902 matches
-
ȘERBĂNESCU, Virginia (10.VI.1921, Cluj), prozatoare, poetă, autoare dramatică și traducătoare. Este fiica Elenei Șerbănescu (n. Chivulescu), medic, și a lui Virgil Șerbănescu, general, profesor de anatomie patologică. Își începe învățătura la Paris (1928), continuând-o la București, în particular, la Școala Silvestru, urmează Școala Centrală de Fete (1931-1939) și Facultatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
, Claudiu (18.IV.1894, Frătăuții Vechi, j. Suceava - 1.IV.1956, Romă), istoric literar și traducător. Crescut într-o familie de intelectuali, I. urmează cursurile Liceului Ortodox din Suceava, încheiate în 1912, și devine student la Universitatea din Cernăuți, pe care o întrerupe din cauza războiului. Absolvent al Facultății de Litere a Universității din București în 1919
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Viața și operile lui Eufrosin Poteca, București, 1883; Dimitrie Dobre, Eufrosin Poteca Motreanul, București, 1899; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 61-64, 135-136; Dan Simonescu, Bossuet în literatura românească, CL, 1927, septembrie-noiembrie; Petre V. Haneș, Eufrosin Poteca traducător al lui Bossuet, PIL, 1931; I. Vârtosu, Pagini din autobiografia lui Eufrosin Poteca, București, 1937; C. Rădulescu-Motru, Catehismul mititel al lui Eufrosin Poteca, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 122-123, Ist. lit. (1982), 120-122; C. Rădulescu- Motru, Din autobiografia lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
PETRAȘ, Irina (27.XI.1947, Chirpăr, j. Sibiu), critic literar, editor și traducătoare. Este fiica Anei Petraș (n. Ganea) și a lui Ioan Pavel Petraș, funcționari. După ce urmează Liceul Teoretic din Agnita (1954-1965), face studii la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1965-1970). O scurtă perioadă este profesoară de limba și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
trecători. Delegația română dr. Petru Groza, fiica domniei-sale, Maria Groza, ca și aghiotantul Romulus Farcas a fost însoțită permanent de consilierul Ambasadei Chineze la București, Li Enqiu, și soția acestuia (medic), de funcționarii M.A.E. care serveau și ca traducători: Ding Yongning (Tincuța, după cum a botezat-o demnitarul român) și Qiu Zudi, ca și de personal de pază și serviciu. Semnatarul acestor rânduri, de abia angajat în M.A.E. și întors la studiile universitare din Beijing, unde avea și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de valoare. Importante caricaturi ale lui Aurel Dragoș sunt publicate de Lorin Popescu în ziarul „Curentul”din octombrie 1928. Aurel Dragoș a fost apreciat pentru caricaturile politice și sociale din: „Chemarea”, „Luptătorul”, „Adevărul”, „Dimineață”, „Facla”, „Clopotul”, „Lupta”etc. DRĂGĂNESCU-VERICEANU, Veturia, traducătoare a poeziei eminesciene în limba franceză; FILIP, Constantin V. (n. 1934), doctor în științele agricole, profesor doctor la Institutul Agronomic din Iași; FLORESCU, MIHAI (1895-1925), actor; FOCȘA, Gheorghe (n. 1903-1995), sociolog, etnograf și muzeograf, autor, director al Muzeului Satului; FOCȘA
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
FROLLO, Mia (1885, București - 1962, București), poetă, prozatoare, publicistă și traducătoare. Este fiica Marianei (n. Măldărescu) și a lui G.T. Buzoianu, profesor de geografie, autor de manuale și lucrări de specialitate. Sub numele Maria Buzoianu, ea debutează în 1905, cu versuri, în revista „Analele literare, politice și științifice”, condusă de tatăl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287094_a_288423]
-
revistele „Pásztortűz”, „Erdélyi Helikon”, „Korunk”, „Hitel”, „Kelet Népe”. În perioada interbelică publică lucrări de sociologie (cu un puternic ecou critic), romane, nuvele, basme populare maghiare culese din satul său natal. În 1939 obține premiul literar „Baumgarten” (Budapesta). Ca istoric și traducător se afirmă doar după 1944. Preferințele sale ca traducător se îndreaptă spre proza românească a secolului al XX-lea, a cărei ambianță socială este apropiată propriei sale creații. În versiunea maghiară dată de B. apar astfel Dulăii lui Zaharia Stancu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285848_a_287177]
-
, Mihail (1830, București - 30.IX.1882,București), autor dramatic și traducător. De origine greacă, familia lui P. era una de oameni nevoiași. După șase clase urmate la școala de la „Sf. Sava” din București, el intră în trupa de diletanți a lui Costache Caragiali, pe care îl părăsește destul de curând în favoarea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
, Mărgărita (1.I.1865, Iași - 31.XII.1953, București), prozatoare, autoare dramatică și traducătoare. Este fiica Elenei Miller-Verghy, profesoară și pedagog de vocație, care va conduce un pension la București, și a profesorului ieșean Gheorghe Miller. Tatăl moare subit, când viitoarea scriitoare împlinise abia patru ani. Mama, vrând să îndeplinească o dorință a defunctului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
VIANU, Tudor (27.XII.1897, Giurgiu - 21.V.1964, București), estetician, filosof al culturii, critic și istoric literar, poet și traducător. Este fiul Floricăi (n. Rosa Leibovici) și al lui Alexandru Vianu (n. Adolf M. Weinberg), medic, și frate cu eseistul Alexandru Vianu. Tatăl, participant la Războiul pentru Independență, primește cetățenia română în 1878, iar în 1893 familia trece la ortodoxie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
a ușura angajarea de traduceri. În timpul conversației a sosit Mihail Fridman pentru care am adresat lui Polevoi scrisoarea de la 12 dec. Am asistat la o discuție în care F. a fost destul de aspru cu C. în ce privește corectitudinea lui C. ca traducător. Am intervenit între ei încercând să-i împac pentru interesul literaturii noastre. Se pare că a fost la Uniunea Scriitorilor Sovietici o adunare privitoare la traduceri, în care F. a intervenit arătând punctul său de vedere în privința traducerilor din românește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1973); Corespondența debutului (1898-1904) în colaborare, (1977); Sadoveanu despre Sadoveanu (1977); antologia Sadoveniana, Editura Ion Creangă (1977). 5. Sévigné, Marie de Rabutin-Chantal, marchiză de (1626-1696), literată franceză. 6. Valeria Sadoveanu (n. Mitru) (1907-1985), a doua soție a scriitorului, publicistă și traducătoare. 7. Ilie Bărbulescu (1873-1945), lingvist și filolog, slavist, profesor la Universitatea ieșeană (1909-1945). ANEXE Fotografii și manuscrise inedite 19 octombrie 1961, ultima zi din viața scriitorului (Fotografie de Dan Grigorescu) Mască mortuară (Fotografie de Dan Grigorescu) Mască mortuară (Fotografie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
contesei de Provence, soția fratelui lui Ludovic al XVI-lea. După refugiul aristocrației la Koblenz, pe Rin, în 1792 se retrage în Olanda, unde are o legătură scandaloasă cu contele d’Archambault. -CHASLES, VICTOR-EUPHÉMION-PHILARÈTE ăChartres, 1798-Veneția, 1873). Critic literar și traducător, povestitor și poet. După absolvirea liceului „Ludovic cel Mare“, tatăl său, mare admirator al lui J.-J. Rousseau, îl obligă să facă ucenicie la un tipograf. Este închis împreună cu acest iacobin de poliția Restaurației și sunt eliberați la intervenția lui
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
, Ion (pseudonim al lui Iosef Netzler; 13.V.1889, Pitești - 11.XI.1916, Zimnicea), critic literar și traducător. Este fiul lui Charlotte Cearnoi (n. Schönfeld), vară cu Lazăr Șăineanu, și al lui Adolf Netzler, probabil comerciant, om cu dragoste de carte, posesor al unei bogate biblioteci. În orașul natal urmează cursul primar la Școala de Băieți nr. 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
să „viseze la poezie”, publicând în revistele vremii un număr de noi fabule, dovadă a atașamentului său pentru această specie literară care, de altfel, l-a consacrat. Unii au încercat a-l prezenta pe Al. Donici ca pe un simplu traducător, pornind de la ideea că majoritatea celor 87 de fabule apărute sub numele poetului își găsesc punctul de plecare în opera marelui fabulist rus Krîlov și apoi în ale altora. Când Al. Donici traduce, el dăruiește textului o prospețime caracteristică, ajungând
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
În săptămâna următoare, invitata lui Horia Roman Patapievici la emisiunea Înapoi la argument a fost Annie Bentoiu, o orășeancă getbeget, a cărei mamă a fost nu rapsod popular, ci elvețiancă. (Annie Bentoiu, soția lui Pascal Bentoiu, este o exce lentă traducătoare și autoarea unor volume de memorii despre începuturile comunismului în România Timpul ce ni sa dat.) De data asta, am putut vedea un adevărat spectacol al rafinamentului, al inteligenței, al nobleței. Și al neproverbialului bun-simț citadin. (2007) Frumoasa și bestia
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
1841 - 1911), medic......... 167 J 51. JITARIU, IOAN (1921-1990), medic....................... 170 K 52. KONYA, S. CAROL (1875-1949), farmacist.............. 172 L 53. LEAHU, VICTOR (1949-2002), filolog................... 176 54. LEIBOVICI, MAX (1919-2000), medic.................... 178 55. LEVIȚCHI, EMILIA WANDA (1916 - 1964), profesoară și traducătoare...................................... 181 56. LIVADITTI, NICCOLO (1804-1858), pictor ............ 185 57. LUCINESCU, EUGEN (1901-1939), medic............... 187 58. LUPAȘCU, GHEORGHE (1947 - 2003), geograf....... 190 M 59. MANOILESCU, MIHAIL (1891-1950), inginer, economist și om politic......................................... 194 60. MANOLIU, EMANOIL (1855-1931), actor și publicist 198 61
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Emilia - Wanda Levițchi - profesoară și traducătoare, în vol. „80 de ani de slavistică la Universitatea din Iași ”, Centrul de multiplicare al Universității Al. I. Cuza din Iași, 1987, p. 297 - 305 -BUȚUREANU, SILVIA, Emilia Wanda Levițchi (1916 - 1964) profesoară și traducătoare; Iași, 2003, 2p. mss (în arhiva autorului LIVADITTI, NICCOLÓ ( 1804 - 1858 ) PICTOR Face parte din categoria artiștilor străini care, în prima jumătate a secolului XIX, stabilindu-se temporar sau definitiv în Țările Române, au contribuit, prin activitatea lor, la dezvoltarea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Miller din Intrigă și iubire de Fr. Schiller. A jucat apoi în Clotilda sau Crima și amorul, drame de Fr. Soulié și A. Bussauge și în Monk o comedie franțuzească, ambele lucrări traduse chiar de el. A fost deci și traducător, după cum a fost și ziarist, director al ziarului de orientare naționalliberară „Ecoul Moldovei” (1890-1909 și 1914-1918). Emanoil Manoliu a fost un istoric al teatrului: a scris o documentată istorie a Teatrului intitulată O privire retrospectivă asupra teatrului moldovenesc, publicată în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
activitate intelectuală stând la mine, în camera mea. În timpul celui de-al doilea „Congres și Festival al Tineretului“ care s-a ținut în București, în 1953 (intraserăm în era marilor manifestații orchestrate de mișcarea comunistă internațională) am fost angajată ca traducătoare de texte (comunicate, rapoarte, documente ale congresului), în echipa de noapte. Angajarea asta, pe care am considerat-o o distincție, mi-a adus, printre alte avantaje, câteva mese bune și bilete gratuite la spectacolele de balet ale unei trupe caucaziene
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ambele copiate după modelul sovietic - unde făceam anticameră așteptând o „colaborare externă“: traduceri, colaționări, verificări, lectura corecturilor etc. Păstrez în minte amintirea unei convorbiri cu un înalt responsabil de la Institutul de Relații Culturale cu Străinătatea, din bulevardul Dacia, pe când căuta traducători și când eu mă gândisem o clipă să mă angajez, căci lucrările externe erau precare. Acest director, un intelectual comunist de origine cehă, cred, mă fixa cu ochii lui negri, opaci, prin ochelarii cu ramă groasă de baga, în timp ce eu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a făcut și Sanda Stolojan, care lucra de asemenea ca dactilografă într-o cooperativă specializată în transcrierea actelor oficiale. Altele, mai norocoase, făceau traduceri de cărți englezești, franceze, germane sau rusești,care erau foarte căutate. Dar lucrau ca „negri“ pentru traducătorii agreați de regim, care erau singurii cu „drept de semnătură“. Totuși, dreptul la muncă era garantat prin Constituția din 1948; în realitate, un mare număr de persoane care continuau să trăiască la București sau în orașul lor natal nu puteau
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
politică: împreună cu A.C. Cuza a fondat Partidul Naționalist Democrat (1910), a fost deputat, senator de drept, prim ministru (1932) și Ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor( 1931-1932), ministru de stat (1938), consilier regal (1938-1940); 45. George Coșbuc (1866-1918) poet român, traducător, redactor la "Tribuna" din Sibiu; stabilit la București (1889) a condus reviste diverse "Vatra", "Semănătorul", "Viața literară"; membru al Academiei Române din 1916; 46. I.L Caragiale, (1852-1912), cel mai mare dramaturg român, autor a numeroase piese de teatru, povestiri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
BĂLAN-OSIAC, Elena (24.III.1940, Șelaru, j. Dâmbovița), comparatistă și traducătoare. Este fiica Paraschivei și a lui Dumitru Osiac, țărani. Este căsătorită cu Ion Dodu Bălan. După terminarea studiilor liceale, la Ploiești, în 1961, se înscrie la Facultatea de Limbi Romanice și Clasice, secția spaniolă (absolvită în 1966). Este licențiată a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285572_a_286901]