40,127 matches
-
de muzică populară, caffe concert și muzică ușoară și clasică prelucrată „Bre”, al trupei de world music „The Kuraybers”, trio de gipsy jazz „Mr.Django”, precum și al Tutti world music ensemble, colaborator al formației „Rubinstein klezmer project”, care cântă muzică tradițională jidovească, Daniel Lazăr din Ovcea, este un adevărat creator al prezentului. Interpretează diferite genuri de muzică, deși o prioritate o acordă muzicii populare și clasice, iar dintre piesele preferate menționează două: Concertul pentru pian nr. 2 de Sergey Rachaminov și
Fiinţa mea trăieşte pentru creaţie [Corola-blog/BlogPost/94041_a_95333]
-
Premiul I la competiția școlară din clasa 2 a, la care m-am întrecut cu colegi mai în vârstă, premiul I din Italia unde am participat la competiția internațională de muzică clasică. Locul I la Carevčevi dani, festival de muzică tradițională sârbească, Premiul III la Festivalul Maria Tănase și un premiu drag, la competițiile universităților din Serbia la tenis de masă. - De câțiva ani te-ai implicat într-un proiect de world music, astfel ai început colaborări cu interpreți celebri din
Fiinţa mea trăieşte pentru creaţie [Corola-blog/BlogPost/94041_a_95333]
-
biodiversitatea colinelor înierbate, cu bani gratis, adică subvenții la hectar. Cine are pășune primește între 177 și 640 de euro pe fiecare hectar, pe an, în funcție de cât de valoros e terenul, ce fluturi sau păsări rare adăpostește și cât de tradițional e îngrijita pajiștea. Din 2007 încoace, În fiecare an, Uniunea Europenă a pus la bătaie cel puțin câte 177 de euro pe hectar - subvenția de bază. Ori aproape 5 milioane de hectare.... un intreg miliard de euro numai pentru pășuni
Cum s-au imbogatit zeci de primari din subventii ilegale de la UE. Bani incasati pe animale moarte de ani de zile [Corola-blog/BlogPost/94056_a_95348]
-
există pour aboutir au livre, doar fapte și însemnări. Într-un montaj care-l amintește pe Musil, cu Trei femei, dar care-ar putea fi foarte bine tempo-ul sacadat al unui roman de azi, intră niște povești mai degrabă tradiționale, "cuminți", ce verifică însă "dogma" vieții de scenă, deprinsă de Ștefan Valeriu alături de Arabela: "virtuozitate și simplicitate sînt două lucruri identice." Farmecul răscrucilor stă în posibilitatea de-a trece pe lîngă ele și, astfel, de-a alege, fără să-ți
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
coordonat un foarte interesant volum-dicționar - prețios instrument de lucru pentru studenți /elevi, dar nu numai - , intitulat 111 romane celebre într-o singură carte - dicționar de autori și opere. Anul acesta, ea revine pe piața editorială cu o carte despre povestirea tradițională, publicată în colecția "Deschideri" a Editurii Paralela 45, care confirmă seriozitatea și eleganța condeiului autoarei. Orice s-ar crede, nu simpatizez cu discursul științific brut, sec, lipsit de nuanțe, care face dovada exactității fără să transmită cititorului ceva din compoziția
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
științific brut, sec, lipsit de nuanțe, care face dovada exactității fără să transmită cititorului ceva din compoziția intelectual-afectivă a celui care scrie. Barthes, nu Greimas. Privită din acest unghi, cartea Ruxandrei Ivăncescu, Paradisul povestirii - memorie și realitate trăită în povestirea tradițională, e o adevărată delectare. Introducerea în esențele povestirii (înțeleasă ca epos, nu ca gen în sine) pe care o face autoarea dintr-o perspectivă antropologic-comparatistă nu se citește mai anevoios decât un discurs ficțional, pentru că scriitura mizează, subiacent, pe tertipuri
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
despre...romane!) semnată de Ruxandra Ivăncescu e o lucrare doctă, cu farmec: de la "ritualul povestirii" - implicațiile mitului în structura și specificul povestirii - "acțiunea" urmează firul cronologic al istoriei până la "avatarurile povestirii în contemporaneitate" (literatură, film, mass-media). Altfel spus, istoria povestirii tradiționale "de la origini până în prezent" urmărește filonul, miezul ( "nucleul arhetipal", ar spune autoarea) pe care povestirea și l-a păstrat neschimbat de la stadiul de mit, poveste a unei faceri, până la variantele ei moderne și postmoderne: cinematograful, mass-media etc. Aceasta este, de
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
poveste a unei faceri, până la variantele ei moderne și postmoderne: cinematograful, mass-media etc. Aceasta este, de fapt, și teza declarată a cărții: "Departe de a se lăsa decisiv influențată și absorbită de Ťliteratura cultă ť și de Ťcultura scrisăť, povestirea tradițională influențează în continuare - după cum a făcut-o și de-a lungul istoriei - lumea cărții și a Ťmentalității moderneť" (p.144). Autoarea crede că "nostalgia paradiziacă" "supraviețuiește, codificată, în povestire" și că povestind, omul se sustrage temporalității istoriei, reactualizând acel illo
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
rolul Ťmonstruluiť din filmele de acțiune mai sus amintite a fost preluat de arabul fanatic și psihopat, gata să apese pe un buton și să arunce lumea în aer, sau de sârbul criminal de război" (p.138). Cartea despre povestirea tradițională a Ruxandrei Ivăncescu depășește limitele procustiene ale discursului teoretic. O reală vocație scriitoricească o ajută pe tânăra (dar deja formata) autoare să evite frazarea prăfuită a studiilor de gen și să își construiască un text care să îmbine șarmul formei
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
o scriitoare rusă...skaia a cărei principală temă e mizeria. Nici nu se poate închipui o temă mai actuală decît cea a marii mizerii post-comuniste. înainte însă de a vorbi despre literatura proprie, autoarea a făcut o introducere vorbind despre tradiționala detașare rusească de bunurile materiale și tradiția creștină a partajului la ruși, o Rusie pravoslavnică, evident opusă Occidentului. Din cîteva cuvinte, a reieșit, pe de o parte, un fel de dispreț și ură mocnită față de societatea de consum occidentală, iar
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
său literar, cele două capodopere menționate, descrieri halucinante ale spațiilor suburbane, cu năvala plebei haotice, imprevizibile. Expresia narativă era șocantă, asociere de meditații și impresii într-o curgere ca un șuvoi care trecea peste maluri. Era pusă la încercare rigoarea tradițională a prozei franceze care miza pe claritate, sobrietate, transparență. Ceea ce frapa era ieșirea din canon: avântul anarhic de porniri și cutume încă necoagulate; reproducerea vocabularuui străzii, care nu căpătase încă destul acces în sanctuarul epic; sintaxa frazei inedită, care desfidea
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
sublinia că: "Rafinamentul lexical și parodic al poeziilor lui Emil Brumaru, frapant de la debut și conservat cu mai mult sau mai puțin iz manierist în toate cărțile lui, însoțește o incursiune într-un nu mai puțin frapant univers al habitaclului tradițional, cu tot ce îi este propriu, de la "fructele pământului" servite natur sau în metamorfoză culinară, la obiectele ce populează triada spațială a locuinței: bucătăria, salonul (sufrageria) și dormitorul, incursiune ce are deseori aerul unei veritabile explorări și este ghidată de
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
la monografia unei comune (Cavadinești, județul Galați), în fine până la reeditarea colecțiilor unor înaintași (Nicolae Densușianu, B. P. Hasdeu, T. T. Burada, G. F. Ciaușanu, Marcel Olinescu). Se observă îndată în acest demers abordarea deopotrivă a culturii și civilizației rurale tradiționale, astfel că nu mai surprinde apariția ultimei sale cărți, care privește arta populară: Troițe românești. O tipologie (Editura Vestala, București, 2003, XLVIII+192 p.), care, spunem încă de la început, este o încântătoare tipăritură, alcătuită dintr-un studiu tipărit bilingv, român-englez
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
graiul infantil, și, ulterior, la figurat, "marotă" —, și de paisprezece, de dada-ul cestălalt, adică "denumirea adoptată în 1916 de un grup de scriitori și de artiști potrivnici absurdității vremii lor și hotărîți să pună sub semnul întrebării toate modurile tradiționale de expresie." — De remarcat că locul "calului", la ei, a fost luat de "bicicleta" lui Tzara, obiect prin excelență... călăribil! De vreme ce expresia oui-da e, actualmente, proprie limbajului hazliu și colocvial, — "ba bine că nu" i-ar fi, pesemne, în română
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
epocii, curajoase atunci, normale acum. Între ele destine de scriitori, cariere, exiluri, destrămări, refaceri cu tineri redactori, morți, o viață dedicată cărților, paginilor ude de cerneala tipografiei, apoi de cea a tonerului. Format mare, format carte, grafica lui Bour, rubrici tradiționale, rubrici noi, generații, schimbul lor, mesaje preluate, predate, traseul existenței unei publicații care înseamnă numele celor care s-au mutat de aici în cerul altor cetăți decât cea a literelor, dar și fluxul necontenit de energie spirit, forță intelectuală, ambiție
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
în paginile “Stelei” de către Corin Braga. Mai are preț la revista “Steaua” interogația asupra unor temeiuri ontologice, conținuturile spirituale, construcția de sine, culturală, instituțională, și abia apoi deconstrucția. La revistă au fost și sunt bine primiți și contestatarii metodelor critice tradiționale, tematice sau psihocritice, dar am pretins ca ele, aceste contestări, să fie formulate argumentat, neîntunecate de prejudecata noului. Au încă utilitatea lor și demersurile de-acum clasice ale cercetării litarare, analizele pe textele unor interbelici, Goga, Perpessicius, Cotruș, și impresionismul
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
similitudini la nivelul sensurilor, al obiectelor și al lexicului. În Cosmologie și alchimie babiloniană, M. Eliade studiază această știință cosmologică și soterică de la primele atestări documentare, până la etapele în care se alterează într-o știință empirică, de laborator. „Când sensul tradițional al unei științe sau tehnici se pierde, omul dă altă întrebuințare și alte valori materialului acestei științe. Există o lege a conservării materialului care nu e decât corolarul legii degradării sensului înțelegând prin aceasta orice alterare, orice pierdere sau uitare
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
de mult ar fi apreciat Mielușon numele motanului meu, Scămoșilă! Mielușon și Scămoșilă!! Vă aduceți aminte ce traducea Rahumihin? Femeia este o ființă omenească, sau nu? pentru librarul Heruvimov!! * „Se uită: era o negustoreasă, o femeie în vîrstă, cu căciuliță tradițională și cizmulițe de piele de capră, iar alături de ea o fată cu pălărioară în cap și umbreluță verde, probabil fie-sa.” Deci, pentru acea prăvălioară de lenjerie de damă dintr-un mic orășel de provincie etc., trebuie să fac rost
„Sois sage, ô ma Douleur, și ține-te tranchilă.” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13546_a_14871]
-
iar alături de ea o fată cu pălărioară în cap și umbreluță verde, probabil fie-sa.” Deci, pentru acea prăvălioară de lenjerie de damă dintr-un mic orășel de provincie etc., trebuie să fac rost, într-un raion special, de: căciulițe tradiționale, cizmulițe de piele de capră, pălărioare, umbreluțe. Și multe, multe măntăluțe. Fiindcă Sonia are permanent o „măntăluță”. Raskolnikov a stat cîndva pe lîngă Cinci colțuri! Nastasia Filipovna stă chiar pe Cinci colțuri! Să nu se fi întîlnit niciodată pe stradă
„Sois sage, ô ma Douleur, și ține-te tranchilă.” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13546_a_14871]
-
lisa / aveam o carne castă timpurie / ca un pământ virgin / mâncam agrișe / apostolii veneau cu flori de măr în mână / mă ajutau să trec calea ferată”. Se poate identifica în astfel de versuri mult din înclinația avangardistă spre persiflarea retoricii tradiționale a poeziei, cu accente particularizate la un Gellu Naum în amestecul de frazare “nobilă” și de derapaj calculat către prozaic și deriziune. Protagonistul sam, în care s-a văzut și “un fel de ‘mopete’ cu care împarte deopotrivă minuscula inițială
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
creaseră în toate sectoarele de activitate ale țării înnoite."9 Satul sadovenian, ca și cel al lui Cezar Petrescu, din "Vino și vezi", are aparența unui construct de sinteză în care butaforia se aglomerează, sufocând peisajul și fragilizând arhitectura comunității tradiționale. Agitația dă dimensiunea acestui efort de naștere al umanității rurale informe: "mai mult de douăsprezece mii de cămine culturale, cu biblioteci, cu sute de mii de colective culturale și artistice, coruri, dansuri, lecturi, colțuri roșii, adunări ale partizanilor păcii au
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
optzeciste? Două prejudecăți circulă în legătură cu prozatorii optzeciști: că n-ar fi dat nici o capodoperă și că au spus tot ce aveau de spus. Se trece ușor, însă, peste faptul că ambele chestiuni nu mai pot fi puse astăzi în termenii tradiționali. Despre cărțile lui Gheorghe Crăciun, unul dintre cei mai inteligenți autori pe care-i avem, se pot spune multe, nu însă și că și-au încheiat misiunea. Dovadă noua carte în care primează intelectualismul diaristic reflexiv, iar descriptivismul agresiv și
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
domină pe "cucoane" și își impun voința. Așa se explică și de ce Caragiale are față de duplicatele mici ale lui Mitică exact aceeași atitudine ca față de personajele lui mari: nu le iubește. În lumea lui Caragiale nu există copii în sensul tradițional, în sensul clișeului literar, adică ființe pure, inocente, angelice. Caragiale este astfel primul care demitizează copilăria idilică, impusă de Creangă ( " Hai mai bine despre copilărie să vorbim, că numai ea..."). Copiii lui Mitică au deja griji, doar că grijile și
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
a știut să se prezinte exact așa cum se aștepta lumea să fie, adică în chip de naiv poet popular. În felul acesta și-a asigurat sprijinul protipendadei. A luat parte cu mult zel la culegerea folclorului țării. A înglobat texte tradiționale și fragmentate și le-a remodelat în cîntecele sale în minunate versuri proprii. Chiar și azi sînt celebre în toată lumea My love is like a red, red rose și Auld lang syne. Cultul pentru Burns a durat de-a lungul
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
la jumătatea secolului al XX-lea. De atunci s-a stabilit și s-a scos la lumină tot ce are legătură cu vechii locuitori, ca moștenire prețioasă și de neînlocuit și, în consecință, s-a acordat protecție specială și drepturi tradiționale etnicilor maori. Se obișnuiește ca limba lor să fie recunoscută ca limbă oficială. La revendicările minorității s-au stabilit reglementări de discriminare pozitivă, de exemplu cîteva locuri în Parlament sînt rezervate pentru maori. În 1975 s-a format o comisie
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]