870 matches
-
pentru nași, socrii mici și socrii mari. Tot în acest interval de timp, se brodau batistele cu monograma miresei, se croiau și se coseau hainele mirelui, se cumpărau beteala, florile de pus în piept, rochia și voalul miresei și se tocmeau lăutarii. La nunțile din aceste sate cântau fanfare ca cea de la Doagele sau cea a lui Buruiană de la Burdușoaia; sau tarafurile de la Godinești sau de la Tomozia, a lui Mircea Doru. Înainte vreme, sâmbăta seara, avea loc petrecerea denumită „vedrele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unui polițist, caz tipic pentru un intelectual, ceea ce duce la interzicerea piesei. În finalul ei, scriitorul se salvează de fapt, constatând că unul dintre hoți este, în secret, un bun poet, la fel de vulnerabil ca și el. Princepele lui Eugen Barbu tocmește doi astrologi să-i scrie horoscoape și aceștia își fac treaba cu brio. Un caz inedit de operă! Messer Ottaviano e în plus un abil regizor: pune la cale un magnific spectacol lacustru cu plute alegorice, aranjamente cabalistice și mitologice
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
deci, «țăranul», să vândă laptele la un băcan, despre care se spunea că n-ar fi tocmai-tocmai cinstit și că vinde cu «ocaua mică», dar nimeni nu-l putea prinde cu înșelăciunea. Jupâne negustor, nu-ți iau bani, s-a tocmit «țăranul» ci ne învoim ca la șase ocale de lapte să-mi dai o oca de untdelemn. Bine, a primit negustorul, clipind șmecher din ochi. A luat de pe tejghea ocaua mare, «ocaua lui Cuza», și-a măsurat laptele: douăzeci și patru de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
polojenii ca acealea cu ocări și cu sudălmi asupra altuia, aceluia să i se taie capul, după cum zic mulți dascăli. Aceasta se socotește și se face, când aceale scrisori și aceale polojenii cu sudalmi și cu ocă ri vor fi tocmite cu vicleșug.” Dar vicleșugul trebuia să fie așa de mare încât ʺcel atins să moară de supărare or de rușine.ʺ ʺ... iară de nu vor fi așa reale (rele) și grozave, ci vor fi mai ușoare, așa ca în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mea rugăciune pentru înlesnire mie bani. Aveți în vedere că toată reușirea depandă de la aceasta. Eu oi avea oricâte căruțe va fi de trebuință pentru oricât transport și oriunde veți voi a transporta, măcar că până acum cărăușii de bună voie tocmiți nu voiau a merge decât la Șiștov; acum însă s-a schimbat chestia și merg siliți oriunde vreau. Astfel vedeți că neapărat trebuie să am bani pentru care este cinci zile de când eu și intendentul am telegrafiat Excelenției voastre și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
km de sat, se aflau în zilele de târg mulți angrosiști de cereale, care se repezeau ca un stol de ulii asupra căruțelor ce trosneau sub povara încărcăturilor. Cu niște sonde metalice scoteau probe de grâu din sacii țăranilor, se tocmeau la sânge asupra prețului, și după ce cădeau la învoială, conduceau căruțele la depozite. Acolo, țăranii erau păcăliți la procentul de corpuri străine, erau furați la cântar și înșelați la calcule. Eroul nostru, Mitru Cotruță, care nu stătea prea bine cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
oribil, în găleata de gunoi sau la WC, factorii hotărâtori fiind consistența amestecului și dimensiunile ingredientelor; * Tocmai îmi zugrăveam bucătăria și holul după ce arsesem o ciorbă de legume... În acea perioadă încă mai eram combinată cu numărul șase, iar acesta tocmise niște meseriași foarte harnici. Într-o singură săptămână reușiseră să curețe toți pereții de tencuială. (Încercaseră ei să dea jos doar vopseaua, dar nu mergea - negreala nu se ducea, iar mirosul de ars era parcă tot mai pregnant; râcâiseră primul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
În dreptul român, prima societate reglementată a fost "tovărășia" în textul Codului Calimach din Moldova și a Codului Caragea din Muntenia în 1817. Codul Caragea stipulează că "este un fel de obștire și se zice când doi inși sau mai mulți tocmindu-se vor pune toți câte atât cu care se neguțăresc împreună, având obște și câștigul și paguba". Tovărășia se individualizează prin elementele caracteristice ale unei societăți comerciale: asocierea mai multor persoane, un capital social destinat desfășurării în comun a unor
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
fustei înseamnă dragoste și moarte. Cealaltă Ancuță Cealaltă Ancuță e o povestire de aventuri, relatată de Ienache coropcarul ("negustor ambulant"), într-o vreme când iernile sunt blânde și lumea "bicisnică", iar coropcarul își ducea marfa în vârful muntelui. În timp ce se tocmea în târg, la Iași, Ienache văzu o ceată de arnăuți ducând un om legat. Tânărul era Todiriță Cătană, "Un răzeș nebun și nemernic din ținutul Vasluiului" care-și ridicase ochii asupra surorii vornicului Bobeică. Supărat, vornicul și-a trimis sora
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dacă le place, dacă au vreun sentiment față de cel cu care își vor petrece cea mai mare parte a vieții? Din analiza documentelor de constituire a unei dote și negocierea ei se poate observa că vocea fetei lipsește: „ne-am tocmit și ne-am învoit“, adică eu, tatăl, și cu dumnealui, ginerele meu. Autoritatea acestui „noi“ ne face să credem că fata nu este întrebată și nu se ține cont de consimțământul ei. La rândul său, bărbatul chiar dacă nu se află
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de zestre se discută în preziua logodnei, la cârciumă în tre bărbați sau acasă cu vinul și bucatele pe masă pentru a muia pretențiile ginerilor și cuscri lor, sau numai pentru că așa „se cade“. Momentul poartă numele de „învoiala“ sau „tocmea la de la logodnă“. Părinții propun, socrii ridică suma, mamele și fiicele toarnă în pahare și ascultă cu atenție vorbele schimbate cu îndârjire întrecele două părți. Nu me le ginerelui nu este întotdeauna marcat, în mod explicit, în document, deși prezența
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aceeași perioadă, anii 1742-1744, demonstrează clar că Marica și-a păstrat averea și a lăsat-o prin testament ru delor sale de sânge, în speță surorii sale, Ancuța Filipescu, și ne po ți lor. Marica și Ancuța și-au în tocmit dia te le tot în acești ani și au testat una în favoarea celelalte, lăsând soarta să decidă asupra acele ia care va supraviețui. Ancuța moare la 11 aprilie 1743, la această dată sora ei era deja moartă, așadar, ea va
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Voico. căsătoria lor s-a făcut în urmă cu zece ani și jumătate, dar traiul în comun n-a durat nici măcar câteva luni, chiar dacă nunta s-a încheiat cu bună înțelegere din partea ambelor părți. Orfană de părinți, Neacșa s-a tocmit singură cu Voico, crezând, probabil, că fiind din același sat și cunoscându-l nu poate avea mari surprize. Cu rând viața comună devine insuportabilă, nesigură, rătăcitoare, îngrozitoare. Ori decâte ori are chef, Voico fură agoniseala comună și fuge. Astfel Neacșa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Stan Pățitul ăbasm apărut în Convorbiri literare din 1 aprilie 1877) e flăcău stătut, harnic și strângător, dar singuratic. Îl urmărește un diavol, care vine la casa lui ca un copil sărman, care ar vrea să intre la stăpân. Stan îl tocmește pe acest Chirică pentru trei ani, cu învoiala ca la sfârșitul acestora să ia din casa lui Ipate ce va voi. Chirică se dovedește harnic și isteț, își ajută stăpânul și îl sfătuiește să se însoare. Când Ipate spune că
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ei cel mai hidos li se înfățișează în momentul solemn al apogeului lor diplomatic, țeasta lui Yorrick îi apare lui Hamlet tot într-o situație triumfală, după un periplu în Anglia în care și-a răpus toți adversarii care erau tocmiți să-l piardă. A demonstrat că nu este laș ori ezitant, depășind o stare de criză inerțială care îl măcina. Nu-și poate clama victoria fiindcă, până la răzbunarea supremă, tăcerea este virtutea lui de preț, însă în forul lăuntric își
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
74 Vezi Balthasar Gracián, Cărțile omului desăvârșit, Humanitas,1994. 75 Divanul, p.113: "ca în trei luminoase și neprăvuite oglinde, precum a trupului, așe a sufletului stat și podoabă îți, privind, socotește, și ceva dintr-acestea lipsă iar grozav văzând, tocmește și cum să cade frumos orânduiește și împodobește." 76 Citatele și parafrazele legate de alegoria scrierea-luptă sunt preluate din D. Cantemir, Hronicul..., pp.6-7. 77 Evanghelie învățătoare, Govora, 1642, a lui Udriște Năsturel în BRV I. 78 Împreună cu dreapta socotință
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și naturale, să se facă o exactă catagrafie și să se urmeze cu facerea pietrelor naturale ca până acum, cu aceasta ca să se facă atât pietre cubice, cât și pietre lungi o dată și giumătate cât cele cubice și să se tocmească oamenii cu cât se vor pute mai puțin decât 15 parale pentru cele lungi. Iar pentru pietrele cioplite, să va urma ca până acum cu facerea de pietre cubice, însă și de aceste să se facă atât cubice, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
trecut și el la „bibliografie“. Regăsim aici o tînăra fată, o mamă bătrînă, cu ocupația predilectă de a împleti ciorapi, precum și o bucătăreasă, tot Fiokla și tot surdă! În sfîrșit, regăsim și un iubit (la Pușkin, deghizat în femeie și tocmit ca bucătăreasă în locul decedatei Fioklaă sub același acoperiș. Iar visările Nastenkăi nu mai sînt atît de hieratice, ele avînd, de fapt, un singur final posibil: căsătoria (mai întîi cu un prinț chinez și apoi cu tînărul chiriaș de la mansardăă. Peste
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
îi spun că tăcerea îi dă viață. Toate lucrurile vor fi nori Ce și-au închipuit că sunt corp. 4 ianuarie 2007 Mă aflu singur în comun sfârșit, Nu se aude decât mirajul infinitului Ce-mi suflă peste chip. Zile tocmite cu cerul se desfată Ca limbile moarte nepovestite de nori. Mă aflu ca un cerc vrăjit înconjurând pământul. Mă spun în vis, trec prin zicerea umbrelor. Focul mi-e hrană până când Oasele scrumite ale tuturor oamenilor Renasc din măduva mea
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
mic cu mare la prășit, fiindcă dădea buruiana. Femeile trebuia să fi terminat lucrul din casă sau dacă nu, să-l Întrerupă. Vitele și oile erau ieșite la pășune, deci copiii nu mai era necesar să le păzească. Satul Își tocmea păstori Încă din timpul iernii. Doar cei mai mici dintre copii aveau de păzit cârlanii, după ce se Încheia anul școlar. De multe ori mulți dintre ei Îl Încheiau mai repede. Bărbații care erau mai În putere și flăcăii mai lucrau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la apa Mureșului, se făceau plute și erau duse și vândute În zona de câmpie. Bineînțeles că transportul lemnelor la Fabrica de Cherestea se făcea doar de către cei care aveau boi sau cai. Aceștia, ca să le meargă treburile câmpului, Își tocmeau prășitori cu ziua, din rândul celor mai săraci, sau al țiganilor de pe Zăpode. Munca aceasta la pădure era singura de pe urma căreia țăranii Își mai realizau niște venituri. Și apoi flăcăii mai mari care se gândeau la Însurătoare, ca și tinerii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și să o ia cu gospodăria de la lingură și blid. Și apoi veneau din urmă celelalte fete și flăcăi, frați și surori ai mirelui. Casa se făcea repede. Iarna aduceai bârnele și căpriorii În ogradă, iar primăvara le ciopleai și tocmeai niște lucrători, de obicei unguri de la Remetea, și Într-o lună era ridicată. Lucrătorii Îi puneau În vârful căpriorilor și un buchet de flori de câmp, ori niște crengi de brad. Asta de bucurie că este gata. De obicei acoperișul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
4: „De trup ești mărunțel, nu-i vorba, dar la fire ești mai mare”aspectul fizic plăpând poate ascunde o înțelepciune și un caracter deosebite; p. 63, r. 1 2: „unde-i vorbă, nu-i mânie; mai bine să te tocmești întâi decât pe urmă” o stabilire în prealabil a termenilor unei afaceri poate elimina discuțiile și problemele ulterioare; r. 17 18: „Bine-ar fi, măi Chirică, dac-ar fi toate cu lapte câte le spui" aparențele înșală, nu toate lucrurile
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a Germaniei naziste până în august 1944, după care îl alungase pe adevăratul erou al întoarcerii armelor, regele Mihai. Dinspre partea germană, România era văzută ca statul care trădase de două ori Germania, în cele două războaie mondiale, și care se tocmise la sânge vânzând viața cetățenilor ei de origine germană: încă în 1997, cancelarul Kohl evoca cu dezgust vizita lui la Ceaușescu, și nu-i cruța nici pe succesorii imediați ai acestuia. Pe de altă parte, privind de departe la România
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
care criticul întrezărește trăsăturile așa zicând "meridionale" ale propriului neam, schimonosite însă teatral, ca pe o scenă de operetă. Afară, dacă nu te ferești la timp, băieții de prăvălie "îți aruncă praf în față". O cameră bună de hotel se tocmește, apoi, după un veritabil ritual, jucat cu cea mai stridentă vervă actoricească. Hoție în toată regula, ce mai! Noroc de incidentele amuzante, prinse în pagină cu umorul firesc cerut de comicul situației și al caracterelor. La vestitele Arene din Verona
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]