau sinucis în urmă cu 40 de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
danseze... Cu prudență Uneori mi se spânzură cuvintele în vârful limbii ; aș vrea să-ți spun atâtea dar ce folos că nu te am. Te-ascunzi sub fruntea-ți grea, ai ochii ispitiți și-ntunecați iar eu am rămas cu toarta unui vis ce ieri s-a spulberat... (Cine oare ne joacă, la cărți, soarta, în umbra grelei ierni și cine bate clopotul morții când suntem încă vii? Când carnea ta hoinară mă ninge crudă peste-a mea și-i simt
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
cu o oarecare nesiguranță în glas. Știu ce vrei să spui. Nu-mi sună prea bine... Parcă am fi la o liturghie... Jake coboară cu două cești uriașe cu cafea. De fapt, recipientele sunt mai degrabă două boluri portocalii cu toarte. E îmbrăcat în blugi și într-un tricou gri pe gât și îi stă foarte bine. Probabil că l-au costat o avere. Tipele de la mese îl privesc siderate. Arată superb, ce-i drept. Dați-mi voie să ghicesc, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
focul se făcea zilnic doar În sufrageria unde stăteam cu toții. Salariul de avocat al tatei, care refuzase să intre În NSDAP, la național-socialiști, ne ajungea tot mai greu, taxele pentru școlile noastre, logodna Klarei cu Hermann... Mâna tatei strânsă pe toarta cafetierei toarnă grijulie lichidul subțiat, maroniu. — ...Pune-ți azi lapte cât vrei, Christa! Prințul ne-a trimis trimis cadou două sticle... Cele cinci cești de porțelan așezate la distanțe egale, lângă felia subțire de pâine, cu miez umed. — Nu aruncați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
rolul meu cel mai ușor, nu-i deloc greu să Îmi Închipui ce i-ar spune mama, pisăloaga Casandră, Musafirului. * Mama ar intra pe loc În priză, ochii ei s-ar decolora pe loc de panică și, strângând cu Îndârjire toarta poșetei, ar repeta În gând, cu pasiunea cu care o bigotă rostește rugăciunea, cuvintele demne al căror scop ascuns va fi să ceară, așa cum am mai spus, niște blugi sau o geacă sau niște adidași veritabili, pentru copil, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
pansează genunchiul și cum zâmbesc când văd ce transport mă așteaptă. Las cofrajul cu un singur ou spart, plus merele, îmi îndes în geantă un xerox franțuzesc despre strategiile narative pe care Nelu mi-l împrumută și înșfac cu dreapta toarta unei sacoșe negre de sport, din vinilin ordinar, în care se lăfăie o jumătate de porc. În stânga țin strâns plasa cu borcanul și cadourile de la Fodori. Așa cobor de la etaj, șontâc-șontâc, împreună cu Vulturaș. Fără să scoatem vreun cuvânt, străbatem ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
îndatoriri precise: trebuia să învăț lecțiile, să fiu ascultător, sârguincios, disciplinat. Și îndeplineam corect toate aceste comandamente. Acasă nu mi se părea că fac rău dacă mă încurcam la un joc de cărți, uneori noaptea, dacă trăgeam un chef la toartă sau dacă întrețineam legături de dragoste cu fete. (Pe atunci, de obicei mai în vârstă decât mine.) Principalul era să trec clasa. Și o treceam. De altfel pentru asta fusesem trimis la învățătură. Cui ce-i păsa de conduita mea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
cele din urmă ne-am obișnuit cu felul lui de a fi. Așa că în fiecare seară înfulecăm pe gratis. ― S-ar zice că-i un tip original... ― M-da... Mai degrabă om de viață... După câteva zile eram prieteni la toartă unii cu alții, tutuindu-ne de parcă ne cunoșteam de când lumea. Mihaela nu se sfia să șadă pe genunchii lui Coleșiu și să-i mângâie, cu gesturi ștrengărești, chelia strălucitoare. Nici Veverița nu găsea nepotrivit să-mi trântească un ghiont în
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ele și să torc, să îmi afund fața în prospețimea lor după masiva cădere de apă încep să încolțească obiectele în garsonieră din fiecare papuc se ivește o mică nouă tălpiță vernil din cana mea de cafea crește o nouă toartă, pe care aproape o pot prinde cu degetul mic mă uit pe geam și parcul mare, pentru copii, a generat și el un parc mic, pentru păpușile copiilor sunt bucuroasă să descopăr toate semnele acestui nou început. nouă în primul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ne aducă noi vești bune, era fericit. Bineînțeles, Charles, care nu plecase încă venea cu noi. Charles găsise o ocazie și venise la noi numai pentru o zi, probabil ca să aplice o mică lecție Arabellei, cu care se certase la toartă. Pe Arabella părea că o uitase complect, și numai Ioana își mai aducea aminte uneori de ea (se temea să nu i se întîmple la fel?) căci probabil că trebuie să se fi simțit, așteptând zilnic, foarte nenorocită. Acum Charles
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
nici un foc nicăieri. Nu părea a fi un om care fusese afectat încă din tinerețe de greutăți și de răsturnări de situație. Carnea obrajilor săi era durdulie. Lobii mari ai urechilor confereau întregului trup o anume greutate, la fel ca toartele unui ceainic de fier, făcându-i pe vizitatori să se întrebe dacă era posibil ca omul acela să fie cu adevărat un mare general, în vârstă de abia patruzeci de ani. Dacă ar fi făcut parte dintre soli, Kanamori ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de milă țopăind în jurul lui, strâmbându-se și dând din mâini... Repetentul după ușă bate toba la păpușă!... Horia Victor repeta clasa întâi de gimnaziu... Câteva zile mai târziu însă, gata, supărarea îi trecuse și Horia Victor era prieten la toartă cu toată coada clasei... Din locul pe unde trecuse directoarea Bruda până la celălalt capăt al gardului, colț cu strada Judecătoriei, mai făceai pe puțin o sută de metri. În curtea școlii, la stradă, nu era niciun teren de joc. Peri
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mamei, iar eu i-am zis că mama e-n bucătărie și am luat-o înainte, s-o anunț că au venit colegii tatei, aducând cu siguranță o scrisoare sau un cadou, mama, care tocmai bea apă din cana cu toartă lungă cu care obișnuiam să umplem mașina de cafea, văzându-ne, a încremenit cu cana în mână și s-a făcut palidă, strângându-și buzele ca atunci când se înfuria tare de tot, întocmai așa, și atunci a lăsat cana în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
de cai mascați, vădea prin geamurile de cristal o frumusețe de femeie cu ochii deschiși, căci pleoapele cu gene lungi nu voiseră să coboare cu nici un chip peste ochii negri ca smoala. Cenușa fetei umplu o urnă ce avea ca toarte doi îngeri de fier forjat. Nu trecură nici două zile și urna a fost furată din firida ei din interiorul crematoriului. Am cer cetat colecția de ziare din acea perioadă ca să mă conving de realitatea acestei povești. Am găsit titluri
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
mai mult, nimic mai puțin. Cele trei dimensii ale ei și ponderabilitatea sunt asemenea raporturi. 266 {EminescuOpXV 267} A doua: Daca-și imaginează că definiția materiei e completă, trebuie ca din analiza acestei definiții să urmeze cu necesitate toate, absolut toarte fenomenele, fie în cugetarea noastră, fie-n afară de noi. Din contra: cele două calități ale materiei nu sunt ele înșile decât fenomene, adecă două termene numai în o serie infinită de fenomene. Esplicarea lor nu se poate da decât tot
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]