745 matches
-
pe care n-am mai văzut-o în mai nimic după aceea. Rolul Clitemnestra mi se pare o recuperare artistică importantă pe care o face regizorul Mihai Măniuțiu. Eu pun ediția de anul acesta sub semnul Electrei și al redescoperirii tragismului Greciei antice prin dramatismul sonorităților maramureșene, al montării lui Purcărete de la Craiova după A douăsprezecea noapte de Shakespeare � despre care am scris foiletonistic � al spectacolului impresionant ca rigoare cu Noul locatar pus în scenă de Tompa Gabor la Nothingham, la
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
este lesne de remarcat la nivelul întregii societăți, în care economia neagră tinde să devină unica sursă de aprovizionare, iar corupția singura pârghie a sistemului. Valorile capitale sunt deja pervertite, iar faptul că sunt acceptate ca atare se încarcă de tragismul inconștienței. Consimțământul colectiv pentru amoralitate nu mai are nimic șocant. Parada este perversă și nimeni nu vede. Parada este perversă și nimeni nu vede. Într-adevăr. Asemenea cuvinte până acum parcă nu se mai împerecheară în limba română. O tresărire
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
de remușcări pe care nici nu vrea cu adevărat să le asculte cu atenție, fostul ibovnic ăncearcă să ăndrepte râul făcut luând de suflet pe copilul rămas orfan. Până aici, povestea e perfect banală, desi colorată, ce-i drept, de tragismul simplu și mișcător al cotidianului. Spectaculos și neașteptat este felul an care istorisirea călătorului poposit la han este percepută și interpretată de două femei care o asculta, amândouă profund nefericite an căsătorie. Tonul moralizator al naratorului care o acuza exclusiv
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
la Gogol, comicul e tragic)". Putem presupune că e la mijloc o reacție împotriva spaimei de Univers, o spaimă învinsă, după cum ar spune Mihail Bahtin, prin rîs. Adică o eliberare mai mult ori mai puțin izbutită (căci un reziduu de tragism persistă), prin amoralism, versatilitate, exagerare, printr-un estetism "funciar și absolutizant", exploziv, avînd o alură de act gratuit, gidian. Conștient că produce uimire, contrarietate și, nu mai puțin, hilaritate prin comportamentul său neconvențuional, G. Călinescu a fost neîndoios un personaj
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
să regrete neatenția atunci când textul cu pricina va ajunge la Europa Liberă.) Sfătuit de Monica Lovinescu și contrar opțiunii mai utopicului său prieten Alexandru Ivasiuc, Vianu va începe să-l frecventeze pe Goma. Decizia nu e lipsită de un anume tragism involuntar, căci lucrul se petrece chiar în zilele cutremurului din 4 martie 1977, când autorul Racului va sfârși sub dărâmăturile blocului Scala. Totuși, cea mai impresionantă depoziție a sincerității lui Vianu se referă la eliminarea din facultate. Rezumată în carte
Un epilog by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7058_a_8383]
-
vorbește. La limită, toate acestea ar putea nici să nu fie adevărate, iar poeta de carne și oase să fie sănătoasă tun, nu are importanță. Important este limbajul acesta, universul ei, atât de puternic, de o puritate tăioasă, de un tragism paradoxal senin, în zvârcolirile sale: „(...) caietului meu de dictando i se făcuse inima o dungă./ tata are nasul meu./ tata are ochii mei/ tata are urechile mele/ tata are gura mea/ tata are sprâncenele mele/ tata este o petală de
Din moarte by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5298_a_6623]
-
facă Radu Apostol, ar fi fost pe deplin reușită dacă cei doi actori distribuiți în rolurile principale ar fi lucrat mai mult la nuanțe, la elaborarea blândeților și sadismelor uneori exacerbate ce le caracterizează personajele. Liliana Ghiță (Mama) dă vibrație tragismului conținut al rolului, însă cadența nu e suficient respectată. Marius Manole e parcă prea stingher în rolul Paulie, personajului său lipsindu-i plasma fierbinte ce l-ar fi tăcut pe deplin convingător. Mihaela Trofimov, Elena Andron, Cornel Cimpoae, Valentin Terente
Debut pe o scenă românească by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14577_a_15902]
-
aproape adolescentine, George I. invocă vremea marilor victorii: "Hai, salivă sfântă, înaltă-n gingii sanctuare/ cu zestrea din urna maternă" (IV. Schisme); Uite, rănile mele rezista, rănile nu cad!/ Rănile renasc din nou, sunt valută forțe" (IV. Povară unei taine). Tragismul/angoasa/tentația de a scrie non-stop, marcajul periculos al lui "TREBUIE Să...", serialul lipiturilor/ bravurilor confesionale nu ajută, evident, arta manierista a poetului din O. Importante sunt dozele de autoironie, niciodată abandonate. Ele combat (cu succes) amorțirile spiritului! Important e
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
curând un fel de zâmbet spart, ridicarea din umeri în fața nimicului, a nonsensului. Lumea este pentru Böll și pentru clovnul său purtător de cuvânt un soi de panoptic de oameni de ceară. Acționând mecanic sau ridicol, lipsindu-le accesul la tragism, "aceste păpuși, care se iau de o mie de ori de guler și nu descoperă totuși sfoara care le pune în mișcare", se declară inși realiști, respectabili, cu o morală solidă. Schnier, clovnul en titre cel mai lucid, e dimpotrivă
Clovnii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15445_a_16770]
-
care nu poate fi separat de restul țesăturii<footnote A. Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul ..., p. 129. footnote>. Astfel că nu se poate vorbi nici pe departe de o „metafizică a insatisfacției”<footnote Faptul că tragismul depărtării de Dumnezeu este o atitudine specifică teologiei occidentale o mărturisește Vladimir Lossky, adăugând că „atitudinea eroică a marilor sfinți ai creștinismului occidental, pradă mâhnirii unei separații tragice de Dumnezeu...nu este cunoscută în spiritualitatea Bisericii Răsăritene” („Teologia mistică a
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
din partea procesului individuației, se surprind unele fascicule de lumină, conturând stări și evenimente lăuntrice la marginea obsesivului: cuvântul cu lumea să, reală și nominală, si lanțul ființei omenești, cu continuitatea și discontinuitatea să. Ambele, încărcate, genetic, de tensiune, bucurie și tragism. Și între ele, se află oglindă, câmpul relațional al conștiinței. „Cuvântul” este răsucit și desrăsucit pe toate fețele, cu multă știință adunată din studii „poetice” și „stilistice”, uneori este trecut din materie a poemelor în principiu generator și model al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
din partea procesului individuației, se surprind unele fascicule de lumină, conturând stări și evenimente lăuntrice la marginea obsesivului: cuvântul cu lumea să, reală și nominală, si lanțul ființei omenești, cu continuitatea și discontinuitatea să. Ambele, încărcate, genetic, de tensiune, bucurie și tragism. Și între ele, se află oglindă, câmpul relațional al conștiinței. „Cuvântul” este răsucit și desrăsucit pe toate fețele, cu multă știință adunată din studii „poetice” și „stilistice”, uneori este trecut din materie a poemelor în principiu generator și model al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
farmec, la groteștile baluri organizate de sindicate la căminele culturale. "Ie-ne, Doamne, ce ne-ai dat/ Și ne dă ce ne-ai luat." - nimeni nu a mai exprimat atât de inteligent și decent și, în același timp, cu atâta tragism, starea de spirit a românilor din timpul comunismului.
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
mic). Melodia coralului gregorian a influențat compozitori precum Palestrina, J. S. Bach, Fr. Liszt, César Franck, a stârnit admirația lui Mozart, iar Hector Berlioz în Simfonia fantastică a apelat la Dies irae, acest cantus pro-defunctis, atunci când a dorit să redea tragismul și disperarea morții. Din punct de vedere muzical cântecul gregorian, intonat de clerici pe o singură voce, a reprezentat o bază pentru dezvoltarea muzicii culte. Monodia caracterizează atât coralul gregorian cât și coralul luteran, dar cu încărcături emoționale diferite. Distanțate
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
din partea procesului individuației, se surprind unele fascicule de lumină, conturând stări și evenimente lăuntrice la marginea obsesivului: cuvântul cu lumea să, reală și nominală, si lanțul ființei omenești, cu continuitatea și discontinuitatea să. Ambele, încărcate, genetic, de tensiune, bucurie și tragism. Și între ele, se află oglindă, câmpul relațional al conștiinței. „Cuvântul” este răsucit și desrăsucit pe toate fețele, cu multă știință adunată din studii „poetice” și „stilistice”, uneori este trecut din materie a poemelor în principiu generator și model al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Mandelștam s-a dovedit, în împrejurări istorice extraordinar de vitrege, riguros la înălțimea valorii poetului Mandelștam. Căci, într-adevăr, destinul lui Osip Mandelștam evidențiază în cel mai înalt grad ceea ce înseamnă în mod practic, într-o epocă istorică plină de tragism, să rămâi om: să refuzi toate compromisurile cu care ești ispitit, cu prețul propriei tale vieți. Autoarea relatează cu talent evocator și cu multă acuratețe, în peste 80 de capitole și pe întinderea a peste 500 de pagini, variate întâmplări
Din Arhipelagul Gulag by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/6852_a_8177]
-
ascultă de alte reguli. Lumina se lichefiază, din robinete ies țipari și păstrăvi, șoarecele are conștiință, iar camera se-ngustează până la dispariție. Toate elementele participă la cea mai frumoasă poveste suprarealistă de iubire, amestec alchimic de poezie, muzică, umor, cruzime, tragism. Boris Vian: Spuma zilelor. Editura Humanitas, București, 2003. Preț: 85 000 lei. bursa cărților Oferta de carte a vânzătorilor particulari aflați cu standurile în piețele Huniade, Libertății, Sf. Gheorghe și Victoriei: Peter L. Bergen: Războiul Sfânt S.A. (Ed. Allfa -150
Agenda2003-7-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280700_a_282029]
-
autohtonă și aduc o fericită notă personală în dificila abordare a educației prin simplitatea cuvântului și încărcătura lui emoțională. Graficianul Petru Petrilă a intuit perfect mesajul autoarei și a dat povestirilor destinate fetiței Raluca un plus de însuflețire și de tragism. 10 mai 2002
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
Constantin”, care s- a născut dintr-un laitmotiv: „Trebuie să plângă în brațele unei ființe vii. Trebuie să plângă în brațele unei ființe vii...”. Constantin a luat ființă dintr-o poveste de iubire mută și plină de durere, dintr-un tragism al situației și dintr-o întâmplare pe cât de ireală, pe atât de adevărată și de tristă. Întâmplarea aceasta ne arată că iubirea nu are întotdeauna un final fericit, că o nebunie de moment poate schimba niște vieți pentru totdeauna și
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
că toleranța creștinilor față de protestanți este destul de mică, iar aceasta scade cu atât mai mult cu cât vorbim de o comunitate rurală închegată, care acționează ca un stup de albine și elimină tot ce nu face parte din stupul lor. Tragismul întâmplării vine din faptul că un copil nevinovat nu înțelege atitudinea celor din jur și resimte profund izolarea și respingerea lor. Uneori este nevoie de o moarte ca să le atragă atenția oamenilor asupra comportamentului lor greșit. Iar atunci când victimele colaterale
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
viața nu mai este la fel, și trebuie să rămână orfană” gestul pe care l-a făcut a fost doar o consecință firească și de neînlăturat a acestui gând. Naturalețea cu care sunt prezentate aceste întâmplări accentuează și mai mult tragismul lor. E drept să ne gândim că toată povestea este de neconceput, însă poate că este atât de prezentă în viețile noastre. Călătoria noastră se termină cu cifra ”7”, o povestire metaforică despre facerea lumii, despre faptul că la început
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
nevoie, vom face față atacurilor aeriene ale irakienilor la Constanța și București, vom înfrunta atentatele cu bombe ale acelorași sub înțeleapta conducere a administrației locale... După părerea mea, dacă România ar face obiectul unui atac sau unui atentat irakian, dincolo de tragismul situației, aceasta ar fi o onoare pentru noi. Ar însemna că suntem altceva decât chibiții, țuțerii, trepădușii Americii. Altceva decât niște fomiști - vorbesc de foame de democrație, firește - care, după ce au trăit 12 ani din hoitul lui Ceaușescu, vor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
-l întîlnească, la Brașov, pe Geo Bogza. S-au împrietenit pe dată și, acolo, în orașul de sub Tîmpa, Bogza l-a sfătuit, salvator, să elimine din proza sa patetismul și duioșia liricoidă în favoarea expresivității firești care, atît de irigată de tragism cum era, va putea transmite o realitate (de fapt o irealitate) înfricoșătoare. Blecher a avut inteligența de a-i asculta lui Bogza sfatul. Și romancierul in spe trăia la Roman (părinții săi fiind, din fericire, oameni cu stare) a urmat
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
mame italiene care emigrase cu copilul ei. în una din scrisorile lui către Tora Vega Holmström, din 1914, el scria: "Dragă prietenă, există ceva măreț în tabloul Străinii pe care îl am de ieri în fața mea, trăind în imagine, înțelegând tragismul acestei ființe care nu numai că-și suportă propriul destin, ci întreaga lume care trebuie să existe în jurul lor. Asta îi dă femeii o pondere și concluzia ei sumbră că nu există nimic acolo, în afară, că ea trebuie să
Corespondență din Stockholm - Istoria captivă în tablouri by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9461_a_10786]
-
contextului istoric o decizie conștientă a studentei? Analiza personajului principal (inconsecvența, deci slăbiciunea sa) pare chiar mai satisfăcătoare decât tradiționala interpretare «umanistă». Oare «umanitatea», adică slăbiciunea și cugetările sale, l-ar putea salva pe Bérenger? Interpretarea studentei, ignorând amărăciunea și tragismul (căci, la urma urmelor, piesa nu are Învingători), pare, paradoxal, mai «optimistă».” „Lucrarea este unilaterală. De fapt, rinocerizarea nu este, conform logicii interne a textului, o «Îmbunătățire». Dar originalitatea și strălucirea textului este În afara oricărei Îndoieli.” „Puncte valide despre răsucirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]