43,783 matches
-
a fost taxat de critică drept expresionist. Interesant este când sunt observate punțile care îl leagă de expresionism cu alți poeți contemporani. Prin opera lui, să fie o contribuție la spiritul expresionismului, nu doar o copie a lui. Nu o traducere exterioară, ci o replică de fond. Aron Cotruș, Opere 2 Poezii (Neguri albe, România, Versuri, În robia lor, Strigăt către depărtări, Cuvinte către țăran) Ediție îngrijită, note, comentarii și variante de Alexandru Ruja. Academia Română. Fundația Națională pentru Știință și Artă
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
lacrimi tot felul de situații care, pentru alții, sunt fleacuri, poate chiar tâmpenii. În consecință, mi-am îmbrățișat televizorul când l-am văzut pe Domnul Adrian Năstase scăpat cu bine din Germania, vreau să zic de operație și spunând (în traducerea mea liberă): „Aha! V-am prins: ați crezut că scăpați de mine și de ordonanțele de urgență... Deșertăciunea deșărtăciunilor, dragii mei, fiindcă uite-mă-s viu și puternic, precum PSD-ul în sondaje.” Printre suspinele datorate bucuriei revederii și prin
Sunt un sentimental! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13604_a_14929]
-
1999 -2002, membră În Consiliul de conducere a Uniunii Scriitorilor În , membră În Biroul Asociației Scriitorilor din București În 2002.Face lecturi publice În străinătate și primește numeroase burse. A publicat 15 volume de poezie, 10 volume de proza, numeroase traduceri. Printre cele mai importante premii primite se numără: · Premiul Uniunii Scriitorilor În 1980 pentru volumul de versuri „Opinii despre durere” · Premiul orașului Slobozia, 1993 · Premiul Uniunii Scriitorilor În 1994 pentru romanul „Săpunul lui Leopold Bloom” · Premiul Asociației de București, 1996
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
se numără: · Premiul Uniunii Scriitorilor În 1980 pentru volumul de versuri „Opinii despre durere” · Premiul orașului Slobozia, 1993 · Premiul Uniunii Scriitorilor În 1994 pentru romanul „Săpunul lui Leopold Bloom” · Premiul Asociației de București, 1996 · Premiul Uniunii Scriitorilor În 1998 pentru traducerea romanului „Die Blechtrommel“ („Toba de tinichea”), de Günter Grass. · Premiul Uniunii Scriitorilor În 2000 pentru romanul „Sexagenara și tânărul” · Premiul de excelență al revistei „Poesis“, Satu Mare, 2000 · Premiul revistei „Cuvântul“, 2000 · Premiul orașului „Călărași“, 2001 · Premiul revistei „Cuvântul“ În 2005
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
În 2009 cea mai importantă bursă oferită de statul german unui scriitor străin: „Deutscher Akademischer Austausch Dienst“ (DAAD). Nora IUGA este și va rămâne una dintre marile voci ale literaturii române, atât prin volumele de poezie, proză, cât și prin traducerile sale. Domnia Sa a primit de-a lungul carierei sale numeroase aprecieri, dar a suscitat și controverse, ori nu a primit atenția cuvenită din partea cititorilor sau a criticilor. O recunoaștere europeană, și nu numai, a valorii sale, se constată prin numeroasele
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
nu a primit atenția cuvenită din partea cititorilor sau a criticilor. O recunoaștere europeană, și nu numai, a valorii sale, se constată prin numeroasele cronici În reviste prestigioase de specialitate, apariții radio, tv și on line, dar, mai ales, a numeroaselor traduceri din opera sa, după cum consemnează „Frankfurter Rundschau” : „...Nora Iuga se prezintă ca o mare scriitoare europeană”. Nora Iuga a declarat În nenumărate ocazii că se simte cel mai bine În prezența tinerilor, fie că este vorba de public, fie de
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
Smaranda Vultur, Gabriela Colțescu ș.a.), care au instruit, la Universitatea de Vest, grupuri interdisciplinare de tineri specializați în problematica științifică și culturală central și est-europeană. Sub sigla Fundației timișorene au apărut, începînd din 1997, la edituri serioase (în special Polirom), traduceri din operele unor mari scriitori mai puțin sau necunoscuți la noi, precum Joseph Roth, Ivan Klima, Andrzej Kusniewicz, Konrad György, Bohumil Hrabal, Danilo Kiš, Milorad Paviæ... S-au editat și studii ale unor reputați specialiști în Mitteleuropa, s-au organizat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
culturii sîrbe: Vuc Karagici, Dositei Obradovici, Branco Radicevici, Miloș Crnjanski, Ivo Andrici. l Specialistul „Orizontului” în literatura sîrbilor-români e Lucian Alexiu, a cărui semnătură o întîlnim și sub ancheta adresată mai multor scriitori de limba sîrbă de la noi, și sub traduceri de poeme, și sub analizele unor cărți de Slavomir Gvozdenovici. l Din arhiva de istorie orală a Fundației A Treia Europă sînt extrase mai multe povestiri autobiografice ale unor vîrstnici aparținînd comunității sîrbești din Banat, ceea ce ne face să credem
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
ori mai puțin timp. Trei poeți importanți s-au văzut azvîrliți în temniță, C. Tonegaru, I. Caraion, Ștefan Aug. Doinaș, dintre care primul a murit în 1952, ca o consecință a bestialei detenții de la Aiud. Alții s-au retranșat în traduceri, precum Ioanichie Olteanu, care n-a mai publicat niciodată poezie originală, și Marcel Gafton, care, debutînd în 1945, în Revista Fundațiilor Regale, a revenit cu un prim volum abia în 1972! C. T. Lituon a murit tînăr, cartea ce-o pregătise
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
de mare trebuință. Dar cum se poate ieși din impasul acesta? Mi-am dat cu părerea ce trebuie că facă autoritățile (programe coerente și nepolitizate de protecție, de încurajare a literaturii și a scriitorului - subvenții și achiziții de carte, burse, traduceri...) și nu prea fac. Dar ce trebuie să facă scriitorul însuși pentru ca lucrurile să meargă mai bine? Simplu, să scrie folosindu-și toată libertatea și, unde e cazul, să scrie căutând să se smulgă (ca un pui de vrabie din
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
Tanios (Premiul Goncourt 1993), Les Identités meurtrières / Identitățile ucigașe (1998). Le Périple de Baldassare / Periplul lui Baldassare a obținut premiul Jacques Audiberti-Ville d’Antibes 2000. Fragmentul pe care vi-l propunem face parte din romanul Periplul lui Baldassare (a cărui traducere va apărea în curînd la Editura Polirom). Genovez din Levant și neguțător de cărți vechi și rarități, Baldassare Embriaco întocmește jurnalul unei călătorii în jurul Mediteranei, dar și mai departe, ajungînd pînă în Anglia, pe urmele unei cărți considerate a fi
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
130 de minute și - vorba lui Tudor Caranfil - putea să dureze 13 sau 1300, ( in)toleranța unora și altora la el ar fi fost aceeași. Filmul brazilianului Fernando Meirelles ( co-regizoare: Katia Lund) se numește, în original, "Cidade de Deus" ( în traducere: "Orașul Domnului") și a fost, peste tot, tradus ca atare - "City of God" etc. La noi, probabil, "s"-ul din titlu a jucat unora feste - și-așa se face că ne-am pricopsit cu acest "zeilor" total aiurea Nu este
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
a fost, peste tot, tradus ca atare - "City of God" etc. La noi, probabil, "s"-ul din titlu a jucat unora feste - și-așa se face că ne-am pricopsit cu acest "zeilor" total aiurea Nu este singura eroare de traducere: unul din personajele principale se numește "Z pequeno" ( "micul Z", sau... "Z-ulețu’"), numai că în versiunea românească este preluat, din engleză, ca "Li’l Z"... Sau ( dar aici este vorba, deja, de chichiricioșenie), oamenii din favela se referă la ea
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
Marius Conciatu (SUA), Gheorghe Corbu, Radomir Andric (SUA). Critică: Iancu Marian, Nicolae Georgescu, Ileana Ioanid, Emil Ghițulescu, Daniel Cristea Enache, Constantin Mohanu, Paul Dugneanu, Radu Voinescu. Proza: Marin Marian Bălașa, Elenă Radu, Iacob Florea, A. Calafeteanu, Victor Zarchievici, Ioan Popa. Traduceri: Gabriela Danțiș, Magda Teodorescu, Alină Maria Beiu, Dan Mihai Slușanschi, Ana Stâncă Tăbărași, Maria Dinescu, Maria Kacsir. Dramaturgie: Dumitru Velea, Virgil Petrovici, Virgil Brădățeanu. Literatura pentru copii-tineret: Zaira Samharadze, Ștefan Braneleș-Lățea, Silvia Dima, Gheorghe Penciu, Marin Păscu. Filiala Arad: Lazăr
Consiliul Uniunii Scriitorilor () [Corola-journal/Journalistic/13782_a_15107]
-
universală și a tuturor popoarelor. Or asta mirosea a troțkism, și eu știam foarte bine. Așa că evreii aceștia de bună calitate m-au luat drept troțkist și m-au ocrotit. La Editura de Stat eram un fel de sclav, stilizam traduceri: Iluzii pierdute, Anna Karenina, Învierea, Balzac, Stendhal. În mijlocul acelei lumi care traducea din limbi străine fără să știe măcar bine românește, am stilizat, adică m-am afundat mai ales în proză. Atunci am citit cel mai mult. De exemplu, Posedații
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
va duce autonomia imaginii la extremele ei. Săpun albastru, din plin. Noutatea e faptul că săpunul albastru capătă nu doar autonomie vizuală, ci devine și nod sintactic. Pentru prima dată în istoria literaturii săpunul va face ceva pe cont propriu. Traducere din limba engleză și adaptare de Cătălin Constantin 1 Trad. Alice Voinescu: Heinrich von Kleist, Logodna din Santo-Domingo, Ed. Univers, București, 1989. 2 Trad. Gellu Naum: Stendhal, Roșu și negru, Ed. Eminescu, București, 1970. 3 Flaubert, Educația sentimentală, ESPLA, București
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
o meserie bună (aranjamente de lumini pentru muzee și expoziții), dar era prea preocupată de public relations pentru diverse grupuri dubioase din America Latină care aveau intenții subversive ca să muncească sistematic. Ambele texte ale acestor scriitori români din New York par niște traduceri proaste. De la caniculă ni se trage... Dar să ne întoarcem la Dilemă, la numărul despre boemà. Sclipitor pe alocuri. Doct pe ici, pe colo, cu insule de haz-nostalgic și cu un interviu luat de Alex. Leo Șerban Ninei Cassian, cam
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
hărții boemiei autohtone, după cum ar fi putut spune competent cîteva propoziții pe această temă și Sorin Dumitrescu. Ar fi fost interesant de consultat și Romulus Vulpescu, pentru ceea ce înseamnă să-ți construiești o imagine de boem cultural, chivernisindu-ti grijuliu traducerile din Rabelais și Villon. Ar fi meritat, iarăși, luate niște amintiri despre boemi că Iancovescu actorul sau despre Tascu Gheorghiu, traducătorul Ghepardului care știa pe de rost, se spune, Craii de Curtea Veche. Merită făcută măcar o trimitere la perioada
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
PROZĂ. Dan Stanca, Drumul spre piatră, București, Ed. Fundației Pro. DRAMATURGIE. Olga Delia Mateescu, Ferma de struți, București, Ed. Cartea Românească. CRITICĂ/ ISTORIE LITERARĂ. Mircea Muthu, Balcanismul literar românesc, Cluj, Ed. Dacia. ESEU/ PUBLICISTICĂ. Ștefania Mincu, Miorița, Constanța, Ed. Pontica. TRADUCERI DIN LITERATURA UNIVERSALĂ. Emil Iordache, Daniil Harms, Mi se spune capucin, Iași, Ed. Polirom l Vasile Sav - Sfântul Augustin, Opera omnia, Cluj, Ed. Dacia l Premiul "Andrei Bantaș": Bogdan Ghiu - Charles Baudelaire, Inima mea dezvăluită, București, Ed. Est, H. Bergson
Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2002 () [Corola-journal/Journalistic/13783_a_15108]
-
totală față de vechile semnificații, veriga de legătură fiind oricum ideea de "chemare la competiție", "invitație la întrecere"; e totuși o schimbare profundă de accent și mai ales de evaluare. Deplasarea semantică se explică în acest caz prin calc, prin influența traducerilor din texte de sursă anglo-americană. pare a fi traducerea preferată a termenului englezesc challenge: folosit în mass-media, publicitate, economie, cu sensuri predominant pozitive. Întrebuințarea retorică a termenului are de fapt la bază optimismul publicitar al unui discurs "de tip american
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
ideea de "chemare la competiție", "invitație la întrecere"; e totuși o schimbare profundă de accent și mai ales de evaluare. Deplasarea semantică se explică în acest caz prin calc, prin influența traducerilor din texte de sursă anglo-americană. pare a fi traducerea preferată a termenului englezesc challenge: folosit în mass-media, publicitate, economie, cu sensuri predominant pozitive. Întrebuințarea retorică a termenului are de fapt la bază optimismul publicitar al unui discurs "de tip american", bazat pe ideile de concurență, întrecere, luptă, continuă punere
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
de genune...", cu care se deschide cartea. Psalm ales de autor să o și sfârșească, "închizând astfel, scrie Dan Buciumeanu, cercul ei hermeneutic cu aceeași referință la poetica tăcerii cu care s-a deschis." Suplu aplicat "naturii poeticului", deprins din traducerea mitropolitului Dosoftei, datată și localizată ca tipăritură în anul 1673, la Uniev în Polonia, răspunsul este de o necesară concretețe. El stabilește, pe temeiul actului creator, relația dintre lirica noastră cultă și Psalmii lui David, cu textura lor densă de
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
am văzut, cartea se deschide sub semnul unei esențiale întrebări, paginile care formează Introducerea se constituie într-un autentic ceremonial al întrebărilor. Este Dosoftei versificator sau poet? A avut el har sau a practicat poezia din rațiuni străine creativității? Este traducerea psalmilor lui David fidelă textului canonic? În ce constă originalitatea traducerii, dacă se poate vorbi de originalitate? Există o echivalență între opera lui Dosoftei și lucrarea înaintașilor care, în spiritul Reformei, au tradus Psaltirea în limbile naționale și în versuri
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
care formează Introducerea se constituie într-un autentic ceremonial al întrebărilor. Este Dosoftei versificator sau poet? A avut el har sau a practicat poezia din rațiuni străine creativității? Este traducerea psalmilor lui David fidelă textului canonic? În ce constă originalitatea traducerii, dacă se poate vorbi de originalitate? Există o echivalență între opera lui Dosoftei și lucrarea înaintașilor care, în spiritul Reformei, au tradus Psaltirea în limbile naționale și în versuri? Are Psaltirea, pentru literatura română, aceeași semnificație cu aceea a traducerilor
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
traducerii, dacă se poate vorbi de originalitate? Există o echivalență între opera lui Dosoftei și lucrarea înaintașilor care, în spiritul Reformei, au tradus Psaltirea în limbile naționale și în versuri? Are Psaltirea, pentru literatura română, aceeași semnificație cu aceea a traducerilor împlinite în Franța de Clement Marot și Théodore de Bèze, în Polonia de Jan Kochanowski, în Germania de Schede-Lobwasser și Winenberg, în Ungaria de Albert Molnar? Fiecare, important pentru literatura țării în a cărei limbă a tradus. Care este efectul
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]