1,017 matches
-
ofere argumente „extreme” pentru ambele opțiuni: sincronizare deplină cu cele mai novatoare tendințe europene, cosmopolite și emancipatoare, dar și precursorat absolut, modernism „de export” ș.cl. În perioada interbelică, avangardiștii au fost apreciați - atunci cînd au fost! - mai ales pe latura tradiționalismului/clasicismului/lirismului lor rezidual, pentru latura „cuminte” a scrierilor, pentru virtuozitatea formală, bref: pentru neconformarea de facto la programul iconoclast afișat (v. cazurile „clasicizantului” Ion Vinea, ale „tradiționaliștilor”, tematic vorbind, Fundoianu și Voronca, delicatețea lirică a plachetelor de versuri semnate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1974 Oprea, Petre, Colecționarul mecena Alexandru Bogdan-Pitești, Editura Maiko, București, 1999 Opriș, Tudor, Reviste literare ale elevilor. 1834-1974, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977 Ornea, Z., Sămănătorismul, ediția a III-a revăzută, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998 Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980 Ortiz, Ramiro, Italia modernă, Editura „Ancora”, București, 1925 Overy, Paul, De Stijl, traducere de Anda și Andrei Bantaș, prefață de Paul Constantin, Editura Meridiane, Colecția „Curente și Sinteze”, București, 1979
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a vedea roadele acestei munci, hotărârea de a le Îmbogăți an de an.” (pagina 154). Am lăsat intenționat la urmă pasajul cel mai murdar și cel mai condamnabil: „Este neapărat nevoie să se elucideze, de astă dată, tendința vădită spre tradiționalism și misticism, care a dus, În ultimă instanță, prin «Gândirea», «trăirism» și literatura iconarilor, la naționalism șovin și legionarism, la denaturarea și mistificarea specificului național și la un soi de «autarhie» literară” (pagina 99). Prin această frază, pe care nimeni
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și atât de compromis practic -, n-a fost mai mult de un profet al trecutului. Față de acest exces romantic, un Iorga, un Pîrvan sânt numai tradiționaliști; ceea ce înseamnă un echilibru între trecut și viitor. Un profetism național, în deosebire de tradiționalism, pune centrul de greutate pe viitor, considerat ca o comoară de împliniri naționale. Tradiționalismul este o formulă comodă, neangajantă. El exprimă o solidaritate cu neamul, dar nu o voință de a-i da un mare sens în lume. Orice tradiționalism
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
trecutului. Față de acest exces romantic, un Iorga, un Pîrvan sânt numai tradiționaliști; ceea ce înseamnă un echilibru între trecut și viitor. Un profetism național, în deosebire de tradiționalism, pune centrul de greutate pe viitor, considerat ca o comoară de împliniri naționale. Tradiționalismul este o formulă comodă, neangajantă. El exprimă o solidaritate cu neamul, dar nu o voință de a-i da un mare sens în lume. Orice tradiționalism acceptă limitele imanente ale națiunii. Atunci nu mai este nimic de făcut, națiunea mergând
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
tradiționalism, pune centrul de greutate pe viitor, considerat ca o comoară de împliniri naționale. Tradiționalismul este o formulă comodă, neangajantă. El exprimă o solidaritate cu neamul, dar nu o voință de a-i da un mare sens în lume. Orice tradiționalism acceptă limitele imanente ale națiunii. Atunci nu mai este nimic de făcut, națiunea mergând spre viitorul ei ca boul la apă. Un popor n-are destin în lume decât din clipa în care a trecut treapta istorică. Până atunci, este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
o finalitate. Să ne închipuim o Românie în care cultul mistic al iraționalului forțelor populare ar invada întreaga țară. O stagnare generală ar fi fatală. Orice cult pentru o realitate deja făcută este cauză de stagnare și de imobilitate. Un tradiționalism consecvent nu duce la nimic, dar, mai cu seamă, nu dovedește nimic. "Poporul" este o obsesie de care trebuie să ne ferim. Și trebuie să ne ferim cu atât mai mult, cu cât n-am fost sute de ani România
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sânt de natură a releva inconsistența și lipsa de direcție internă a culturii noastre. Toate se ramifică din teoria fondului și a formei: orientarea spre Occident sau Orient,spre oraș sau spre sat, spre liberalism sau reacționarism, spre progresism sau tradiționalism etc.... S-a creat astfel în teoria culturii românești un sistem de alternative, steril și iritant, justificat cu prea multe idei, dar cu nici un argument decisiv. Trebuie recunoscut că polemica s-a născut din sânul naționaliștilor, care suferind de obsesia
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
la o mișcare a tinerilor absolvenți care merg împreună în armată, în cadrul „Nahal corps”; vezi infra nota 11. 8. Există o foarte mare variație în ceea ce privește gradul în care evreii din Israel urmează practicile religioase în viața de zi cu zi. Tradiționalismul se referă în general la un grad moderat de respectare a obiceiurilor religioase. Către finalul poveștii ei, Sara vorbește despre cum familia sa a trecut la un mod de viață ce respectă mai strict practicile religioase. 9. O colibă cu acoperișul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
modelul de analiză al lui Huberman, este însuși cadrul didactic. El nu constituie pentru demersurile inovatoare o amenințare, cu atât mai mult cu cât eventualele reproșuri externe (exogene), care i s-ar putea aduce cadrului didactic, ar face apel la tradiționalism și nu ar fi întemeiate. Inovația la acest nivel pornește de la: - cunoașterea practicii educaționale într-un moment „t” al activității; - cunoașterea tendințelor și a tradițiilor activităților educaționale vizate; - cunoașterea orizonturilor de așteptare ale elevilor. Toate elementele de cunoaștere anterioare trebuie
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și dezvoltare ale elevilor. Astfel, au apărut ideea de integrare educativă, ca reflex al curentului integrativ global din societate, și educația integrată, ca practică efectivă și concretă, reprezentând, În mod indubitabil, ceva nou și original, surprinzător și controversat, pe fondul tradiționalismului de secole al educației. Pentru a delimita mai bine cele două perspective privind școlarizarea copiilor educabili cu cerințe speciale/dizabilități, putem recurge la următoarea sinteză (Ungureanu, 2000): - perspectiva integrativă, comprehensivă 1 - urmărește identificarea unor strategii, modele, metode și tehnici prin
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sau simple ipoteze. Fără rigoarea unei cercetări științifice și a unei tendințe critice, relațiile internaționale tradiționale nu reprezentau decît o istorie pur descriptivă sau o teorie normativă. Disputa rezultată a fost numită, după principalii ei protagoniști, dezbaterea Bull-Kaplan sau dezbaterea tradiționalism contra scientism sau, mai pe scurt, "a doua dezbatere". Această dezbatere ne aduce înapoi la identitatea problematică a relațiilor internaționale ca disciplină independentă (vezi capitolul 1). Prima dezbatere a reușit să delimiteze relațiile internaționale de celelalte domenii academice pe baza
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de a remodela conceptele de bază, de dragul aplicării teoriei economice sau a celei sistemice. Nici puterea, nici interesul național, nici balanța puterii nu au fost considerate capabile de a atinge o dimensiune explicativă satisfăcătoare. Nu trebuie să credem, însă, că tradiționalismul a triumfat în a doua dezbatere. Deși realismul nu a fost ușor de convertit într-o teorie științifică, statutul principiilor diplomatice tradiționale nu mai era clar. Realismul s-a divizat în trei arii principale: una îi includea pe cei care
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
conceptului de raționalitate și a semnificației factorilor birocratici și cognitivi (vezi cap. 5). Însă doar la sfîrșitul revoluției behavioraliste, aceste probleme au devenit anomalii, adică potențiale amenințări pentru validitatea realismului. S-a scris foarte mult despre iluzia unei dispute între tradiționalism și behavioralism, sau disputa Bull Kaplan. Din moment ce behavioralismul critica înclinația normativă și metodologia tradiționalistă, mai istorică ce prevala în cadrul disciplinei, disputa nu era în primul rînd asupra conținutului, ci asupra metodelor. Poți fi realist și behavior-ralist în același timp, așa cum
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de arhivă recent deschise pentru cercetare, voi arăta în acest studiu că decizia politică de interzicere a avortului în România a fost motivată mai degrabă de dorința liderilor PCR și în special a lui Nicolae Ceaușescu de a impune un tradiționalism moral decât de argumente economice sau de înclinații naționaliste. O decizie neprevăzută: interzicerea avortului În ziua de 2 octombrie 1966, organul central al Comitetului Central (CC) al Partidului Comunist Român (PCR) ă ziarul Scânteia ă publica pe prima pagină, colțul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Nicolae Ceaușescu, se grăbea să vadă aprobat decretul de interzicere a avortului. Pe 1 octombrie 1966, noua prevedere a fost publicată în Buletinul Oficial al RSR. La art. 1, Decretul nr. 770/1966 prevedea: „Întreruperea cursului sarcinii este interzisă”1. Tradiționalismul moral comunist: „...să apărăm moralitatea poporului” Cercetări anterioare converg în a susține că decizia de a interzice avortul în România comunistă a fost motivată mai ales de nevoia de „brațe de muncă” a economiei socialiste, centrată pe producția industrială. Mary
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cu limitarea divorțurilor și ambele au ca miză reconsolidarea familiei și readucerea membrilor PCR pe linia „eticii comuniste”. Aceste motivații nu sunt legate de dezvoltarea economiei socialiste sau de protejarea și creșterea națiunii, ci de o ideologie tradiționalistă extremă. Ideologia „tradiționalismului comunist”, caracterizată prin atitudinea conservatoare față de familie, încercarea de a controla strict comportamentul reproductiv și sexual, mai ales pe cel al femeilor, și de a impune ca toți indivizii să fie „judecați” după normele eticii comuniste sunt destul de direct ancorate
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în aceeași ședință din 2 august 1966: „Problemele de familie să fie privite așa cum trebuie”. Acest imprecis „așa cum trebuie” este o interpelare a valorilor pe care, se presupune, membrii Comitetului Executiv, participanți la acea ședință, le împărtășesc, valori ale unui tradiționalism comunist. Nicolae Ceaușescu dă nota acestei orientări: Cum este posibil acest lucru șsă fie permise avorturile și divorțurileț, noi șPartidul Comunistț suntem o instituție de încurajare a prostituției sau avem răspunderea să păstrăm sănătatea poporului, sporul natural al populației, să
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nu este un argument economic, nici măcar unul naționalist, ci, în esență, un argument tradiționalist, pentru că în conceptul ceaușist de moralitate sunt incluse (practic) interdicția relațiilor sexuale care nu au o funcție reproductivă, interdicția avorturilor și păstrarea familiei cu orice preț. Tradiționalismul moral se transformă în fundament al unei „politici a reproducerii”1 care susține că normalizarea comportamentelor reproductive și sexuale este necesară politic pentru supraviețuirea statului român. O interesantă schiță a tradiționalismului comunist o oferă Zaharia Stancu în articolul „Tradiția caselor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
reproductivă, interdicția avorturilor și păstrarea familiei cu orice preț. Tradiționalismul moral se transformă în fundament al unei „politici a reproducerii”1 care susține că normalizarea comportamentelor reproductive și sexuale este necesară politic pentru supraviețuirea statului român. O interesantă schiță a tradiționalismului comunist o oferă Zaharia Stancu în articolul „Tradiția caselor pline de copii”, un elogiu adus modelului tradițional, al familiilor țărănești cu foarte mulți copii (Scânteia, 24 septembrie 1966, p. 1-2). Autorul articolului își amintește casa din satul în care a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
influențat mai semnificativ de ideologiile de gen care domină acel mediu politic decât de genul politicienilor. Așa cum am încercat să arăt în această analiză, unul dintre factorii centrali care explică decizia de a interzice avortul în România, în 1966, este „tradiționalismul” conducerii PCR (în special al lui Nicolae Ceaușescu), în esență o ideologie care se definește prin conservatorismul în privința genului. 2. Cu toate acestea, este adevărat că ă datorită puternicei socializări de gen în roluri dualiste ă bărbații sunt înclinați să
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Avem timp” de toate, dar s-a dovedit că timpul e înțelător, cum se întâmplă adesea; alături de magistru semnează începători de opere și gânduri elevi și dascăli, vizând literatura, știința dar și amintiri din viața de la catedră (prof. Neculai Ghețău), tradiționalism (prof. Tache Mocanu), diplome pentru activitatea școlară, cuvinte adresate eroilor neamului. redozează informațiile pe grupe de interes: “Știați că...”, “Glume”, “Umor”, “Cugetări”, un fel de note de drum “Colindând prin București” , răspunsuri la întrebări de genul: “Există, oare viață acolo
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
exotice fiind intens valorizate, la fel cu cele naționale). Selecția anumitor opoziții și ocultarea altora poate atrage calificarea de rafinament, dar și de cosmopolitism al codului culinar francez, în timp ce opțiunea pentru endogen, central, accentuat ne îndreptățește să vorbim de un tradiționalism savuros al gastronomiei românești sau italienești. Codurile gastronomice bazate în principiu pe aceste opoziții majore cărora li se adaugă și fript/vs/fiert, aliment încălzitor/ vs/aliment răcoritor (supa aburindă/vs/înghețata sau ceaiul cu ambele funcții la poli sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
să fie format, să se autoformeze, anume în cel complex al clasei. Conceptul de clasă centrată pe educat (Learner-Centered Classroom LCC), ca o expresie a paradigmei și modelului centrării pe educat LCM (Learner-Centered Model), s-a conturat ca reacție la tradiționalism, la behaviorism, la educația egalitară, la standardizare, dar exprimând și noile așteptări ale societății, ale educaților privind nevoia: • de valorificare a valorilor individuale, • de atingere a idealului dezvoltării fiecăruia, • de înlăturare a diferitelor aspecte critice ale școlii, • de schimbare a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ale cărei baze sunt puse de Crainic, pe o linie teoretică mai apropiată de ceea ce am numit esențialism în capitolul anterior. Practic școala gândiristă încearcă să aducă în lumină caracterul autentic al culturii române, punând în discuție ca elemente centrale tradiționalismul (istoria și folclorul) și ortodoxismul. Această tendință nu s-a regăsit însă doar în interiorul gândirismului; în întreaga periodă de efervescență a preocupărilor pentru înțelegerea "specificului poporului", unii gânditori ai vremii 7 au asociat, în diferite grade și sub diferite unghiuri
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]