1,558 matches
-
tem că-mi pleznesc muguri din bucăți de lumină lăsate sub perdeaua podelei Mă tem că devin nedefinita batistă pe harta Netemutelor gene din noaptea noastră scrisă pe calda rază Mă tem că aseară mă pregăteam să mă mor din torța ta Referință Bibliografică: MĂ TEM / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1692, Anul V, 19 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MĂ TEM de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373402_a_374731]
-
a venit boală, ea a rămas senina, iar eu cu gânduri negre, vedeam mereu deasupră-i sabia atârnând de-un fir... Astăzi eu sunt orfana, total, iremediabil.. .Mama s-a dus și sufletu-mi nu cunoaște-alinare: eu port cu mine veșnic torța amintirii și dorul de căminul părintesc. În amintirea părinților mei ,Salomeea(Meea) și David(Dădu) Rosenkranz. Imagini: ultimele poze cu tata,care a murit câteva luni după aceea. Referință Bibliografica: CĂMINUL MEU ( fragmente ) / Adina Rosenkranz Herscovici : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
CĂMINUL MEU ( FRAGMENTE ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373553_a_374882]
-
Mielul pentru răscumpărare. Lumina Învierii de-atunci se varsă lin, Și pacea curge peste însângerata glie, Din nou coboară îngeri din cerul cristalin- Creștinii se adună la ceas de bucurie. Altarele sfințite în alb s-au îmbrăcat, Bisericile, toate, par torțe vii, aprinse, Ce ard cântând cu patos „Hristos a înviat,” În corul cel de îngeri cu glasuri necuprinse... Citește mai mult E timpul pentru muguri și plânsete de miei-Ce mor doar pentru plata amarelor păcate,Oricât ar fi vreunii pe
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
sfântă Mielul pentru răscumpărare.Lumina Învierii de-atunci se varsă lin,Și pacea curge peste însângerata glie,Din nou coboară îngeri din cerul cristalin-Creștinii se adună la ceas de bucurie.Altarele sfințite în alb s-au îmbrăcat,Bisericile, toate, par torțe vii, aprinse,Ce ard cântând cu patos „Hristos a înviat,”În corul cel de îngeri cu glasuri necuprinse...... VI. ȘI DE-AR FI SĂ VINĂ CLIPA, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017. Și de-
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
reprezentată purtând vesminte trace și cu un coif ascuțit (frigian). Adesea are o Sulița în mâna stângă și o cupă sacrificială în mâna dreaptă. Însă pe diverse monezi ea apare fie ținând două sulițe și un pumnal, fie purtând două torțe sau o torța și o paterna. A fost identificată cu Artemis sau cu Hecate. Cultul Dianei la soldații romani din Dacia și din sudul Dunării nu are în mod necesar vreo legătură cu Bendis. Bibliografie: La divinité suprême des Thraco-Daces
ZEI DESPRE CARE ISTORICII NU ÎNCEARCĂ SĂ AMINTEASCĂ! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371492_a_372821]
-
trace și cu un coif ascuțit (frigian). Adesea are o Sulița în mâna stângă și o cupă sacrificială în mâna dreaptă. Însă pe diverse monezi ea apare fie ținând două sulițe și un pumnal, fie purtând două torțe sau o torța și o paterna. A fost identificată cu Artemis sau cu Hecate. Cultul Dianei la soldații romani din Dacia și din sudul Dunării nu are în mod necesar vreo legătură cu Bendis. Bibliografie: La divinité suprême des Thraco-Daces by Ph D
ZEI DESPRE CARE ISTORICII NU ÎNCEARCĂ SĂ AMINTEASCĂ! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371492_a_372821]
-
întrece? Te uită, florile din glastră, Frumoase sunt, nu am ce spune! Dar n-au lumina ce transpune, N-au nici trăire, nici durere, Sau dor aprins de-o mângâiere, Nici roua lacrimei căzute Pe fruntea vieții prea durute. Ai torțe vii în ochi... și ard, Eu, câmp de patimi în hazard Revendic ploile iubirii Să-mi scalde nerăbdarea firii. De mă zărești în preajma ta Dezbraci sfieli de catifea Mi-alungi de-ndat' tristeți haine Și schimbi o lume pentru mine! Ți-
ŢI-AM SPUS ŞI AZI CĂ EŞTI FRUMOASĂ? de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371519_a_372848]
-
poate vârfuri uimitoare,/ Știi? Eu sunt soldatul care nu se teme de ninsoare!/ Mi-am luat hrană pentr-o iarnă. Oare este prea puțin? Și mai e ceva în suflet: un ocean din ger și vin./ Îl voi transfera în torță pentru noi în noi să ardă,/ Nu îmi pasă dacă lupii lasă urme pe zăpadă” (Din ram în ram). Actanții binomului erotic aparțin neîncetat scripticului, ficționalului: „Crezul nostru stă de veghe într-o oază de cerneală,/ Închisoarea nemuririi îi saluă
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
o sete mare dar nu-ncăpea-n pahar/ Apa seca-n fântână, dincolo de hotar;// Te rog, spin de lumină, nu fulgera tot cerul,/ Pe-o treaptă de voință e scris tot adevărul;/ Și dacă azi cerneala se-aprinde ca o torță,/ E că trăiesc ucisă-n cămașa mea de forță”. (Rugă-n cămașă de forță). Proiectate pe un fond simbolico-ficțional, iubirile zugrăvite de poetă împărtășesc din plin tragismul condiției umane, ca în această piesă antologică pe care orice mare poet român
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
să sun la ENEL Constanța, să aflu de cât era rețeaua unde m-am electrocutat. Fiind întrebat de ce vreau să știu și recunoscând motivul, s-a mirat și interlocutorul meu cum de am scăpat și nu am ars ca o torță. Uite așa, mai am încă de trăit și cine vă mai povestea aceste patru cumpene petrecute în viața mea dacă eu pieream? Dacă am rezistat la 13 mii de volți așa cum mi-a spus specialistul ENEL-ului că trece prin
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371588_a_372917]
-
morții tineri, Răpuși de moarte într-o vineri. Sfârșit de octombrie era, Concertul abia începea, Copii și tineri și maturi Divinizau pe trubaduri. Nume de club predestinat În COLECTIV i-a adunat Și chinuiți mai rău ca-n iad Ca torțe vii, încă mai ard. Păcat de cei ce nu mai sunt, Mai chinuiți sunt pe pământ. Trăiesc coșmaruri, suferinți Răniții și ai lor părinți. O fi blestem sau pură întâmplare? Ne întrebăm cu mic, cu mare. De ce plătim așa tribut
ROMÂNIA ÎNDOLIATĂ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374913_a_376242]
-
sfâșietor! Oh Doamne, de ce atâta mânie Pe-acești îngeri ce-abia învață Și permiți ușor, așa o nebunie Rupând firul, ce curmă a lor viață! Călcând pe mormane de trupuri arzânde, Iar focul din urmă-i ajunge grăbit, Aprinse ca torțe, umbre muribunde, Cu dureri ce îi tae în sufletul zdrobit! Afară au ajuns, pompieri și salvări, Ce sting focul și-ncarcă trupuri, Pe muchia vieții, rugăciuni, disperări, Viața rămână, să nu plece-n abisuri! Este o zi neagră, ce nu
DURERE ŞI FOC de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374907_a_376236]
-
crede că introziunea într-un areal cuantificat la nivelul spiritual productiv de benefic, i-ar corespunde foarte bine Cameliei Ardelean. Și se poate dovedi natural că întocmai așa este: „Când suflete de ceară-și declară armistițiu/ Sub astrul ca o torță - statuie fulminantă,/ Poteca spre iubirea cu inima vacantă,/ Trasată e prin zloată-n al minții interstițiu.// Pe aura de gheață - refugiu în cădere,/ Se surpă orizonturi clădite-n labirinturi,/ Candide rămășițe stocate în arginturi/ Își țes nevolnicia în clipele severe
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
constituie un îndemn la o lectură fundamentală, necesară, plăcută, utilă, constructivă în procesul de edificare a persoanei și pentru înaintarea pe o cale luminoasă spre atât de râvnita desăvârșire creștină. Lucrarea de doctorat a părintelui Ștefan Acatrinei este precum o torță aprinsă, purtată de sportivul elen, flacără care va dăinui și care, transmisă din mână în mână, face ca focul sacru să dăinuie din generație în generație, ca un arc peste milenii. Importanța și originalitatea ei constau tocmai în transpunerea în
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
conștiința de foc a Dacului ce ardea pentru Neam, pentru veșnicie afirmă: „Artur Silveștri a fost un om cu idei mari, o personalitate complexă, din stirpea marilor noștri enciclopediști, de tipul lui Hașdeu, Pârvan sau Eliade”. (Op. cît. p. 206) Torța spiritului, vehemență luptei pentru cinste, dreptate, creștinism, onoare, adevăr, demnitate și locul arhimeritoriu al Nației noastre în lumea Culturii ortodoxe universale, convingerea în puterea harului sfânt care nu i s-a luat Neamului drag, l-a angajat pe Românul Gabriel
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
prăfuiți. După coborârea abruptă de pe scara lungă de lemn, Baraba porni printr-un tunel aproape orizontal care șerpuia printre umeri de piatră ori praguri și grinzi întărite cu drugi de lemn. Avea la el două lămpi de rezervă și două torțe cu bitum dintre care una era aprinsă. În spate avea prins un sac cu două baiere și o centură legată la brâu. Înlăuntrul acestui bagaj se afla aurul său, care avea să-i redea o viață nouă, după cum își imagina
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
se scurgea mai departe peste un prag de piatră luând calea adâncului. Ajuns la acest prag se urcă cu anevoie și păși în lungul acestuia cu atenția sporită. Tavanul se înălța brusc în acel loc și de aceea își ridică torța pentru a vedea mai bine interiorul grotei care se căsca deasupra lui. Locul îi era cumva familiar căci grotele în care se ascundeau el, tâlharii lui, turmele și avuțiile lor pe vremea când se ocupa cu fărădelegi semănau destul de mult
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
instrumente de cunoaștere a naturii umane pline de surprize și sensibilitați eruptive, știe că nimeni altcineva nu lucrează lacrima, bucuria secretă, neliniștea embrionară a iubirilor, la anii la care simte prezentul ca pe o sondare a trecutului. Scrisul a devenit torță, imn sufletesc, de la sfială la siguranță de sine, plăsmuire ca o uvertură la răgaz sufletesc. Cred că e și un urcuș pe calea sufletului, ploaie binefăcătoare în arșița inimii pentru cel avid de cunoașterea îmbrăcată în frumos. Am descoperit o
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
vino înapoi, uneori Atinge-mi iar trupul, cu dulci fiori. Nu te speria de distanță. Ea nu contează cât există speranța. Atunci când dragostea nu ne va ocoli. și toate simțămintele curate din noi, vor înflori. Vom arde frumos, că și torțele, împreună! Vom fi peste tot, ținându-ne de mâna! Timpul ne va dărui nemărginire; Chiar dacă în jur e doar dezamăgire. Nu mai fi speriat , suflet bun ; Cuvintele reci, nu ne ating acum. Și oricâte piedici în cale ne apar, O
O SPERANTĂ... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371116_a_372445]
-
Acasa > Stihuri > Momente > REVIN! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 224 din 12 august 2011 Toate Articolele Autorului REVIN ! Nedescifratele spirale, Renasc din torțe împletite, Venind din vremi atemporale, Spre zile actuale, însorite. Ascult acele cântece în zori, Care îmi legănau copilăria, Triluri de privighetori, Și mă cuprinde nostalgia. Îmi plimb picioarele prin rouă, Prin miriștea de rădăcini, Aducându-mi o mireasmă nouă, Izvorâtă
REVIN! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371186_a_372515]
-
de Aur era mic de statură și plăpând, avea fața plăcută, dar slăbită de post și suferindă, obrajii trași, fruntea înaltă, liberă și ridată, proeminentă, capul pleșuv, urechile puțin mari, un chip plat, cu barbă, ochii adânci erau ca două torțe arzând și deosebit de ageri și de pătrunzători. Stomacul îi crea des probleme și adesea febră. Era foarte sensibil la frig. La fizic nu avea nimic prin care să se impună mulțimii. Întreaga sa viață era în ochii vii și strălucitori
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
Ci lumina dinspre tâmple Cu sclipire de pojar ... Arde țara dinăuntru, Nu păișul, iarba, fânul Ci cu totul înlăuntru Focul mistuie românul. Arde țara, totul arde, Nu stejari, gorunzi și brazi, Ci în inima ta, barde, Arzi de viu, ca torța arzi! Referință Bibliografică: Arde țara / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 837, Anul III, 16 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ARDE ŢARA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345897_a_347226]
-
singură. Am fost bucuroasă că Pământul a avut o oră de liniște! De liniște și fericire! Și una și alta au venit de la noi, oamenii. “când toate luminile au fost stinse inima lui primea viață ascult murmurul pământului îmbrățișat de torțe și lămpașe pentru o oră a fost fericit”(Gîbu Ana Maria, Am iubit întunericul, 60 +) - Închid ochii. Pe suflet mi se conturează imagini ca dintr-un film tridimensional. Un autocar elegant, mulți oameni în el. Doi mi-au atras atenția
PENTRU O ORĂ AM IUBIT ÎNTUNERICUL! de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345952_a_347281]
-
tineri studenți și fete din împrejurimile Vienei care priveau. Eroina, în toată măreția ei, își depăna diatribele față de mama ei, Clitemnestra, în lamentările corului. Coriștii erau îmbrăcați în pelerine negre, se plimbau cu mari lumânări în mână, un fel de torțe care ardeau, și declamau tragicele lor previziuni... Apoi se schimbară planurile, Electra era Eliza, fugise de lângă el pe scenă și-și striga cu disperare iubitul, pe un oarecare Walter de care-i povestise poetului că fusese primul ei amorez. Era
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
străbat șoapte sinistre, iar prin cotloanele întunecate ale castelului fâlfâie aripi ca niște umbre. Chiar și flăcările focului iau forme hidoase, iar scânteile pocnesc în aer. Din când în când tăciunii aprinși sar din foc. La ferestrele castelului se aprind torțe, iar pe ziduri ard focuri de jur împrejur. Deodată, din negură, pe lângă flăcările focurilor, țâșnește un vultur cu aripile larg desfăcute. Planează de câteva ori pe deasupra turnurilor sub ochii holbați ai oștenilor, iar la atingerea pământului se transformă în făptură
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]