2,344 matches
-
ar fi urmat să fie exterminați sau alungați din țară. Butoi subliniază că Vulcănescu a observat amestecul de misticism și fanatism ce cuprinsese tineretul atras de mișcarea lui Codreanu 58 și a criticat Mișcarea Legionara că pe o formă de "totalitarism elementar"59. În același studiu al lui Clark "Gusti însuși mai că e prezentat, prin asociere, ca un propagandist legionar de pe poziții sociologice (pp. 143-144), doar pentru că din grupurile sale de cercetători, foarte heteroclite, făceau parte și legionari"60. Butoi
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Gusti a încercat să îi atragă de partea Sociologiei sale Militante pe tinerii care oscilau între diverse proiecte politice contemporane, dintre care cele mai atractive erau fascismul și comunismul. Sistemul gustian nu s-a întâlnit deloc cu susținerea propagandista pentru totalitarismul fascist, precum cea cultivata de Nae Ionescu și discipolii săi. Dimitrie Gusti nu a căzut pradă nici capcanei comuniste de factură revoluționară. El a "anticipat desfășurarea momentelor care aveau să se producă după Revoluția bolșevica, accentuând pe nașterea totalitarismului de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pentru totalitarismul fascist, precum cea cultivata de Nae Ionescu și discipolii săi. Dimitrie Gusti nu a căzut pradă nici capcanei comuniste de factură revoluționară. El a "anticipat desfășurarea momentelor care aveau să se producă după Revoluția bolșevica, accentuând pe nașterea totalitarismului de tip sovietic"62. Preocupat de problemele României rurale, Gusti a încercat să instituie o Școală de cercetare și de acțiune ca alternativă la Mișcarea legionara în care erau atrași tot mai mulți tineri intelectuali. Legiunea s-a dovedit însă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
voturile parlamentarilor (la Senat - 104 voturi pentru, 2 contra și 2 abțineri; la Camera Deputaților - 178 pentru, 52 contra), ea nu a produs efecte concrete în plan legislativ 2. Tot în anul 1993 s-a înființat Institututul Național pentru Studiul Totalitarismului, sub egida Academiei Române, care are ca scop "Culegerea, arhivarea, cercetarea și publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România". În plan civic, s-a manifestat concret acțiunea Fundației "Academia Civică". Această, între altele, a preluat în 1995 cu acordul Ministerului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
52 contra), ea nu a produs efecte concrete în plan legislativ 2. Tot în anul 1993 s-a înființat Institututul Național pentru Studiul Totalitarismului, sub egida Academiei Române, care are ca scop "Culegerea, arhivarea, cercetarea și publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România". În plan civic, s-a manifestat concret acțiunea Fundației "Academia Civică". Această, între altele, a preluat în 1995 cu acordul Ministerului Justiției ruină fostei închisori politice de la Sighet, în vederea transformării ei ulterioare într-n Memorial al victimelor comunismului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
În iunie 2008, temele dezbaterii europene asupra condamnării crimelor comunismului au fost sintetizate prin Declarația de la Praga privind conștiința europeană și comunismul, care s-a constituit într-un "puternic gest simbolic, prin care se realizează punerea pe același plan a totalitarismului comunist cu cel nazist"10. Declarația a fost elaborată de semnatari 11 într-un stil imperativ și totodată de natură să sensibilizeze Europa Occidentală, mai putin familiarizata cu natura criminală a regimurilor comuniste din țările Estului și Centrului continentului. În
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Polirom, Iași, 2002, p. 48. 4 Ibidem, p. 64. 5 Ibidem, p. 81. 6 Sorin Bocancea, Noi și postcomunismul, Editura Institutul European, Iași, 2012, pp. 37-38. 7 Georgeta Condur, "Avatarurile Omului Nou - din comunism în postcomunism", în Bocancea & Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, Editura Institutul European, Iași, 2011, pp. 177-178. 8 Max Weber, "Caracterul "obiectiv" al cunoașterii în domeniul științelor sociale și politice" în Teorie și metodă în științele culturii, trad. Nicolae Râmbu și Johann Klush, Editura Polirom, Iași
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
1986, Volume 62-63, nr. 1, p. 69. 18 Ibidem, p. 71. 19 Idem. 20 M. Weber, op. cît., pp. 37-38. 21 Lavinia Betea, " A întreba, a povesti. Istoria orală între jurnalistică și inferența pluridisciplinara", în Sorin Bocancea & Daniel Șandru (coord.), Totalitarismul..., ed. cît., p. 285. 22 Ibidem, pp. 285-286. 23 Sorin Bocancea, "Introducere", în Bocancea & Tompea, Două decenii..., ed. cît., p. 26. 24 S. Chelcea, op. cît., p. 93. 25 "Idealtipul se obține prin accentuarea unilaterală a unuia sau mai multor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
epistemology of qualitative research, prezentare la Conferința Fundației Mac Arthur despre abordarea etnografica în studiul comportamentului uman, Oakland, CA, iunie 1993. BETEA, Lavinia, " A întreba, a povesti. Istoria orală între jurnalistică și inferența pluridisciplinara", în Sorin Bocancea & Daniel Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, Editura Institutul European, Iași, 2011, pp. 283-300. BOCANCEA, Sorin, " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (ianuarie-mai 2014)", în Polis, Vol. ÎI, Nr. 2(4), Serie nouă, martie-mai 2014, pp. 98-110. BOCANCEA, Sorin, Noi și postcomunismul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și postcomunismul, Editura Institutul European, Iași, 2012. BOCANCEA, Sorin (coord.), Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni, Editura Institutul European, Iași, 2015). BOCANCEA, Sorin & Mircea Mureșan, Așa ne-am petrecut Revoluția, Editura Institutul European, Iași, 2014. BOCANCEA, Sorin & Daniel Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, ed. cît.. BOCANCEA, Sorin & Doru Tompea, Două decenii de comunism în Iașul universitar, Editura Institutul European, Iași, 2015. BOURDIEU, Pierre, "L'illusion biographique", în Actes de la recherche en sciences sociales, Anne 1986, vol. 62-63, nr.. 1
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Actes de la recherche en sciences sociales, Anne 1986, vol. 62-63, nr.. 1, pp. 69-72. CHELCEA, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Editura Economică, București, 2004. CONDUR, Georgeta, "Avatarurile Omului Nou - din comunism în postcomunism", în Bocancea & Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, ed. cît., pp. 173-185. DANCU, Vasile Sebastian, "O maieutica inversata", prefață la Sorin Bocancea & Doru Tompea, Două decenii de comunism în Iașul universitar, ed. cît., pp. 11-20. DURKHEIM, Émile, Regulile metodei sociologice, trad. Dan Lungu, Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
genocidului prezintă riscul de a se transformă într-o justificare a ceea ce este inacceptabil. Asta nu înseamnă, desigur, evacuarea tensiunii hermeneutice a oricărei istoriografii (abordarea voluntarista vs. determinista a faptelor istorice). 2 A se vedea și Stéphane Courtois, Comunism și totalitarism (trad. Ana Ciucan Țuțuianu), Editura Polirom, Iași, 2011, 280 p. 3 A se vedea Alain Finkielkraut, Memoria zadarnica (trad. Gina Vieru), Editura Hasefer, București, 2004, 122 p.; Pierre Vidal-Naquet, Asasinii memoriei. "Un Eichmann de hartie" și alte eseuri despre revizionism
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
tipărite în 1994 (Editura Dacia), după ce ediția princeps apăruse la Paris, în 1976, cu titlul Journal d'un hérétique. Eram pe atunci în plină documentare (mai mult decât trudnică) și elaborare a celui de-al doilea volum din Literatura în totalitarism, în care investighez fenomenul realist-socialist din anii 1952 și 1953; apăruse primul volum (în 1994), apăruse, de asemenea, și cartea Reeducare și prigoană (1993) în care radiografiam, printre altele, marile procese ale anului 1948, intentate scriitorilor care încă nu se
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
sau tace cu totul, înseamnă că presiunea puterii politice asupra spiritului a sufocat-o. Nu putem vorbi, la noi, despre avatarurile elocinței, despre formele ei moderne, practicate la nivelul european - să zicem - al comunicării, câtă vreme nu recunoaștem faptul că totalitarismul sud-est european a sugrumat orice evoluție, iar retorica a degenerat, a luat forma limbajului de lemn, o formă sui generis de sofistică. Logoree mecanică, fără idei, fără culoare stilistică, acesta era jargonul politic funcțional pe durata unei jumătăți de secol
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
de partea cealaltă a infamiei totalitare? Crima comunismului nu "rămîne la fel de monstruoasă" ca și cea a nazismului? Nu mai puțin elocvente se prezintă portretele executate în apă tare ale unor personaje literare și nu numai ce întruchipează pactul demonic cu totalitarismul. Sînt ilustrațiile în text, personificările stihiei istorice pe care doar indiferența sau amnezia noastră le-ar putea feri de oprobriul pe care-l aplică asupra lor judecata obiectivă: "D. R. Popescu, fostul președinte al Uniunii Scriitorilor, desantat peste capul cobreslașilor
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
într-un volum masiv. Pentru mine, istoria aceasta este o încercare de a privi omenirea din afară, cu ochi nepământean. În ce măsură am reușit - rămâne să judecați dumneavoastră, cititorii. DJ: Ați declarat undeva că romanul Gheața nu este o critică a totalitarismului, ci o parabolă a nevoii umane de puritate. De ce credeți că nevoia de puritate a marilor vizionari, care ne aduce atâtea ponoase, ar trebui să rămână mai importantă decât teama noastră, profund morală, de a nu face și de a
"Pentru mine, literatura e un animal liber" by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/10707_a_12032]
-
Raul Soldi și Norah Borges, vor afla cum au dat crezare mari pictori și scriitori unui tânăr din România care le cerea informații. Un tânăr crescut în idealurile unei generoase democrații, ducându-și cu onorabilitate viața într-un viespar al totalitarismului, salvat de darul visării, al credinței în om. Depozitar al unui fantastic album sufletesc, martor, printre ultimii, ai unei epoci care începe să se închidă în tainele ei, Iordan Chimet pare a-și spune ultimul cuvânt odată cu Cartea prietenilor mei
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
bărbat și femeie ce vine să explice nu evoluția omenirii, ci sensul ei. ...Și nu numai atât! Greu însă de înțeles! Și mai ales greu, de către cei care, ani și ani au servit cu pocalul doar dialectica marxist-leninistă la bodegile totalitarismului de tip comunist. Ce să mai spunem? După atâta poezie, ne simțim și noi o idee mai instruiți, si, de ce nu, o altă, măi nobili. Că doar asta e menirea artei și a poeziei cu iz prepuțian, în special! De
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
fost lipsit de interes pentru un romancier de talia lui Bujor Nedelcovici să scrie în anii '80, în dictatură, fără să se autocenzureze, un roman de tip realist. A si mărturisi, de altfel, că l-a interesat să scrie despre totalitarismul de orice culoare: , Când am început să scriu acest roman, nu m-am gândit doar la România și la conducătorul ei. M-am gândit la toate țările care îndură un regim totalitar, în America latină, în Asia de Sud-Est sau în altă parte
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
țările care îndură un regim totalitar, în America latină, în Asia de Sud-Est sau în altă parte."2 O utopie negativă, deci, așa cum s-a spus, în tradiția lui Orwell, Zamiatin sau Kafka. Pentru generația care are astăzi douăzeci de ani, regimul comunist, totalitarismul sunt o ficțiune. Lectura ,implicată", subiectivă a romanului Al doilea mesager devine tot mai puțin posibilă. Romanul se citește... ca un roman! Ceea ce frapează la lectură, astăzi, este, mai întâi, profunda inadecvare a eroului la realitatea din Belle Ile, inadecvare
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
de agonie provocată, voită, nu ca auto-pedeapsă, ci ca singura variantă de viețuire în urma unei inumane ,metamorfoze". Cât se potrivesc detaliile vieții cotidiene cu ce am trăit în România înainte de 1989 nu prezintă interes: important este că romanul surprinde esența totalitarismului comunist așa cum nu a mai făcut-o nici un roman românesc: distrugerea ființei umane. Limitele lui Danyel Raynal sunt limitele umanului în fața unei dictaturi. în sfârșit, nu putem să nu menționăm jocul de-a literatura din Al doilea mesager... Structura romanului
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
Ceaușescu de monstruozitățile lui, în numele unei așa-zise obiectivități pe care a adus-o trecerea timpului. Regimul Ceaușescu e comparat cu regimul Dej în sprijinul tezei că ceaușismul n-a fost nici pe departe criminal, ci un tip aparte de totalitarism care s-a bucurat de sprijin popular în cea mai mare parte a existenței sale. Dacă prin sprijin popular înțelegem activul de partid, Securitatea și o parte din cadrele Armatei virusate de național-comunism, așa e. Altfel, popularitatea reală a lui
Băsescu față cu moștenirea odioasă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10935_a_12260]
-
unor așa-ziși adversari ai democrației. Pe atunci, însă, aceste denunțuri găseau pregătite niște tribunale specializate care atîta așteptau. Și observ cu regret că unii dintre pe atunci tinerii care mai puteau fi girați ca inconștienți cînd își închipuiau că totalitarismul așa-numitei democrații de stînga era antidotul extremismului de dreapta, care nu mai exista, își pun și azi în mișcare vechile justificări, pentru a-și transforma în vise frumoase coșmarurile care ar trebui sa-i urmărească toată viața. Și mai
Diverși nebăgați în seamă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10974_a_12299]
-
la derivă totalitaria dello Stato del Novecento e i pericoli insiti șu questo fronte în primo luogo per îl movimento comunistă. La questione della statolatria a livello teorico rimanda al passaggio cui și è già fatto riferimento: îl pericolo di totalitarismo non nasce dalla "identificazione" di società politică e società civile? Se - come și è visto - esse sono "una stessa cosa" (Q 4, 38, 460), se "nella realtà effettuale società civile e Stato și identificano" (Q 13, 18, 1590), se la
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
toate și ceva în plus, Mihai Șora analizează cu luciditatea sa bine știută teme dintre cele mai diverse, multe dintre ele adevărate obsesii ale dezbaterilor de idei din perioada tranziției: legionarismul lui Cioran, Eliade și Noica, comparația între cele două totalitarisme ale secolului XX (fascismul și comunismul), imposibilitatea alcătuirii unei istorii a filozofiei românești, rolul imaginației în filozofie, importanța ecumenismului în ziua de azi, rolul poeziei și al literaturii în secolul XXI, înțelepciunea ,locului comun". O bună parte din volum este
Bucuria de a trăi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11046_a_12371]