1,142 matches
-
această valoare. Emanciparea, egalitatea, demnitatea femeii își au și ele locul în argumentările celor două părți. Partizanii vor să le obțină prin interzicerea simbolurilor care le încalcă, iar cei care se împotrivesc acestei legi cred că dacă școala va rămâne tolerantă, va conduce, încetul cu încetul, la emancipare. Non-discriminarea este utilizată într-un mod ambiguu. Pentru partizanii legii, fetele sunt discriminate când li se impune să poarte haine care le "marchează". Pentru cei care sunt contra acestei legi, populația musulmană este
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
gândirii devin și surse de false judecăți. Astfel, trăsăturile noastre personale ne modelează dispozițiile afective. Unii sunt temători, alții temerari. Pesimiștii și optimiștii văd lumea altfel. La fel se întâmplă cu puritanii, cu justițiarii, cu cei intransigenți sau cu cei toleranți. Ambițioșii sau oamenii de carieră tind să emită alte păreri decât oamenii care se mulțumesc cu propria soartă. Chiar și simpla aparență a interlocutorilor, expresia facială ne inspiră simpatie sau antipatie. Alegerile pot fi câștigate sau pierdute pe această bază
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
foarte scăzut, nu reușește să asimileze noile cunoștințe; În continuare recunoaște cu greu doar unele cifre și litere - cu toate că sa stabilit un program individualizat de lucru, familia spune că acasă i-a stabilit un program riguros (dar părinții sunt, când toleranți, când agresivi verbal și fizic cu copilul; băiatul locuiește Împreună cu părinții și cu frații Într-o singură cameră, deci mediul familial este oarecum insecurizant).
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A UNUI COPIL CU CES. - Plan de intervenție personalizat. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
primește ajutorul de care are nevoie pentru a-și dezvolta capacitatea de judecată și de contextualizare a oricărei situații de învățare (Paraschiv, Mătăsariu, 2009). Atu-ul principal al profesorilor îl constituie exemplul pe care îl oferă, curiozitatea, spiritul deschis și tolerant, disponibilitatea de a accepta ca afirmațiile lor să fie puse la îndoială și tăria de a-și asuma greșelile. În primul rând însă ei trebuie să transmită dragostea de învățătură, să fie facilitatori. Acum, mai mult ca oricând, se simte
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
primăverii și-a făcut simțită prezența și un nou curent de opinie. Datorită Conferinței de la Bandung, a întîlnirilor comemorative de la San Francisco dedicate celei de-a zecea aniversări a ONU și "spiritului" din cadrul summitului de la Geneva, atmosfera a devenit mai tolerantă. Secretarul general al Națiunilor Unite, Dag Hammarskjold voia ca la cea de-a 10-a sesiune a Adunării Generale să se rezolve problema aderării 837. La sfîrșitul lunii septembrie 1955, vicepreședintele delegației sovietice la Națiunile Unite, Vasili Kuznețov i-a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și execuția capitală au încheiat existența multora dintre alienați. Știm că occidentul, sub dominația unei mai intransigente teocrații, a oferit, sub acest aspect, exemple de proceduri de acest gen. Ortodoxia, strâns legată de destinele poporului român, a fost mult mai tolerantă sub acest aspect. Bolnavii mintali, chiar dacă erau considerați posedați, nu au fost, de obicei, sancționați; brutalizarea lor nu a fost acoperită de nici o lege. În spiritul legii nu a fost prezentă noțiunea de culpă a bolnavului mintal. Dimpotrivă, disculparea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ni se facă nouă. E dar sigur că, în urma izolării noastre între elementele străine, acela din ele ne va părea mai preferabil și stâlp mai bun de razim pentru zile grele care respectează individualitatea noastră, altfel îndestul de inofensivă și tolerantă."162 De aceea, Eminescu nu înțelege de ce, într-un moment istoric greu ca acela scurs în anii 1877-1878, unii dintre acești străini primiți cu generozitate, fiindcă erau persecutați în alte zone, condiționau, bunăoară, recunoașterea Independenței României de acordarea de drepturi
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ales în Transnistria" (aceasta fiind teza evreilor), crimă care ar fi "devansat în timp, egalat în cruzime Auschwitzul"?, cum scrie inflamat inflamatul Matatias Carp. Care să fi fost resortul criminal care, dintr-o comunitate ca a noastră, dacă nu legendar tolerantă, atunci sigur, îndelung răbdătoare, a făcut să devină în interval de doar un an: 28 iunie 1940 22 iunie 1941 și dacă numai într-o săptămână: 28 iunie 3 iulie 1940? "una majoritar, fățiș feroce antiiudeie, încuviințând măsurile guvernamentale de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Ceea ce pare să nu fi înțeles de la început a fost că un om ca el, cu o personalitate puternică, înzestrat cu mult temperament și cu puțină răbdare, nu putea avea succes într-o activitate publică decât într-un mediu deosebit de tolerant. Întors la Viena, se va gândi de aceea la Cambridge. Deja atunci când Frank Ramsey, un tânăr logician de la Cambridge, care fusese implicat în traducerea engleză a Tractatus-ului, l-a vizitat, în 1923, Wittgenstein îl rugase să se intereseze dacă cele
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
forța care poate contribui la „o diminuare a fanatismului printr-o capacitate sporită de simpatie și înțelegere reciprocă“3. De progresul în recunoașterea primatului rațiunii, înțeles în acest fel, și-a legat Russell speranțele într-o societate mai luminată, mai tolerantă și mai sensibilă la suferință. Cu greu am putea găsi un sistem de referință mai potrivit pentru a caracteriza orientarea gândirii lui Wittgenstein decât acea pledoarie pentru raționalitate, pe care Russell nu numai că a susținut-o cu strălucire, dar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
invers. "Reușita dialogului școlar dintre elevi și profesor nu depinde numai de pregătirea profesională sau științifică a acestuia... Ea este în funcție de atitudinea pe care o manifestă profesorul față de recepția elevilor. Modul său de a fi, amabil sau distant, rigid sau tolerant, iritant sau calm, poate amplifica și, respectiv, bloca fluxul comunicării" În sfârșit, efectele formative ale obiectelor de învățământ, precum și activitatea educativă a profesorilor sunt influențate considerabil de relațiile de comunicare dintre educatori și elevi. Pentru a cunoaște preferințele elevilor în legătură cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
simplă și logică, în favoarea unui Occident, preocupat să ne protejeze identitatea, și în detrimentul Rusiei care voia să ne asimileze. Se repeta episodul când țările române preferau să se supună de bunăvoie otomanilor, care, aflându-se undeva mai departe, erau mai toleranți, și nu ungurilor sau polonezilor din vecinătate care ne puneau în discuție identitatea națională și integritatea statală. Dacă ar fi menajat sensibilitățile românești față de Basarabia și nu s-ar fi ridicat ca un val pregătit să ne nimicească, Rusia ar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de ore din 24, 365de zile din 365, oamenii vor deveni în curând turbo-consumatori pe tot parcursul vieții, de la 1 la 100 de ani. Domnia papy-boomer-ilor anunță cumva sfârșitul culturii „împotriva bătrânilor”, dispariția dictaturii tinereții? Faza III instituie oare regimul tolerant și pluralist al tuturor vârstelor? Să nu confundăm logica comercială cu cultura trăită cotidiană: dacă este adevărat că epoca ostracizării „bătrânilor” a luat sfârșit, asta nu înseamnă că jeunismul dispare. Dimpotrivă, este valabilă reciproca: întrucât, dacă seniorii devin mai vizibili
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
grosolane - în imediatețea animalică și dinamică -, bestială, așa trebuie să gândim... În schimb epicurienii, mai fini, mai tolerabili, în ciuda hedonismului lor - ei aduc atât de mult cu niște asceți, încât ar fi niște amici aproape convenabili pentru platonicienii și stoicii toleranți... -, nu pot decât să celebreze superioritatea cărnii asupra spiritului, a trupului asupra părticelei de divinitate puse de zei în oameni. Epicur consideră că plăcerile cele mai mari se află de partea sufletului, Aristip - de partea trupului! Pentru a avansa astfel
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
militar, paulicienilor li se garanta tolerarea religiei proprii; numai că, În timp, loialitatea lor s-a dovedit mediocră. În vremea campaniei din Epir Împotriva normanzilor (1081), cînd circa două mii cinci sute de paulicieni au dezertat, a fost revocată această poziție tolerantă. Împăratul Alexis I Comnenul, cel care avea să devină un mare prigonitor al bogomililor, a intervenit personal la Philippopolis, operînd conversiuni În masă la ortodoxie. Restul avea să fie Înfăptuit de iezuiți În secolul al XVII-lea. Desigur, oarecare contaminare
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor este un ghid practic având subiacente rezultatele cercetărilor academice în domeniu. Publicul-țintă. Prin elementele teoretice și practice, volumul contribuie la educarea și formarea unei personalități interculturale: o personalitate deschisă la nou și la schimbare, tolerantă, flexibilă și adaptabilă realităților multiple și diverse ale lumii actuale, cu spirit de observație și gândire critică, cu gândire practică, dar și speculativă, într-un cuvânt, o personalitate conștientă de multiplele forme pe care le îmbracă diversitatea. Deși se bazează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la interfață face coaliție cu alteritatea, relaxându-și și negociindu-și granițele, cu riscul asumat al pierderii siguranței și stabilității. Își caută afinități și vecinătăți în cele mai îndepărtate zone existențiale și tehnoculturale și în cele mai tribulante situații, fiind tolerantă și permeabilă cu străinătatea, deși se situează contextual și temporar în oricare dintre toposurile în care poposește. Avataritatea se ipostaziază astfel sub zodia nomadismului, chestionând sedentarismul identitar, logica asemănării și principiile aceluiași. În spațiile imersive, generate în timp real și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
alte concretizări ale ontologiei virtuale. Ceea ce contează este modul în care înțelegem condiția postumană, fie primind-o cu entuziasm iresponsabil, fie examinând-o critic și îndreptând-o pe făgaș umanist, fie chestionând-o în mod realist-pragmatic și printr-o atitudine tolerantă și temperată: „Întocmai cum postumanul nu trebuie să fie antiuman, nu trebuie să fie nici apocaliptic” (Hayles, 1999, p. 282Ă. Profesiunea de credință a teoreticienei în legătură cu problematica postumanului este una moderată ea însăși, trebuind să aibă în vedere finitudinea trupului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
puterii într-o eventuală societate postumană (perspectivă care culminează în distopiile criticiloră. Acceptarea manifestării ambelor tendințe poate fi un prim pas în procesul de chestionare a metafizicii virtuale, în timp ce o a doua fază poate fi abordarea unui punct de vedere tolerant, dar simultan critic și circumspect. Dispariția umanului (teoriile precum: disoluția eului, dematerializarea trupului sau diseminarea conștiințeiă nu poate fi un proces practic complet, indiferent de situația sau de finalitatea invocate, de valența negativă sau pozitivă implicată. Dimpotrivă, promovarea și deplângerea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
aroganța și pe jumătate o postdirecție (postbiologie, postevoluție etc.Ă care recuperează în noi dimensiuni ceea ce este uman, de la senzorialitate și afectivitate la cunoaștere și socialitate. Securizarea umanului în cadrul postumanismului nu este însă un proces închis, ci unul permeabil și tolerant, situat permanent la interfața cu mașinalul, la granița cu alte specii și sisteme. Acest tip de postumanism este un amestec de afectivism și raționalism, de fenomenologie și tehnicism, un hibrid (uneori monstruosă între sensibilitatea corporală postmodernistă și raționalitatea științifică modernistă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
globală. Identitatea deteritorializată prin interfațare, prin protezare sau prin alterare genetică își recapătă integritatea și se reteritorializează. Identitatea nomadă și impură a postumanului se fluidizează în spațiul virtual, devine navigabilă și se metamorfozează în topologia schimbătoare a realității înseși, este tolerantă și îngăduitoare cu marginalitatea, cu anormalul și cu diferența, este responsabilă față de „monstruos” și de singular, acceptând deopotrivă manifestarea locală, identitară, etnică, comunitară, cât și cea globală, a alterității sau a străinului, a celuilalt în oricare dintre ipostazieri: individ, etnie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nevoile membrilor unei societăți, el este un element indispensabil în formarea unei concepții noi despre educație, după care aceasta trebuie să se întindă pe întreaga viață, în ideea de complementaritate și de continuitate. Finalitatea este formarea unor cetățeni informați și toleranți, capabili să contribuie la dezvoltarea economică și socială a societății, la atenuarea sărăciei și prezervarea mediului. - Proces ce durează întreaga viață, educația adulților are ca obiectiv dezvoltarea autonomiei și a simțului responsabilității, la fiecare individ și în rândurile fiecărei comunități
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o semnificație... Irina: Val, iubitule, uite, dacă ai de gînd să-ți schimbi cămașa, pantalonii și pantofii, te rog schimbă-ți și privirea, și gîndirea, și vorbirea... Pentru azi.. Te rog eu, da! Val: Ca de obicei, ești frumoasă, bună, tolerantă și monstruoasă... Irina: (amuzată) Monstruoasă fiind, bineînțeles, singurul compliment adevărat, nu? Val: Într-un fel da... Deci, spui tu, e cazul să-mi asortez gîndirea la o cravată oarecare, da? Irina: Da, iubire, așa cred eu. Val: În fond ai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o dată! (Octav intră în starea în care ascultă spațiul...) "... Îmi tot spui să aștept... să am răbdare... Să fiu tolerant...?! Ovidiu, tu știi, toleranța e un cuvînt care stă bine numai în gura lui Dumnezeu... Oamenii nu știu să fie toleranți... iar cînd sînt, sînt numai din frică... sau din neputința de a fi altfel... Și eu sînt tolerant... mai ales cu mine... Și mi-e rușine..." (Octav scos din "dialog" de venirea lui Costache care intră cu anevoie prin spărtura
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aberante în raport cu modelul sociocultural respectiv, sunt persecutate sau chiar eliminate din societate. Atât stigmatizarea, cât și excluderea sunt acte juridice care privesc „regimul delictelor sexuale”. Ele sunt mai pregnante ca manifestare represivă în societățile totalitare și mult mai deschise, mai tolerante în societățile democratice. Rolul lor formal-juridic este de a ocroti societatea prin normarea controlată a conduitelor sexuale. Din punct de vedere psihomoral, stigmatizarea și excluderea au o motivație internă raportată la niște „tabuuri” ancestrale. Capitolul 42 TULBURĂRILE DE ORIENTARE ȘI
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]