825 matches
-
ăsta adormit, peste paișpe-cinșpe ani. Ca mâine ai să-l vezi... Da, trece repede, prea repede a trecut și nici n-am știut Încotro a fugit. Unde s-a dus? Îmi fuge și acum somnul o dată cu privirea lunecându-mi pe torsul slăbănog, la fel de ciocolatiu ca al lui văru' Laur, dar numai dâmburi și scobituri, ca o prelungire firească a căpățânii mele colțuroase și Îmbibându-se nu chiar fericit cu obrazul tânăr și Îmbujorat de somn al Steluței, care se Îndeasă În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
al României, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999. DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului ANINOASA, județul HUNEDOARA Descrierea stemei: Stema orașului Aninoasa, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut albastru cuprinzând o furca de tors lâna, de argint, cu coarne, decorată cu motive geometrice și astrale specifice acestei zone: frânghie răsucita, triunghi, soare, linii paralele, motive des întâlnite și pe ceramică dacica. Scutul este timbrat de o coroană murala, de argint, formată din trei turnuri
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
cu motive geometrice și astrale specifice acestei zone: frânghie răsucita, triunghi, soare, linii paralele, motive des întâlnite și pe ceramică dacica. Scutul este timbrat de o coroană murala, de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - furca de tors lâna ne amintește una din îndeletnicirile de bază ale locuitorilor; - cromatică înfățișând argint și albastru simbolizează seninătate, veșnicie, durata în timp. Anexă 2 STEMA ORAȘULUI BĂILEȘTI este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
ele torceau, țeseau, împleteau și coseau hainele, așternuturile și decorațiunile casei. Iarna, cu lampa de petrol stinsă după ce adormeau toți ai casei, își trăgeau scaunul la fereastră și sub lumina lunii, proiectată pe omătul de-afară, își isprăveau caierul de tors. Băutura și tutunul le erau însă interzise. La bătrânețe doar, puteau exersa aceste plăceri cu motivația ,,ca să mai uite de dureri". Alcoolul era distracție bărbătească, însă atât ,,cât să-ți poți duce capul". Dar ,,cum devine" să nu-ți placă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
suprapuse cu perioada pelerinajului. Nu prea reușesc, lucrează și ei fără chef, trăgând cu coada ochiului la berile răsfirate pe masa unui bar pretențios și kitsch din apropiere, populat cu blonde platinate și bărbați tatuați, cu tricouri albe, strânse pe torsul nu tocmai sportiv, și cu ochelari mari de soare, negri, care-i fac să semene cu niște uriașe insecte carnivore. De altfel, câteva ore mai târziu, o doamnă în vârstă, fostă învățătoare, mi-a povestit cu vocea din care picura
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
A.-N. Petcu este menționată o sursă datând de la începutul secolului XX, Arhimandritul Nifon Popescu, starețul Mănăstirii Sinaia, care face apel încă de pe atunci la redescoperirea tradiției „pentru realizarea unei situații economice a mănăstirilor care să răspundă nevoilor așezămintelor monahale : torsul lânii, sculptura în lemn, pictura religioasă, legătoria de cărți, țesutul covoarelor, prepararea unor culori vegetale, a căror nuanță nu se schimbă nici după 8-10 ani, cât timp durează materia aceasta” (Petcu, 2010 : 254). Studiul și analiza standului de vânzare în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
piele ca o penitență, sau chiar biciuirea. Ritualurile de trecere, de pasaj par a fi la fel de complexe, ele cuprinzând inițierea, căsătoria și moartea. Inițierea este complexă, poate consta în circumcizie, purtarea unui șnur sacru 124, sau practicarea unei tăieturi pe tors de la umăr la mijloc în diferitele zone ale lumii. Zoroastrienii purtau și o cămașă albă din două piese legate împreună, o broboadă văl de bumbac care acoperea nasul și gura și beau apă cu zahăr amestecat cu un pumnal. Călugării
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
acea clipă n-avusesem vedere și iată că deodată vedeam. Sub degetele ce se plimbau pe chipul meu îmi apăreau din neant buzele și obrajii, iar pe măsură ce această atingere cu infinit de infime atingeri se extindea, dobândeam un chip, un tors ce respira, chemat la existență prin acest act simetric de creație pentru că și eu, cel creat, cream la rândul meu și apărea o figură pe care n-o mai văzusem niciodată, străină și familiară; încercam s-o privesc în ochi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu cele mai înalte funcții în stat, cărora noi le-am dat investitura să ne reprezinte, se pot coborî la nivelul de țață ideologico-electorală, care, cu furca-n brâu, pleacă în sat, pe la surate, mai mult pentru bârfă decât pentru tors. Comparația cu doi câini comunitari, răi și colțoși, nu-i avantajează pe câini; sunt mult mai răi oamenii, pentru că, nu-i așa, vă amintiți: „Un câine i-a mușcat mâinile / Și-a murit turbat câinele!”. Cei care asistă de pe lături
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
câmp și le făcea cu multă pricepere. Tata, ca agronom, era entuziasmat de priceperea ei la lucrările de grădinărie, pomicultură, viticultură etc., la conservarea fructelor, legumelor și zarzavaturilor pentru iarnă. Mama o admira pentru talentul și îndemânarea ei la croitorie, tors, țesut și tot felul de lucruri de mână. Războiul de țesut nu a lipsit nici măcar o lună de zile din casă, așa încât și fiica mea a moștenit aceleași deprinderi. Când Tatiana a împlinit 13 ani și era destul de voinică pentru ca să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aurii; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, o sondă argintie avînd la bază o flacăra aurie și un segment de roată dințata, în argintiu; în cartierul inferior în cîmp argintiu, un profil muntos în albastru și central, o furca de tors aurie cu ornamente specifice în negru. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
de utilaje pentru industria textilă: . mașini pentru prepararea, producerea, extrudarea, tragerea, țeserea sau debitarea (tăierea) fibrelor, firelor, materialelor textile, sintetice sau artificiale; . mașini pentru prepararea fibrelor textile: mașini de dărăcit, de depanat, urzit, curățat, carbonizat, răsucit și similare; . mașini de tors; . mașini pentru prepararea firelor textile: mașini de bobinat, țesut și similare; . mașini de țesut (războaie), inclusiv războaie de țesut acționate manual; . mașini de tricotat; . mașini de fabricat plase, tul, dantelă, panglici etc.; - fabricarea de dispozitive și mașini auxiliare, pentru mașinile
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
ai cu cine te înțelege...” (I. Creangă) • atribut: „Nu e, însă, mai puțin adevărat, că se găsesc și destule frânghii de legat pe oamenii de soiul meu...” (C. Hogaș) • circumstanțial (scop): „La zgâriet el v-a dat gheară / Și la tors v-a dat mustețe.” (M. Eminescu) Caracteristici verbaletc "Caracteristici verbale" Supinul poate dezvolta construcții sintactice specifice verbului: ca regent al unui complement direct, de exemplu: „...Scoase vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul.” (I. Creangă) sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și necunoscut.” (L. Blaga, 151), „Și e foarte rezistentă, ține și trei kilograme.” (M. Preda, Cel mai iubit, 172), „Acum câte fac la un loc: șase bucăți și cu nouă bucăți?” (I. Creangă, 113), „Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică”. (C. Noica, 10) Dintre elementele relaționale, doar locuțiunile conjuncționale ca și cum, ca și când, de parcă și adverbul parcă se constituie prin ele înseși în mărci distinctive ale funcției de circumstanțial modal: „Vorbiți atât de senin despre acest ort al popii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles Renocica realizează, din lână și bumbac, cuverturi, lenicere, fețe de plapumă, covorașe și traverse; Moșneagu Vasile face împletituri, dar și tablouri din paie de grâu, culese atunci când acesta dă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
deregi), de poartă, mici obiecte de uz, ceea ce se numește de regulă „plastica mică”. Crestătura, ornament realizat cu multă migală, se aplică obiectelor mărunte, pe spații nu prea mari și conturează anumite linii. Se întâlnește în special la furcile de tors, linguri etc. Incizia, desenarea cu vârful cuțitului pe lemn și apoi colorarea cu suc de plante, este tehnica preferată de păstori pentru împodobirea bâtelor. Cele mai răspândite, dar și cele care duc la efecte artistice deosebite, sunt tehnicile care se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
acestui astru de către indoeuropeni. El este reprezentat în numeroase ipostaze și variante: cerc, roată, rozetă, vârtej, ochi, cruce încadrată în cerc. îl întâlnim pe frontonul caselor, pe mobilierul țărănesc, pe lăzile de zestre, pe tipare de caș, pe furcile de tors, pe vasele de lemn, pe bâtele ciobănești, redat de regulă abstract, rareori naturalist. în legătură cu acest ultim aspect se înscriu și mai rarele reprezentări antropomorfe. Predominant în arta țărănească a lemnului rămâne decorul cu caracter geometric, ce se constituie dintr-o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
subliniem atestarea veselei de lemn la daci, pe care se află, probabil, și „dintele de lup”. Tot frecvent apare și linia frântă sau în zigzag. Motivul acesta este cunoscut sub numele de „zimți” și apare pe fluiere, pe furcile de tors, pe bâte ciobănești, dar și pe țesături. Spirala este un alt motiv geometric des întrebuințat, formând un tot armonios cu celelalte ornamente cu care se asociază. Ea apare mai ales pe furcile de tors, urmărind răsucirea firului de lână pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
apare pe fluiere, pe furcile de tors, pe bâte ciobănești, dar și pe țesături. Spirala este un alt motiv geometric des întrebuințat, formând un tot armonios cu celelalte ornamente cu care se asociază. Ea apare mai ales pe furcile de tors, urmărind răsucirea firului de lână pe axul furcii. Cercul sau ochiul apare ca un ornament decupat sau incizat, întâlnindu-se foarte des și în decorul ceramicei precucuteniene, precum și în ceramica epocii La Tène. Cu timpul, însă, motivul cercului s-a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
CITI A venit toamna cea bogată și cu frunze presărată. Regina mândră în culoare arămie aduce daruri sute și chiar o mie. Așa cum fratelui meu îi place să se joace, verișorului meu să picteze, peștișorilor din acvariu apa și pisicilor torsul, mie îmi place să citesc. Bucuria de a citi este o bucurie care se naște odată cu prima zi de școală. Abecedarul-o carte frumoasă ca un paradis. Neam de neam a stăruit deasupra ei, cultivînd-o ca pe o grădină de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
senin (21); întuneric,întunecime (13+2) - lumină (54) Transformarea primelor două metale nobile în efluvii reverberante și sonore are loc în clipa revelației, iar versurile în care T. Vianu văzuse un pastel, conțin de fapt magia proteică a elementelor: „Când torsul s-aude l-al vrăjitor caier Argint e pe ape și aur în aer.” Aceeași obsesie eufonică metaliferă domină subconștientul bolnav al lui Eminescu, autor în anii întunecării al strofei perfecte ce urmează : „Atâta foc, atâta aur, Ș-atâtea lucruri
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
comunicarea cu familiile lor. Mai târziu am studiat multe limbi, ajungând lingvist structuralist, nu însă poliglot, ca fiica și fiul meu. Desigur, există și alte genuri de limbaj, dincolo de lingvistica omului. Limbajul balenelor și al delfinilor, ciripitul păsărilor, mieunatul și torsul pisicilor, mârâitul și lătratul câinilor. Sunt pe deplin conștient. Pentru mine limbajul critic reprezintă transformarea experienței pe care am trăit-o dincolo de mine, în cuvinte și ritmuri, în poezia, pe care o trăiesc și o respir zilnic, mereu curgând în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a călătorit în diferite locuri, a poposit într-o mânăstire în Alexandria unde a fost atrasă de monofizism, doctrină ce susținea doar originea divină a lui Iisus, nu și cea umană. A plecat apoi la Constantinopol, unde a trăit din torsul lânii și a dus o viață decentă. În această perioadă a cunoscut-o Justinian, nepotul împăratului Justin, s-a îndrăgostit de ea, i-a devenit amantă. Întrucât nu erau permise căsătoriile demnitarilor cu persoane de rang inferior, Justinian, viitorul împărat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
altul?!” Și dus a fost. Ionică voia altceva. Roata din vis îi aducea mereu aminte de bunicii lui. Așa s-a ridicat Hanul Răzeșilor. A făcut aici un adevărat muzeu etnografic: ștergare, icoane, linguri și străchini, fuse și furci de tors, vârtelnițe, raghile, suveici, piepteni de lână, fuse de letcă, chiuă cu chilug (piuă cu pilug), vatale, spete, iepe și război de țesut, covoare cu vechi motive românești. Să vină urmașii răzeșilor și să le vadă, chiar dacă mulți nu mai știu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
aproape demonice, care îi mânase pe oameni spre nebunie, au fost mai apoi personificate și au devenit trei zeițe. Cele trei Moire apar pentru prima oară la Hesiod (Theog., 900 sq.): ele sunt fiicele lui Zeus și Themis. % La început "torsul" era efectuat fie de către "zei" (Odiseea, 20, 196 etc.) sau de "daimon" (Odiseea, 16, 64), fie de către moira (Iliada, 24, 209) sau aisa (Iliada, 20, 128). Dar, în cele din urmă, la fel ca în alte tradiții indo-europene (dar și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]