3,013 matches
-
iau „eliberat” de casă, de gospodărie, de gutuiul din grădină, de cireșul din ogradă. De ce, însă, nu reușim să facem reunirea? De ce cei mulți care ar dori unirea tac și sunt auzite doar puținele (sper să fie așa!) cozi de topor? Cum s-a întâmplat că, pornind în 1989 cam de la același start, am devenit astăzi de 5 - 6 ori mai săraci decât frații noștri din România? În acești 25 de ani România a înaintat constant spre scopul major - integrarea în
REUNIREA NU MA E DOAR O DORINŢĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348493_a_349822]
-
ceva bani, sau cadouri, sau și mai bine niște tractoare, sau măcar niște automobile, desigur Mercedes, fiindcă ei, acolo, au de toate și nu mai știu ce să facă cu ele. Pentru a fi mai convingători veniseră mai toți cu topoare, bâte, coase, pari din gard, cuțite, în fine, fiecare cu ce găsise la îndemână pentru a ura drum bun celor doi. Se constata cu acest prilej nu numai politețea și cumsecădenia sătenilor, ci și faptul că în numai o săptămână
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
aud cum răsare noaptea din mare! Te-am rugat să-ți închizi pleoapele cu arătătoarele întinse. Cu mâinile în isoscele întru nevedere, reușeam să rezolvăm ecuații grele, mirându-mă de profeția ta despre mine și lume: -știința va deveni un topor în brațele unui bolnav patologic -ne vom prinde iubirile plictisite sub cleme de haine -luptând contra mea conștiincios, întodeauna voi ieși victorios -iar acest sfârșit de lume este al dracului de aproape. sursa foto: internet Referință Bibliografică: Geometria și profeția
GEOMETRIA ŞI PROFEŢIA TA de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349256_a_350585]
-
o sticlă de trăscău scoasă acum de sub pat, mai mult de gura luptătorilor, că de altfel moșu’ era de o zgârcenie proverbială. Apoi puseră mâna pe arme. Bâlbu, că era mai mic, o furcă, Chiompu o țepușă, iar Bălău luă toporul, fiind el vestit pentru măiestria cu care mânuia această armă de tradiție pe la nunți, cumetrii, sau la balurile de joi. Ieșiră în curte cu piepturile dezgolite așa cum se cere într-o înfruntare cinstită. Înțelept, ca totdeauna ăl’ bătrânu’ ieși și
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
Furca, acest simbol al luptei de veacuri a mândrului țăran, pentru dreptate, sau pentru jaf, strașnic mânuită de agerul Bâlbu se înfipse în pieptul păros. Aproape instantaneu, coastele îi fură penetrate de țepușa destoinicului Chiompu. Astfel, imobilizată fiind, loviturile de topor ale lui Bălău (va fi numit, în scurt timp de la această luptă: cel viteaz) începură să curgă. Sângele țâșni stropindu-i pe combatanți, dar și pe copiii lipiți de gard. Un fior de incredibilă plăcere le străbătu ființele care acum
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
alb. Adică, spune canibalul, măduva oaselor e foarte gustoasă, Asasinii au aceeași părere, au renunțat la fudulii, Bar grille, asta vrea tineretul, loup a l”acaille, O mică revelație este pâinea din făină de oase, Plăcintă din palme tăiate cu toporul, Tu, iubito, m-ai făcut antropofag, Bras și Troisbras, ei sunt ajutorii mei. Firile sensibile se tem de pericole neștiute, Vibrează ca firele de telegraf. Boris Marian
ANOTIMPURI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349423_a_350752]
-
existe o minimă amenințare din partea cuiva !). La care se adaugă trădătorii de partide, traseiștii (mai nou, zeloșii uneperiști). De fapt, miile de conserve plantate cu grijă din timp, de servicii, în mai toate partidele. Cum să nu avem cozi de topor cu atâtea păduri ? Vezi cazul de referință al țărăniștilor. Însuși disidenților, de după 1985, le este jenă să vorbească despre actele lor rezistență din perioada de temniță grea cu pâine și apă, bătăi sălbatice din partea securității, interzicerea drepturilor de exprimare (iar
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
boschetarii sunt azi la ultima modă ziua recoltei - cinci capace de canal și un celular mă refuză toate moldovencele - cică e incest Prutul mult mai larg decât Milcovul - asta o fi cauza? cald la Chișinău - înmugurește chiar și coada de topor (ultimul de influență codriniană) Referință Bibliografică: Întâlniri întâmplătoare, din păcate trecătoare / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1279, Anul IV, 02 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ÎNTÂLNIRI ÎNTÂMPLĂTOARE, DIN PĂCATE TRECĂTOARE de DAN NOREA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349891_a_351220]
-
era investit și pe care îl folosea ca semn al autorității sale. Centurionul spuse: -Cel care nu va face ceea ce a fost hotărât se va supune pedepsei! Un signofor aduse în fața trupei fasciile, un mănunchi de nuiele, legate împreună cu un topor și care simbolizau pedeapsa împotriva dușmanilor Romei. Centurionul ridică apoi brațul în care avea bastonul. -Ave Caesar Augustus Tiberius! Salus Ponțius Pilate! Trupa scandă de trei ori salutul rostit de centurionul Brassus. Înainte de a da libertate trupelor, procuratorul Ponțiu Pilat
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL DOILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349818_a_351147]
-
am somnat, Ci am tot umblat De am colindat, Munț’ șî văi adânci, Păduri mari șî stânci, Ca să ne vânăm, De-ale vânătoarii, Cerbi șî căprioare, Pasări zburătoare. Șî noi tot umblând, Nimic nevâzând, Nici neauzind, Nici cocoș’ cântând, Nici topor tăind, Nici câine lătrând, Nici popă tocând, Numa’ vârf de munte, Vârf de munte-nalt. Noi că am văzut, Doi vulturii surii (sic!), Din aripi bătând, Din ciocuri mușcând. Noi ne-am sfătuit Cum să ne-afirăm, Ca să le furăm, Câte
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Macici - mort 1950, Gheorghe Macici - mort 1952, Socrate Mardari - mort 1954, Gabriel Negrei - mort 1951 (avea 83 de ani), Constantin Petrovicescu - mort 1949, Olimpia Stavrat - moartă 1951, Gheorghe Stavrescu - mort 1951, Ion Sichitiu - mort 1952, Nicolae Stoenescu - mort 1951, Ion Topor - mort 1950, Alexandru Vatamanu - mort 1951... La închisoarea Sighet, au dat jertfă martirică, în urma unor schingiuiri prelungite 17 generali și un contraamiral: Henri Cihoski - mort 1950, Grigore Georgescu - mort 1952, Alexandru Glatz - mort 1953, Gheorghe Marinescu - mort 1952, Nicolae Marinescu
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
completează bogăția materială și spirituală a comunei Gurghiu. Soțul este meșter popular, specializat în cioplituri în lemn. El realizează din lemn de esență moale: plop, salcâm, tei, paltin o diversitate de obiecte utilitare: linguri, farfurii, sărărițe, fântâniță, greble, cozi de topor, blide, covată. Soția, Suciu Floarea, în vârstă de 66 de ani, mamă a 8 copii de la care are 15 nepoți, a moștenit din familie meșteșugul cusăturilor pe costume populare. Cusăturile sunt făcute cu bumbac negru pe panama. Costumul popular de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
în slip. Pământul uscat din jurul ciotului era tare ca betonul și abia la vreo jumătate de metru în adâncime devenise mai ușor de săpat. Dar acolo își făcuseră apariția și primele rădăcini, pe care Ariel trebuia să le taie mânuind toporul. Erau rădăcini mai groase decât gambele picioarelor sale. Apoi se petrecuse ceva neobișnuit. Brusc circulația femeilor spre și dinspre birt, căruia i se spunea, prin tradiție, cumpărătivă, unde, în afară de băutură, mai puteau fi găsite și de-ale gurii, s-a
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
a tăiat fiecare, el făcea ștate de plată, el dădea dispoziții ce și cum să se lucreze. Avea acolo mai mulți muncitori forestieri din comuna vecină, Breaza. Aceștia, deși cam neștiutori de carte, erau, în schimb, muncitori de nădejde. Aveau topoare mari, bine ascuțite, erau vrednici la muncă. Când era vreme ploioasă se organiza corhănitul, adică împingerea buștenilor tăiați la vale, folosind doar țapine, cu care îi rostogoleau până în pârâu, aproape de movile, de unde era mai ușor de încărcat în remorci. Se
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
ca pozele bunicii miroase întomnarea a prânz de vârcolaci și-a fugă necurmată de lupii lungi ai fricii prin calendarul minții cu-un tic tremurător mă răsfoiesc prin toamne ce parcă nu au fost aș ascuți din nou uitatul meu topor dar gândul mi-l întorc știind că n-are rost prietenii și leatul copiii-și duc la școală și frații mei mai mici toți luptă să și-i crească doar eu însingurat, ca dărâmat de-o boală mă flutur printre
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
să-și etaleze fantasticul cromaj autumnal. În timpul săptămânii, însă, nu am cum să bag în seamă frumusețile naturii pentru că lucrăm zi-lumină și într-un ritm drăcesc. Noroc că sunt clădit bine și tonele de lemne pe care le tai cu toporul, le mișc și le ridic în mașină, nu mă pun așa ușor pe brânci. Cel mai mult mă supără mâinile, pe care mi le julesc întruna, și picioarele ce-mi transpiră crunt în cizmele de cauciuc. Am început câteva poezii
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
care mi le julesc întruna, și picioarele ce-mi transpiră crunt în cizmele de cauciuc. Am început câteva poezii, dar nu le pot termina încă, una se va chema chiar „Pădurea toamna”. Aici oamenii sunt ca la pădure, simpli, „din topor” și nu prea duși la biserică. Lucrez cu fel de fel de inși din toată țara, români, dar și maghiari și slovaci (care sunt foarte buni muncitori forestieri). Am coborât de două ori în oraș, până acum, unde mi-am
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
avută salvată-n „Privatizare” !!! Salvatorul „Politicul” din România viril și plin de optimism: Din criză scot Economia, dar e bolnav de „Priaprism”! Presă aservită Ținea mult la ăst popor, îl informa corect ,fidel. Adevărat ! Era -ntr-un fel sublima „coadă de topor” ! Împlinire Tupeist îi cere mâna suspinând încetișor... N-a trecut nici săptămâna c-a primit doar, un picior ! Menaj E o minune bat-o vina, după toane, lege nouă... Când comandă ea,găina, cocoșul doar stă pe ouă ! Șoapte... Ești
EPIGRAME 5 de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365192_a_366521]
-
Floricel al meu devenise câine adevărat! Auzisem eu, că dacă unui cățel îi tai coada, atunci când va fi mare se va face foarte rău. Am încercat de câ¬teva ori s-o fac, dar de fiecare dată când loveam cu toporul în tocător, nu știu cum Dumnezeu făcea că mereu reușea să-și tragă coada. Nici taică-meu nu m-a ajutat în privința asta spunându-mi ultima oară, după ce-i pișcasem vârful cozii, de unde îndată a țâșnit sângele iar câinele a început să
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
Hai, Măriene, că acuș’ să face sară șî nu gătăm!”, „Hai, Măriene, că vine ploaia șî să strică pologu’!”, „Hai, Măriene, să facem!”, „Hai, Măriene, să dregem!”... Acum, parcă înnebunise! Dădea cu sete în pământ cu sapa, la fel - cu toporul în lemne; ridica cu fur- ca sau cu țăpoiul maldăre uriașe de fân, pe ca- re le căra apoi în spate sau le dădea pe claie; căra pe umăr cele mai grele țăndări de lemn; umplea cu vârf telteul cu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
Floricel al meu devenise câine adevărat! Auzisem eu, că dacă unui cățel îi tai coada, atunci când va fi mare se va face foarte rău. Am încercat de câ¬teva ori s-o fac, dar de fiecare dată când loveam cu toporul în tocător, nu știu cum Dumnezeu făcea că mereu ... Citește mai mult VICu un an înainte ca eu să fi mers în clasa I și după un an de la moartea lui moșu’ Hobza, tatăl meu a cumpărat de la Roman din Vale un
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Floricel al meu devenise câine adevărat!Auzisem eu, că dacă unui cățel îi tai coada, atunci când va fi mare se va face foarte rău. Am încercat de câ¬teva ori s-o fac, dar de fiecare dată când loveam cu toporul în tocător, nu știu cum Dumnezeu făcea că mereu ... VIII. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016. V Urcatul oilor la munte pe 1 iunie era, și mai este încă, un eveniment
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
imprevizibil. În spiritul său dur, haiducesc, poetul pune la zid pe toți vânzătorii de țară și neam: „Tâlharilor ce ne-ați adus la sapă/ Vă execut prin tragere în țeapă!/ Elitelor ce ați trădat poporul/ Vă ciopârțesc cu barda și toporul!// Pe voi ce ne-ați adus la disperare/ V-am condamnat la ocnele de sare/ Prelații ce se vor deasupra legii/ Îi voi decapita - cum doreau regii!/ Pe președinții care ne dezbină/ Am să-i arunc în flăcări de benzină
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
convingătoare, un răspuns poetic la agresiunea epocii și la încercările din totdeauna ale celor puternici de a anihila, de a aglutina neamuri, culturi, identități, încercări care de multe ori primesc sprijin chiar din interior, conform cunoscutei zicale a cozii de topor care-și taie frații din pădure. ------------------- Aureliu GOCI 15 august 2016 București Referință Bibliografică: Aureliu GOCI - VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ȘI POEZIA CA DISCURS MORAL ȘI REVENDICARE SOCIALĂ / Aureliu Goci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul VI
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
zidul rușinii, în locul răsăritului de soare au apărut corbi hulpavi și urât mirositori, zdrențe aurite îmbracă țara, dar cai Apocalipsei se apropie, floarea tinereții se ofilește zadarnic, se petrece o migrație a florilor, saltimbancii se bat între ei neprotejați, cu topoarele indiferenței. Colții sunt mai albi decât inima. Urlăm - LIBERTATE, roadem ultimul os. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Saltimbancii / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1119, Anul IV, 23 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile
SALTIMBANCII de BORIS MEHR în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361590_a_362919]