1,082 matches
-
de către supraviețuitorii lor. Autobiografii, scrisori, referințe, declarații, documente, predici, versuri, interviuri, toate arătând cum, în ciuda torturilor fizice și psihice atroce la care au fost supuși, preoții s-au ridicat deasupra suferinței, au rămas solidari întru Hristos și și-au învins torționarii prin puterea miraculoasă a Credinței. În bolgiile Securității din Bacău (unde erau aduși de oriunde s-ar fi aflat), în iadul Penitenciarului Galați (unde dădeau de sadicul criminal Goiciu), pe șantierele Canalului Dunăre-Marea Neagră (la Peninsula mai ales, unde fioroasa
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
acești pașnici și fideli cetățeni ai României eterne, dedicați prin profesie Păcii și Binelui, în postura de „bandiți”, de „criminali”, de „uneltitori”, așa cum pretindeau procesele verbale de anchetă și sentințele tribunalelor militare? Răspunsul este unul singur: ceea ce îi întărâta pe torționari era mărturisirea lor candidă, nedezmințită, de ostași ai lui Hristos și de frați peste veacuri ai seraficului Francesco d’Assisi. Comportarea normală într-o lume a urii patologice, a „luptei de clasă”, dragostea față de semenii năpăstuiți, cărora dictatura le cerea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
arestați și cercetați 13 inculpați. Cercetările s-au facut în beciurile Procuraturii Generale din clădirea Ministerului de Interne și au durat până în ianuarie 1952, timp în care au suportat cu stoicism „mijloacele de interogare” specifice Securității, cercetări conduse de celebrul torționar Gheorghe Enoiu. În 15 febr. 1952 începe simulacrul de proces în așa zisul „lot Todea” la Tribunalul Militar București, completul de judecată fiind condus de lt.col. magistrat Finichi Paul; se interoghează fiecare inculpat. Procurorii și-au făcut bine treaba căci
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Îi răspunde: `Eta‹re, ™f' Ö p£rei. Și aici avem un dublu ecou. Cu același termen, „salutare”, dar care trimite exact la sensul de „bucurie”, Îl vor Întâmpina pe Isus soldații romani, În 27,29. Culmea cinismului: Iuda și torționarii Îi urează „bucurie” Celui pe care-L trimit la moarte. Răspunsul lui Isus pune, și el, două probleme. Care este sensul exact al lui `Eta‹re și la cum se traduce ultima parte? Hetaire mai apare, la Matei, de două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
în registrul standard din mass-media; uneori sunt folosite spontan, alteori cu o intenție de familiaritate glumeață. S-au înregistrat mai ales construcțiile cu articolul lu(i) antepus, devenit marcă de caz pentru nume proprii feminine care ar putea primi desinență - torționarul lui Elisabeta Rizea (TVR Cultural, 23.X.2007), blogul lui Ioana Dobre (Antena 1, 29.XI.2007), atentatul la adresa lu' Monica Lovinescu (Realitatea TV, 10.XI.2007), răspundeți voi invitației lui Mădălina (B1, 29.X.2007) -, ca și pentru unele
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
așa, stipulate În numele moralei, al unei „alte morale”, cea care trebuia nu numai să o nege pe „cea veche”, dar pe cei care „nu erau de partea noastră” să-i azvârle nu În brațele unui infern discutabil și ale unor torționari cu capete de broască sau de reptilă, ci „În brațele” și În spațiile igrasioase ale unui sistem de-o sălbăticie și invenție a torturii umane nemaivăzute pe plaiurile noastre, altfel nu lipsite de suferință și injustiție! Și iată cum, soții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
câteva figuri esențiale pe care Lefter le incarnează pasager. Trebuie spus că ele nu sunt decât virtualități, potențialități accesibile preț de un moment, de o străfulgerare, tot atâtea fețe spectaculos ivite pe chipul acestui mărunt funcționar ministerial. Care sunt acestea : torționarul, cel care ar fi dispus să smulgă adevă- rul prin orice mijloace de la cele trei femei, filozoful care-și condamnă secolul contemplându-i decrepitudinea, mis ti- cul care trăiește extaza, momentul revelator, revoluționarul cu o doză de anarhism care vede
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ti- cul care trăiește extaza, momentul revelator, revoluționarul cu o doză de anarhism care vede revolta generalizată con- tra marii finanțe și a capitalismului veros și nebunul, con- secință a confruntării cu adevărul ultim, suprem. Toate acest figuri conțin excesul : torționarul prin excesul de violență, filozoful prin excesul de gândire, misticul prin excesul de credință, revoluționarul prin excesul de ideal, sau excesul având ca expresie utopia, nebunul prin excesul de adevăr. Toate aceste ipostaze ale nemăsurii au ca loc al enunțului
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pentru ca documentele să nu poată fi folosite ca probe În instanță. Trebuie să mărturisesc că, atunci când preț de două ore și ceva am citit materialele În barul „Luțoaia” (de fapt, „Profirom”), la final l-am Întrebat pe părinte de numele torționarilor săi. Mi le-a spus pe toate și m-am cutremurat numai auzind nume de preoți care l-au turnat fără nici cea mai mică urmă de mizericordie creștinească! Fiind Încorsetat de legi, mă voi abține de a nominaliza pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Pe de-o parte, jurnaliștii cu soldă sunt mereu în poziție de drepți față de stăpânul generos. Pe de altă parte, mulți jurnaliști sunt superficiali, slab pregătiți, incapabili să înțeleagă sensurile termenilor cu care operează, incapabili să distingă între victime și torționari, între a turna și a fi turnat, dar sunt mereu dornici să facă valuri. În acest fel, la anul 2006, înainte cu cinci luni să ne luăm eticheta de europeni, reușim să reeșapăm trecutul producând maculați neașteptați, dar și neonuferi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
amănunt, fiecărei instituții românești, ce are de făcut. Primii sunt de vină că nu ne spun individual ce avem de făcut. În consecință, tendința noastră este aceea spre perpetuă coerență. Urâm disonanța cognitivă. Dacă trăim într-o lume chinuită fără torționari, victimizată fără vinovați, coruptă fără corupți, de ce n-am trăi într-una ratată fără ratați? De ce nu am continua cercul vicios al democrației neliberale? Text publicat în Curentul, 3 august 1998 Amărîții, elitismul și cultura fără civilizație Societățile democratice au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Statele Unite ale Americii, care îi acordaseră cetățenia de onoare. Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa a slujit la biserica ortodoxă română 'Sfânta Cruce' din Alexandria, Washington. Datorită faptului că s-a menținut permanent pe poziții anticomuniste, a fost deseori acuzat că a fost torționar la Pitești, fapt departe de adevăr. Gheorghe Calciu nu a făcut parte din 'comitetul' nici unei camere în care s-a torturat și nici măcar nu există surse care să ateste că ar fi bătut pe cineva. Chiar dacă acest lucru nu înseamnă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
nu a fost obligat să o facă, întrucât, în general, există un vid de informații despre Pitești, simpla lovire a unui coleg deținut nu transforma victima în membru al echipei de agresori. Pe de altă parte, repetăm că termenul de 'torționar' nu poate fi aplicat decât, eventual, celor, foarte puțini la număr, care au torturat fără să fie bătuți înainte; or, Gheorghe Calciu fusese schingiuit în Pitești. Calciu a murit la 21 noiembrie 2006 în Statele Unite, dar a fost înhumat în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
luna august la sediul Securității și la Ministerul de Interne. Transferat la penitenciarul Galata din Iași împreună cu lotul său, susține că în închisoare a fost bătut, tras de păr și electrocutat. Cu toate că se scăpa pe el și avea convulsii insuportabile, torționarii nu se opreau. Leonida afirmă că, în urma torturilor și a amenințărilor cu moartea, a cedat psihic și a devenit schizofrenic, fapt declarat, după eliberare, de către părinții săi. De asemenea, susține că inclusiv colegii din lot, văzându-i condiția, l-au
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acțiune în ochii opiniei publice a izbutit în mare măsură, inclusiv cu ajutorul (voluntar sau accidental) istoricilor și chiar al victimelor: dacă primii s-au grăbit să formuleze acuzații nefondate, să generalizeze în mod nedrept și să propună termeni calomnioși precum 'torționar' ori 'asasin', victimele însele fac jocul adevăraților organizatori și responsabili ai mișcării atunci când se acuză între ele pentru bătăi și atitudini din acea perioadă, fără a cunoaște întregul context al suferințelor îndurate de fiecare. Un alt element important îl constituie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acțiunii. Efectele asupra victimelor au fost diverse, în funcție de structura sufletească (ba, în unele cazuri, chiar de cea fizică) a fiecăruia și, foarte important de precizat, de intensitatea presiunilor la care au fost supuși deținuții. Este profund incorectă catalogarea victimelor ca 'torționari' ori acuzarea lor pentru evenimentele din închisori. Nici unul dintre cei care au fost supuși acestor torturi nu avea alternativă: practic, nu exista scăpare-nici măcar în moarte, decât cu totul accidental. Prin urmare, discuția trebuie centrată asupra transformărilor suferite de victime
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Pitești, am Întâlnit notată „grija”, sadismul ultim al gardienilor staliniști de a instala În penitenciare sârme de plasă Între etaje, refuzând dreptul ultim al unui om de a se „despărți” de corpul său atunci când acesta, cum spuneam, devine „aliat” al torționarilor!... Iată „măști” ale libertății, ratarea ca poză, creația ca „ratare”, sinuciderea... Sau, revenind la cele de mai sus, „destinul”, când ai curajul, mai bine zis necesitatea adâncă, reală, de a te rupe și izola, de a te „Însingura” de „turma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
iar pe jumătate bun, e semi-tragicomic. Anul 2002 ne-a adus un număr record de producții românești record, evident, dacă îl comparăm cu 2001 sau 2000, adică nouă ; în ordinea intrării pe ecrane, acestea au fost : Noro, Filantropica, După-amiaza unui torționar, Occident, Turnul din Pisa, Garcea și oltenii, Binecuvântată fii, închisoare, Vlad nemuritorul, Furia. Cel de-al doilea (semnat de Nae Caranfil) și ultimele două (debutul lui Adrian Popovici, respectiv cel al lui Radu Muntean) sunt produse de studiouri private, în
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
a cărui exploatare în săli este încă în desfășurare) să se instaleze pe poziția a patra. Dacă le împărțim pe genuri, observăm o ușoară majoritate a dramelor față de comedii (în măsura în care considerăm Furia o dramă, la fel ca Noro, După-amiaza unui torționar, Turnul din Pisa și Binecuvântată fii, închisoare, iar Occident o comedie ). De asemenea, proporția între așa zisul film de autor în măsura în care această sintagmă mai definește ceva în cinematograful românesc și cel de public rămâne încă în favoarea primei categorii ; chiar dacă atât
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
în vedere mai curând o categorie mental-estetică decât una strict biologică ; adică avem, pe de o parte, cineaști precum Pintilie, regizori precum Marinescu și Mărgineanu, ce rămân foarte legați de un tip de cinema, să-i zicem literar : După-amiaza unui torționar ecranizează un roman al Doinei Jela, Binecuvântată fii, închisoare unul al lui Nicole Valery-Grosu, în timp ce Turnul din Pisa se bazează pe un scenariu semnat de D.R. Popescu. Asta nu înseamnă că filmele respective sunt lipsite de calități pur cinematografice, ci
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de studenți la final, când cei doi își dau seama că n-au scos mare lucru din interviul cu victima abuzului, că nu interesează pe nimeni ce-a spus el, renunță la reportaj Este un final à la După-amiaza unui torționar, numai că acela te punea doar pe gânduri ; acesta te și emoționează. Dă muzica mai tare-afară ! Noro e genul de film pe care-ai vrea să-l poți iubi, pentru că tratează o temă sensibilă (povestea unui băiețel cu handicap locomotor
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
o imagine a societății românești din anii anteriori celui de-al doilea război mondial până în perioada de după 1965. Alternând narațiunea la prezent cu rememorările, autoarea conturează o serie de destine în evoluție, nu lipsite de dramatism: doctorița e fata unui torționar și această situație generează în sufletul ei un complex de vinovăție, iar cel pe care îl iubește a trecut prin infernul închisorilor comuniste. Semnificația fundamentală a scrierii e dată de metamorfozarea oamenilor datorită credinței religioase. SCRIERI: Versuri, București, 1971; Munții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
dar se duce din nou la adversar și primește încă o porție. Nici o fractură, nici o comoție. E și ăsta un punct de vedere. Mai violent decât Moromeții, la Marin Preda, e un universitar, Petrini. Aflat la muncă silnică, își ucide torționarul aruncându-l într-un puț de mină. Când se eliberează, intră într-o echipă de deratizare și, incomodat de un țigan, îi mută fălcile. Își bate nevasta și, când ea leșină, o violează. În final îl ucide pe soțul amantei
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
revistele din exil „Caete de dor”, „Vatra” și „Cuvântul românesc”, ca și la „Deșteptarea” și „Dimândarea” din București (după 1990). „Din granit dacă ați fi - și totuși nu veți putea să țineți până la capăt!” este motoul cărții lui B., „deviza” torționarilor de la „Școala de reeducare studențească” din Pitești. Carte-document, ea poartă un subtitlu ce rezumă de fapt „fenomenul Pitești”: La Buchenwald se murea mai ușor. Postul de radio Europa liberă a difuzat-o mai întâi pe calea undelor, apoi Virgil Ierunca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
ca și din lagărul comunist în genere. Ea aduce totodată în prim-plan un element inedit, ce o singularizează între mărturiile despre gulag de pretutindeni: anume ruinarea sufletului deținutului (nu neapărat nimicirea lui fizică), spre a putea fi folosit ca torționar împotriva adversarilor sistemului opresiv. Sunt de subliniat și fluența memoriilor lui, firescul rostirii, care le conferă nu doar emoția unui tulburător document de suflet, ci și calitatea de pagini de autentică literatură. B. a scris și poezie, în limba română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]