1,334 matches
-
Astfel și preotul își ia măsurile potrivite, specifice, adecvate și cuvenite pentru a împlini cum se cuvine slujbele de pomenire și de înmormântare. De la biserică se vor solicita steagul negru de doliu, un sfeșnic, lumânări, tămâie, cărbune pentru ars tămâia, toiagul (o lumânare mare de ceară curată în formă de colac), o cruce (de obicei din ceară), o icoană. De asemenea, se fixează cu preotul ziua, data și ora înmormântării, precum și orele potrivite pentru slujbele de priveghere, de seara, premergătoare înmormântării
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
chipul Mântuitorului, al Maicii Domnului sau al sfântului pe care decedatul l-a avut ca ocrotitor spiritual (pentru a arăta că respectivul creștin își da duhul întru Iisus Hristos) și lângă mâinile care stau încrucișate pe piept (dreapta peste stânga), toiagul care se aprinde atunci când preotul slujește. Trupul este acoperit apoi cu o pânză albă, arătând că răposatul se află sub acoperământul lui Iisus Hristos. La capătul mortului se așează sfeșnicul în care rudele și cunoscuții care vin, până la înmormântare aprind
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
în care rudele și cunoscuții care vin, până la înmormântare aprind lumânări, rostind rugăciunea scurtă: "Dumnezeu să-l (sau s-o) ierte!" Atât lumânările care se aprind în sfeșnic ori se țin în mâini de către cei prezenți, în timpul slujbei, ca și toiagul care arde pe pieptul mortului simbolizează candelele aprinse ori lumina faptelor bune, cu care creștinul va întâmpina pe Iisus Hristos la Judecata de Apoi. Lumânarea este și călăuza sufletului pe calea spre veșnicie, risipind întunericul morții și apropiindu-se de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
nestricăciune (I Cor. 15, 36). Dulciurile și ingredientele care intră în compoziția coliviei reprezintă virtuțile sfinților sau ale răposaților pomeniți, ori dulceața vieții celei veșnice, pe care nădăjduim ca o va dobândi mortul. În timpul cât preotul săvârșește slujba, arde și toiagul așezat pe o farfurioară ori tăviță pe pieptul mortului, la baza icoanei. De reținut: Unii credincioși pregătesc tămâia cu care se va tămâia decedatul ori defunctul în obiecte improvizate (linguri, căni, farfurii, cutii de conserve etc.), ceea ce nu numai că
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
sub povara dramei omenești se strânge și devine apăsător, opac: „tavanul mut” așteaptă nevzuta mână să scrie: „mene, mene techel upfarsin” (Precum tavanul mut al scrisului de înger). Cauzalitatea se sprijină în cele neimanente, cu o vorbă a poetului, pe „toiagul de ceară” al omului, al topirii și al flăcării acestuia. Se trăiește acut sentimentul de „închidere” în trup și de „deschidere, de ieșire în cele proprii, ale luminii. De aceea, tot universul poematic al lui Dumitru Ichim se umple de
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
accentele pamfletare ale Scrisorii III: “ Canalia liberală a nimicit ideile ce mi le făcusem despre viață! Rămas fără o poziție materială asigurată și purtând lovitura morală ca o rană ce nu se mai poate vindeca, voi fi nevoit să reiau toiagul pribegiei, neavând nici un scop, nici un ideal.( ... ) Posteritatea nu vreau să afle că am suferit de foame din cauza fraților mei. Sunt prea mândru în sărăcia mea. I-am disprețuit, și acest gest e prea mult pentru un suflet care nu s-
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
adâncă mă-ngrop în tăcere, Nimic din ce-a fost acum nu mai este. Întoarce-te mamă, zâmbește-mi din prag, Primește-mă iar cu brațe deschise, Să redevin, mi-aș dori, copilul cu vise, Fă-mi mamă aripi în loc de toiag. E-atât de târziu, odaia e rece Și lumânarea pâlpâie-n van, Te astept măicuță, cu ochii la geam, Cu tine acasă din nou aș petrece. Mai lasă-mă mamă puțin copil să mai fiu, Fără tine, în viață, este
ÎNTOARCE-TE MAMĂ, MI-E DOR DE POVESTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346334_a_347663]
-
gemete din noi or să răzbată Prin mugurii ce plâng, în fașă. Într-un copac, la margine de lume, Vom înflori când un drumeț pribeag Ne-o scrijeli, lăsându-și al său nume Și, dintr-un ram, va rupe un... toiag. Referință Bibliografică: Să ne-ngropăm în ultima zăpadă / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul II, 06 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SĂ NE-NGROPĂM ÎN ULTIMA ZĂPADĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348397_a_349726]
-
voia. (I se mai spune și *Chivotul Legii și este piatra de temelie a religiei creștine, ce oferă omenirii dovada faptului că Dumnezeu există). În cele din urmă au ales 12 bărbați fără femei(necăsătoriți sau văduvi), care au lăsat toiegele lor în Sfântul Altar, urmând ca cel al cărui toiag va înverzi să devină logodnicul Fecioarei. A doua zi, când au venit să cerceteze semnele, au constatat că toiagul lui Iosif din Nazaret înverzise, pe el fiind așezată o porumbiță
THE CHRISTMAS STORY – THE BIRTH OF JESUS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345134_a_346463]
-
piatra de temelie a religiei creștine, ce oferă omenirii dovada faptului că Dumnezeu există). În cele din urmă au ales 12 bărbați fără femei(necăsătoriți sau văduvi), care au lăsat toiegele lor în Sfântul Altar, urmând ca cel al cărui toiag va înverzi să devină logodnicul Fecioarei. A doua zi, când au venit să cerceteze semnele, au constatat că toiagul lui Iosif din Nazaret înverzise, pe el fiind așezată o porumbiță. În vârstă de 84 de ani, Iosif era un bărbat
THE CHRISTMAS STORY – THE BIRTH OF JESUS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345134_a_346463]
-
ales 12 bărbați fără femei(necăsătoriți sau văduvi), care au lăsat toiegele lor în Sfântul Altar, urmând ca cel al cărui toiag va înverzi să devină logodnicul Fecioarei. A doua zi, când au venit să cerceteze semnele, au constatat că toiagul lui Iosif din Nazaret înverzise, pe el fiind așezată o porumbiță. În vârstă de 84 de ani, Iosif era un bărbat muncitor, evlavios și cu frică de Dumnezeu. Pentru a-i rămâne onoarea neatinsă în fața lumii, cunoscând planul lui Dumnezeu
THE CHRISTMAS STORY – THE BIRTH OF JESUS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345134_a_346463]
-
cu cizme de cauciuc, cu șuba de CFR-ist întoarsă pe dos, cu căciula cu urechi deasemenea întoarsă, cu un pachet de vată, din aceea împachetată ca burduful unui acordeon, pe post de barbă dalbă până la brâu și cu nelipsitul toiag, o bâtă ciobănească bună la toate, adunată de prin curte, venea și-mi lăsa toate bunătățile ce mi se cuveneau, cum aveam eu să aflu mai târziu, după cum fusesem de cuminte, că vezi Doamne, el le știa pe toate, sub
AMINTIRI IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376854_a_378183]
-
și cu nelipsitu-i tulpan alb cu colțișori venind cu vreo sticlă de lapte și câteva ouă, poate de multe ori luate pe furiș, să mă tragă și să-mi descânte de brâncă.... -îl mai văd pe Moșicu, venind cu nelipsitu-i toiag tras peste șale pe după mâini și cu flanelul lui de lână, ros de atâta purtat,... pe nea Marin Elefantu, un munte de om,...pe Miticuță Guțoiu care în drumul lui spre nea Tănase, frizerul, pe Baltă, făcea de fiecare dată
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
lui Hristos se află în păstorii săi, niște adevărați miniștrii ai lui Dumnezeu. Cât pentru foloasele Bisericii celei înalte, capii clerului știu să le prețuiască singuri.” (O aruncătură de ochi asupra Principatelor Române, de un român din București, p. 33-34) Toiagul cel mai de preț al mitropolitului Nifon în lupta sa pentru unitate a fost Calinic-episcopul de Râmnic, care a convins protopopii să sprijine și ei și egumenii mănăstirilor și schiturilor și preoții unirea, fiind chemați „să-și ceară pe cale legiuită
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > FLORI DE HAR Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Prin desișul vieții mele scuturând de flori, o iască, străbătut-am drumuri grele cu toiagul meu din pască. Mulți ciulini își prinse stârvul pe-ale poalei lungi cărare, nechezat de ploi și-amurgul pe sub tălpi i-au prins în floare. Mi-au dospit fără-ncetare nori-n rănile-mi de sânge, sub copite de ninsoare
FLORI DE HAR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378071_a_379400]
-
rana-i expusă parcă în vitrine Toarnă mir din slovă Sfinților Părinți, Harul și iubirea se întorc la tine. Fruntea obosită pune-o la icoană, Îngerii din ceruri ți-o vor mângâia Când pe drumul tău este numai sare, Cu toiagul rugii ai să treci prin ea. Ramul dezgolit tace și îndură Dar în primăvară are muguri noi Jertfa de iubire a zidit altare, Sfinții rugători mai ard pentru noi. 31 ianuarie 2015 foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Lacrima tăcerii
LACRIMA TĂCERII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376059_a_377388]
-
pleoape Alung Norii și Furtuna Și în vers mă joc cu Luna! Din frunzișul care cade Simt cum viața încă arde... Crengile ce se usucă Poartă un dor ce-i pus pe ducă! Zvonuri vin și zvonuri pleacă Cu-n toiag de promoroacă... Am doar miriștea cu mine Și un stup plin cu albine... Primăvară vreu să fiu Cât nu este prea târziu... Ghiocei să-i pun la tâmplă Într-o liniște adâncă. foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Primăvară
PRIMĂVARĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375090_a_376419]
-
2015 Toate Articolele Autorului Sunt aici și mai tresar, când se-nchid, pe umbre, stele, mă mai leg de câte pot... printre gândurile mele. Tot mai duc și tot mai car, viața-n firul ei subțire, și ca sprijin, drept toiag, folosesc o amintire. Au trecut prea multe veri peste iernile din toamne, m-a durut pustiul lor și mă rog la tine, Doamne, vreau copiii să-i mai văd, cât îmi este incă bine. Pune-un gând în gândul lor
PESTE SUFLETU-MI CĂRUNT... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372623_a_373952]
-
istorisit o întâmplare pe care am să încerc să v-o relatez, pe scurt. Într-o seară neagră, ca acelea petrecute în zonele unde munții stăpânesc așezările, demult, pe când moșul lui, bătrânul celui care îmi spunea întâmplarea, urca munții fără toiag, iar tatăl bătrânelului de acum, pe atunci copil de vreo nouă - zece ani, îl ținea strâns de mână să nu alunece pe zăpada care îi scârțâia sub opincile alunecoase, se întâlniră, în drumul lor de întoarcere spre casă, cu un
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
să cerșească. Mergea împleticindu-se, îi auzea, dar nu-i mai vedea. În spectacolul real, visa că plutește într-un abis, că dincolo de el se află limanul norocos al făgăduinței, un pustiu confuz de unde un Rabin sau un Moise, cu toiagul în mâini, îi făcea semne să se apropie. Șatra i se păru a fi un trib izraelit în pustiu, așa cum și-l imagina ea când asculta povestirile tatălui său, în zilele de Pesah. Simți că nu mai are aer și
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
Față de el nu am greșit. Să-ți cer pedepsă pentru el În gând un nor mi se aștearnă, În suflet o lumină vie Către iertare mă îndeamnă. Și încă o palmă și-ncă una În drumul meu spre Tine urc, Toiagul împovărat de vremi Abia pot ca să-l mai duc. Citește mai mult Se adâncește Doamne răulși lupta este tot mai mare,Si îmi adăpostesc viațaSub sabia puterii tale.Ironic din tablou zâmbeșteUn om ce-odată m -a jignit,Un suflet
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
sunt , știi bineFață de el nu am greșit.Să-ți cer pedepsă pentru elîn gând un nor mi se aștearnă,În suflet o lumină vieCătre iertare mă îndeamnă.Și încă o palmă și-ncă unaîn drumul meu spre Tine urc,Toiagul împovărat de vremiAbia pot ca să-l mai duc.... XXI. ȘI DACĂ NU AI EXISTA TU?, de Ana Maria Bocai , publicat în Ediția nr. 1273 din 26 iunie 2014. Și dacă nu ai exista tu? Îngenunchez să adun picuri de ploaie
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
sub pleoape O lacrimă începe, -ncet să geamă. Mă-ntorc spre Tine, Doamne, ești Izvorul Din care curge tainic mirul vieții... Ideile din suflet își iau zborul, Înlăturând din cale griul ceții. O, Doamne, -Ți mulțumesc încă o dată, Că ești Toiagul meu la bătrânețe; Eu mă întorc, cu inima curată, Spre Tine... Zi de zi îți dau binețe. Ești Bunul, Milostivul care-ajută Pe toți cei care au, mereu, nevoie De dragostea-Ți, în inimă crescută, Îndeplinindu-Ți, zilnic, Sfânta voie. Mă
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
vieții, când sub pleoapeO lacrimă începe, -ncet să geamă.Mă-ntorc spre Tine, Doamne, ești IzvorulDin care curge tainic mirul vieții...Ideile din suflet își iau zborul,Înlăturând din cale griul ceții.O, Doamne, -Ți mulțumesc încă o dată,Că ești Toiagul meu la bătrânețe;Eu mă întorc, cu inima curată,Spre Tine... Zi de zi îți dau binețe.Ești Bunul, Milostivul care-ajutăPe toți cei care au, mereu, nevoieDe dragostea-Ți, în inimă crescută,Îndeplinindu-Ți, zilnic, Sfânta voie.Mă-ntorc spre
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
iarbă! Fă-te suflete, poveste, ce adoarme pruncul seara Spusă blând de o bunică care toarce caier vara... Fă-te suflete, o stea ce străluce-n cer de mai Luminând cu raza sa mândrul nostru plai de rai! Fă-te suflete, toiag, pentru scumpii, dragi părinți, Și le fii și-n rai de poți ajutor la suferinți! Fă-te suflete, potir pentru Domnul la-nviere, Pentru sufletele toate fă-te rai și mângâiere! Suflete al meu te știu că te rupi în
FĂ-TE SUFLETE CE VREI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374300_a_375629]